Despre amazoane
Raspunsuri - Pagina 6
hellene_n spune:
nu cred ca exista un raspuns general valabil la intrebarea lansata de autoarea acestui subiect. fiecare trebuie sa procedeze cum simte si cum i se potriveste. iar aici mai este vorba de valorile si principiile fiecareia dintre noi. daca rezultatul este linistea sufleteasca si nici un regret in legatura cu trecutul, atunci mi se pare ok ORICare dintre cele doua tipologii - amazoana sau nu.nu toate suntem la fel, prin urmare, nu trebuie sa procedam la fel. daca eu optez pentru una dintre variante, oricare ar fi aceea, nu inseamna ca detin adevarul, ca ceea ce fac eu este cel mai bine. nu!!! ce fac eu , e cel mai bine pentru mine! si atat! si nici nu incerc sa conving pe cineva sa procedeze la fel ca mine! si nici ca asa cum gandesc eu este cel mai bine!!! si cred ca ar trebui, fiecare dintre noi sa avem si sa aratam mai mult respect fata de cei din jurul nostru.si sa nu mai judecam pe altii prin prisma propriului adevar.
adelyna spune:
A_alinta pune-mi si mie de o cafea te rog .
Ilse ca sa raspund la subiect ,de ce sunt atat de diferite femeile in gandire ,parerea mea este ca in primul rand educatia joaca un mare rol,apoi autoeducatia si nu in ultimul rand experienta de viata.
Am langa mine un om minunat si nu stiu cum este sa suporti umilinte,dar asa cum a spus si Xio un barbat care ajunge sa faca asa ceva unei femei(insele,bata,sau umileasca)clar nu o iubeste.
Cat despre sexualitate????la 13,16 ani????eu sunt pe alta frecventa....
adelina si piticii
Noemi 2 ani
flo.flo spune:
Citat: |
citat din mesajul lui XIO Felicic, cand scrii intr-un spatiu virtual ca ai o problema si o descrii in amanunt te astepti sa ai si mangaieri pe cap dar si trezire la realitate. Suntem persoane diferite cu gandire diferita, in viata mea nu i-as spune unei femei pe care sotul o face in toate felurile sa ramana cu el , ca el o iubeste si poate era suparat sau stresat. Si eu si prietenul meu suntem suparati stresati si nervosi dar nu ne varsam naduful unul pe celalat , iar sa razi de handicapul cuiva si sa incerci sa subminezi acea persoana si sa o ingenunchezi prin prisma acelui handicap mi se pare abject. Nu stiu de ce inca se cerde ca barbatul are voie sa faca orice iar femeia nu . Daca sotul cuiva umbla notpile si si-o trage cu cine are el chef e o oiae ratacita si nu trebuie sa iei masuri drastice, trebuie sa ai grija de familia ta. Sa te umilesti , sa te lasi calcata in picioare si sa lupti atunci cand amantele te suna sa te porcaie sau cand sotul isi trimite mesaje cu altele de langa tine din pat. Daca o femeie inseala e pusa la zid , e o cu** care se gandeste doar la ea si pe care nu o intereseaza familia. Daca sotul tau te-ar face pres ce-ai spune? Eu nu pot sa pun niste vorbe gretoase pe seama stresului, nervilor. Pt. ca asa am fost eu crescuta si prietenul meu la fel , daca as gandi asa ceva n-am mai sta impreuna si punct. Sau e normal la fiecare cearta sa-l trimit prin diverse locuri mai mult sau mai putin calde , sa-l injur de mama si sa-l fac in taote felurile , dupa care revenim la sentimentele bune? "Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc " ***Fur is for petting** http://accesoriisihaine.blogspot.com/ http://www.flickr.com/photos/greecky/ |
XIO, acum un an eram cu sotul intr-o vacanta superba, unde ne simteam foarte bine, el nu stia ce sa mai faca sa ma simt bine, ma rasfata toata ziua. intr-o zi, am dormit la pranz si m-am trezit intr-o dispozitie foarte proasta, am inceput sa ma cert cu el dintr-un motiv prostesc, si asa buimaca si nervoasa cum eram l-am jignit. Fara sa vreau, am spus ceva aiurea rau, aproape fara sa-mi dau seama. Nici acum nu am uitat expresia de pe fata lui. M-am dezmeticit si mi-am dat seama ca am gresit. El nu a vorbit cu mine cateva ore bune si ma durea sufletul cand il vedeam cat de ranit era. In acea seara mi-am cerut scuze ca l-am jignit si ca nu am vrut sa sune asa ce am spus, si m-a iertat aproape imediat. Din momentul ala nu a mai adus in discutie cearta noastra. Acum daca il intreb nici nu cred ca isi mai aduce aminte. Ce ar fi trebuit el sa faca atunci? Sa bage imediat divort de mine si sa dea cu piciorul la 10 ani de relatie din cauza unor vorbe aruncate, asa cum ai sfatuit-o tu pe iepumic?
