de ce nu sunt fericita desi ar trebui sa fiu
Raspunsuri - Pagina 2
chitosenia spune:
Va multimesc tuturor pentru sfaturile oferite
!
Ca sa va linistesc pe toate vreau sa va explic: vreau sa am un copil dar sunt suficient de rationala in ciudata tuturor lucrurilor din viata mea sa nu ma lansez in ceva fara a fi sigura de fundamentul de la care plec... devine din ce in ce mai greu sa evit aceasta tema cu lumea din jur COPILUL... multe din prietenele mele deja au copii(cand m-am casatorit eram in anul 3 de facultate si toata lumea deja ma intreba cand am sa-l fac
... a fost suficient sa pun 5 kg in pus pe mine si sa jung la incredibilul tonaj de 52 de kg ca sa ajung subiect de discutie pentru toata promotia mea ... de atunci nu pot sa fiu o zi balonata in viata mea ca sa nu vina vreun destept sa ma atinga pe burta si sa-mi zica ce dragut e ca am un copil... tot ce vreau sa va spun e ca exista multa presiune familie, nasi, prieteni, colegi ...mai putin sot care pare sa fie foarte intelegator ...pana cand nu stiu(dar si aici simt o presiune indirecta datorita diferentei de varsta dintre noi).
Si apoi nu sunt sigura ca el este omu cu care eu ca femeie as vrea sa fac un copil... eu ca mama sunt sigura ca este cel mai potrivit... toate gandurile astea mi se invart mereu in cap si la sfarsitul zilei cad obosita si ma trezesc la fel.
Simt din ce in ce mai mult presiunea... sotu meu spune ca mi-o fac singura... sa ajung la o decizie si de fiecare data cand incerc sa fac un pas inainte sunt 10 motive care ma trag inapoi...probabil dc as fi avut o familie cat de cat normala as fi divortat de mult ... dar cu familia mea asta nu e chiar posibil
cred ca ar fi doar fericiti de esecul meu , fiind primul din viata mea pe care am traito doar ca sa le arat ca ma pot descurca si fara ajutorul lor... toate rezultatele mele academice au fost ca sa le arat ca pot .. nu au fost niciodata pentru mine , dc ar fi fost despre mine as fi ales sa fiu un elev de nota 7 care sa nu iasa din anonimat... dar pentru ei am facut totul de nota 10 am castigat tot ce era de castigat in domeniu pe care l-am ales .La fel si in cariera mea desi as fi putut alege calea usoara sa fiu fata lu tata... am ales sa ma zbat singura sa ajung unde sunt acum si sa nu ma folosesc niciodata de numele lui sau de banii lui sau de influenta lui.
Casnicia mea e singurul examen pe care nu l-am trecut cu brio si asta ma face foarte foarte trista.
Probabil de aceea sunt asa cum sunt acum : deprimata, nevrozata, scarbita de tot si de toate.Simt ca e mai simplu sa plec decat sa raman ... nu ma simt implinita in relatia asta ... nu ma simt suficient de puternica sa o iau iar de la capat.
As vrea sa pun capu in pamant si sa ma trezesc automat cu o stare de fericire stupida, cateodata as vrea sa fiu de plastic... o femeie fara ganduri sau ambitii ... sa imi accept rolul de sotie si de fata a tatalui meu sa fiu multumita cu noua geanta achizitionata o luna ...sa ma plang ca nu branduri cool in mall sau toate prostiile despre care se plang toate femeile alea fericite pe care le vad pe strada. Dar oricat as vrea nu pot sa fiu asa... am citir in unul din posturile de pe aici de sfatul uneia dintre voi care spunea sa fiu supusa si sa imi laud barbatu .. astfel prin nu stiu ce miracol el o sa fie de acord cu tot ce spun eu doar pentru ca nu trebuie sa se afirme mereu.Cam dificil cu temperamnetul si inteligenta mea... m-am antrenat sa fiu o fire competitiva si nu suport sa fiu pe locul 2.. de aceea toate scandalurile cu sotu meu... suntem doua persoane extrem de copetitive ca nu putem sa ne mulam unul dupa altu ... sau cel mai greu imi e mie... nu pot fi sotia clasica... cand eu sunt mai buna ca el la tot ce face..stiu ca o sa radeti dar asta e adevarul.
Nu pot sa zic doar NU, DA si MULTUMESC ... cand in interiorul meu este o lupta continua...nu ma pot opri sa fiu fericita cu ce am cand tot timpu vreau mai mult.
As vrea sa pot spune: CASNICIA MEA NU MERGE PENTRU CA SOTU MEU NU MA IUBESTE, SAU CASNICIA MEA NU MERGE PENTRU CA ARE O AMANTA. Dar nu este adevarat.
Casnicia mea nu merge pentru ca nu pot fi fericita si punct.Nu raspund bine la fericire cateodata chiar ma deranjeaza... sunt cinica si nu pot vedea totul roz... nu am incredere in oameni... nu simt intensitatea cuvintelor TE IUBESC cand vin