La randul lui, si el poate m-a jignit pe mine poate fara sa vrea, dar a realizat ca a gresit si nu s-a mai intamplat. Si ce ar fi trebuit sa fac eu? sa divortez imediat, a doua zi? Ah, da, daca ne-am certa toata ziua, daca ne-am jigni mereu, sigur ca mi-as pune problema separarii, dar atata timp cat avem o relatie frumoasa, eu cred ca trebuie sa ne iertam micile greseli si sa facem si compromisuri - amandoi.
Si nu uita ca ei (ca si noi de altfel), trec printr-o perioada foarte grea din cauza problemelor de fertilitate - iti spun eu ca este cumplit si e foarte greu sa intelegi prin ce stari treci din cauza asta daca nu esti direct afectat.
sa ma ierte ilse si fetele de offtopic - este un subiect super intereaant
Sper ca in curand o sa fiu si eu
http://.
a_alinta spune:
nici eu nu cred ca exista un rapuns general, tocmai pentru ca suntem atat de diferite, tot atat de diferite trebuie sa fie si raspunsurile!
si mie mi se pare un subiect interesant , pentru ca se pot invata multe, dar numai daca nu mai facem atatea interpretari!
Hellen n, unde ai vazut tu lipsa de respect in acest topic, de spui ca trebuie sa aratam mai mult respect!?
faptul ca o intreb pe felicici ce nu inteleg din postarile ei , tie ti se pare lipsa de respect?! tu ai inteles ce a vrut sa zica cu inceputul vietii sexuale! ei bine eu una nu, si am intrebat-o ! simplu si cu respect! si tot asa vreau sa o intreb despre clopotul lui gaus ( nu am scris corect, ca nu mai stiu care dintre litere se repeta) pentru ca nu am auzit niciodata de el!
si aici ti se pare lipsa de respect?
din cate scrie felicici, eu inteleg ca a citit ceva pe tema asta a dezvoltarii sexualitatii in fiintele umane, dar nu stie sa explice prea bine, sau eu nu ma pricep sa inteleg ce spune ea, si de aceea o intreb!
dar poti sa imi explici si tu ce si cum, daca tie ti-a fost clar din prima, ca nu ma supar!
cu respect!
si de aici pleaca si unul din raspunsurile la intrebarea ta, Ilse..
suntem atat de diferite pentru ca interpretam diferit realitatea!
p.s. toata adolescenta mea am ocolit oglinzile, pentru ca nu mi-a placut niciodata cum aratam ( ba prea grasa, ba parul, ba fundul, ba fata, dar asta nu m-a facut niciodata sa nu imi doresc sa fiu iubita, ci din contra!)
vezi, un mod diferit de perceptie!
flo.flo spune:
si ca sa fiu si on-topic : si eu cred ca amazoane devin femeile care au suferit o deceptie,au fost abuzate, inselate sau umilite. Si le inteleg pana la un punct.Si de ce spun asta: am vazut femei care au iesit marcate rau dintr-o relatie si au devenit mult prea amazoane ca sa zic asa. Adica nu mai dau nici o sansa nici unui alt barbat, nici unei alte relatii. In viziunea lor nici unul nu merita, toti sunt la fel, zic ca nu vor mai iubi niciodata, ca nu vor mai investi niciodata intr-o relatie, iar daca totusi vor mai avea vreo relatie, atunci el trebuie sa fie un presulet, sa faca numai ce zic ele.
Eu nu zic ca nu este foarte greu, ca nu ramai cu traume, ca nu trebuie sa devii mult mai prudenta in relatiile urmatoare, ca nu suferi o perioada, dar cred ca trebuie sa te ridici, sa te scuturi de praf, si sa dai altui barbat o sansa.
Nu sunt de acord cu femeile care sunt abuzate, batute, inselate constant si care raman in acea relatie indiferent de motiv; sunt convinsa ca prietenei tale nu ii este deloc bine stiind ca este inselata dar poate ca vrea sa lupte inainte sa renunta la casnicie, poate simte ca poate sa-l faca pe sotul ei sa redevina omul de care s-a indragostit, poate il iubeste foarte mult si vrea sa isi salveze casnicia sau macar incearca inainte de a pune capat.
Nu stiu daca e bine asa, dar eu sunt o romantica incurabila, cred in existenta sufletului pereche, cred in iubire adevarata, cred in "la bine si la greu pana moartea ne va desparti".
http://.
XIO spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui flo.flo
XIO, acum un an eram cu sotul intr-o vacanta superba, unde ne simteam foarte bine, el nu stia ce sa mai faca sa ma simt bine, ma rasfata toata ziua. intr-o zi, am dormit la pranz si m-am trezit intr-o dispozitie foarte proasta, am inceput sa ma cert cu el dintr-un motiv prostesc, si asa buimaca si nervoasa cum eram l-am jignit. Fara sa vreau, am spus ceva aiurea rau, aproape fara sa-mi dau seama. Nici acum nu am uitat expresia de pe fata lui. M-am dezmeticit si mi-am dat seama ca am gresit. El nu a vorbit cu mine cateva ore bune si ma durea sufletul cand il vedeam cat de ranit era. In acea seara mi-am cerut scuze ca l-am jignit si ca nu am vrut sa sune asa ce am spus, si m-a iertat aproape imediat. Din momentul ala nu a mai adus in discutie cearta noastra. Acum daca il intreb nici nu cred ca isi mai aduce aminte. Ce ar fi trebuit el sa faca atunci? Sa bage imediat divort de mine si sa dea cu piciorul la 10 ani de relatie din cauza unor vorbe aruncate, asa cum ai sfatuit-o tu pe iepumic? La randul lui, si el poate m-a jignit pe mine poate fara sa vrea, dar a realizat ca a gresit si nu s-a mai intamplat. Si ce ar fi trebuit sa fac eu? sa divortez imediat, a doua zi? Ah, da, daca ne-am certa toata ziua, daca ne-am jigni mereu, sigur ca mi-as pune problema separarii, dar atata timp cat avem o relatie frumoasa, eu cred ca trebuie sa ne iertam micile greseli si sa facem si compromisuri - amandoi. Si nu uita ca ei (ca si noi de altfel), trec printr-o perioada foarte grea din cauza problemelor de fertilitate - iti spun eu ca este cumplit si e foarte greu sa intelegi prin ce stari treci din cauza asta daca nu esti direct afectat. sa ma ierte ilse si fetele de offtopic - este un subiect super intereaant Sper ca in curand o sa fiu si eu http://. |
Flo , nu stiu ce i-ai spus sotului tau , deci nu pot spune ce as fi facut eu .
Insa in conditiile descrise la acel topic mi se pare execrabil si grotesc sa-mi spuna sotul senin ca el e cel mai cel dintre toti si eu , biata femeie , vinovata de toata suferinta lui , trebuie sa fiu multumita si recunoscatoare ca am asa un exemplar de mascul langa mine care inca ma mai suporta si mai sta cu mine.E vorba de desconsiderare.Daca desconsideri un om , de ce sa mai stai cu el? Am un amic, l-am intrebat despre prietena lui ca avea ceva probleme. E are vreo 28 , ea vreo 32.Mi-a spus ca arata bine la corp dar la fata e urata , daca o vezi pe la 40 de ani te sperii de ea. Ca e cam prostuta, nu o prea duce capul , ca nu comunica cu el si altele. Eu fost impreuna , s-au despartit si acum iar s-au impacat. Eu l-am intrebat daca vorbste asa despre ea de ce mai sta cu acea femeie. Raspunsul : ca trebuie sa se mute impreuna. I-am spus ca nu'i normal si ca isi pierde timpul(lui chiar i-am zis pe sleau ca nu procedeaza bine) , ca pierde si tipul lui , si timpul ei. Ca daca iubeste abia asteapta sa imbatraneasca alaturi de ea si nu ii vede defectele , sau daca i le vede nu i se mai par defecte. A fost de acord cu mine in toate, nu stiu ce s-a intamplat pana la urma.
Daca prietenul sau sotul meu mi-ar spune asa ceva as avea bagajele la usa. Nu de alta , dar nu vreau sa-i mananc eu viata lui si el mie.
Asa sunt eu , asa gandesc , eu nu as accepta asa ceva.Nu l-as mai putea privi cu aceeasi ochi.
P.S: daca sotul tau a stat suparat atata timp se poate sa nu fi uitat).
L-am enervat intr-o seara la culme pe prietenul meu dupa ce am stat toti la baute intr-un pub. Cand am ajuns acasa m-a sunat si ne-am mai certat la telefon de cateva ori , si la un moment dat cand se terminase discutia el u a inchis telefonul si a spus "in p*** mea". Atat. Nu m-a injurat pe mine, dar stiam ca eram si eu inclusa in asta. Si-a cerut mii de scuze pt. ca l-am sunat inapoi sa-i spun ca pe mine nu ma injura nimeni si ca daca nu se poate controla nu vad de ce sa ne pierdem timpul amandoi.Si atuci , si a doua zi si-a cerut scuze si imi tot explica, ca nu m-a injurat pe mine si a injurat pur si simplu de nervi.
Eu nu spun nimanui ce sa faca , spun ce as face eu in situatia data.
Daca mi-ar spuen la nervi prietenul ca sunt o vaca grasa , urata, frustrata sau mai stiu eu ce clar nu as mai vedea de ce sa stau cu un om care are o asemenea parere despre mine. Daca as crede despre prietenul meu ca e retardat , prost , nesimtit , incult , ar insemna ca nu ma satisface pe deplin pe toate planurile si nu ar avea rost continuarea unei relatii cu o persoana pe care o desconsider.
"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
***Fur is for petting**
http://accesoriisihaine.blogspot.com/
http://www.flickr.com/photos/greecky/
Liliana82 spune:
Eu merg pe principiul ca o viata am de trait si pe aia vreau sa mi-o traiesc frumos. Eu nu as putea sa iubesc un barbat mai mult decat ma iubesc pe mine si nu as putea accepta lipsa respectului in relatie. Daca nu ma mai iubeste sa se duca invartindu-se dar sa se duca definitiv!
Cele care spun ca stau " pentru copil" eu cred ca se mint singure sau cauta o scuza. ca sasi justifice neputinta.
a_alinta spune:
liliana, subiectul la acest topic este intrebarea: ce ne face sa acceptam atat de diferit realitatile vietii?
inteleg ca la tine e un principiu
XIO spune:
Citat: |
citat din mesajul lui a_alinta liliana, subiectul la acest topic este intrebarea: ce ne face sa acceptam atat de diferit realitatile vietii? inteleg ca la tine e un principiu alina |
Increderea in sine , curajul , educatia , mediul social, cat de mult te intereseaza parerea altora , parerea ta despre viata , orgoliul etc
"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
***Fur is for petting**
http://accesoriisihaine.blogspot.com/
http://www.flickr.com/photos/greecky/
ilse spune:
Deci repet, pentru mine personal ca una care ma consider o amazoana, nu d-aia fara un san si da stiu sa trag si cu arcul...o amazoana nu este o femeie care a fost abuzata sau umilita, personal n-am trait asta ca sincer nu stiu cum sunt cele care isi iau palme de exemplu, dar eu una as sari la el si i-as trage si eu, daca s-ar intampla asa ceva...deci ar iesi foarte rau.
Ah si scuze dar sunt pe unda cu XIO, care sa nu uitam n-are copii si n-a fost casatorita(si e si mai tinerica), e de mult timp cu prietenul ei si culmea vedeti are niste principii de viata foarte sanatoase, principii referitoare la "cum ma respect eu pe mine ca femeie", ca doar despre asta e subiectul...si n-a fost abuzata sau mai stiu eu cum ca sa derive d-aici brusc "emanciparea ei".
Ma repet nu sunt o persoana care considera ca "toti barbatii e porci"...dimpotriva ii consider egalii nostri...ah, ca nu-i pun pe un piedestal corect, pai de ce i-as pune, daca ma pun pe mine, il pun si pe el, daca merita bineinteles...altfel totul trebuie tratat cu reciprocitate.
In business exista termenul de win-win...asa si cu o relatie, asa cred eu ca e sanatos si mental si cum mai vreti voi.
Romantismul...hehehe...e mult de scris aici, nu toate il percepem la fel, pentru mine o zi poate foarte bine sa fie romantica si fara el, oh my god, corect? poate sa fie ca mi-am luat o rochita frumoasa, sunt la Paris(vrabia malai viseaza) si beau o cafea buna pe o terasa, e soare asa si privesc lumea trecand pe strada.
Nu inteleg iarasi femeile care se dedica exclusiv lor, adica isi fac din asta un scop, si nu sariti imediat...culmea ca sunt mii si mii, milioane si milioane, care considera ca viata lor toata se "defineste" doar printr-un el.
Nu pot iesi undeva singure sau cu prietenele ca imediat sufera de sindromul "taiat cordonului ombilical"(nu cautati termenul, l-am inventat eu acu) si zici ca sunt "descentrate", ca nimic n-are farmec, ca unde e el, ce face, cu cine, cand si cum...telefoane peste telefoane, etc.
Am in gasca de amice de aici, una saraca codependenta rau, si cand se duce omu sa joace in retea cu prietenii nu stiu ce nebunie, si sunt doar 7-8 baieti, se duce si ea acolo sa le faca cafele, sa le aduca berea, sa desfaca pungile de chips-uri ca deh, cum se poate sa stea fara "schatje=iubi" al ei...groaznic, va zic sincer ca daca as fi barbat as fugi si eu ca dracu de ea.
eu si 3 banditi: ilse(1.01.2004), sven(1.01.2006) si thor(1.07.2008)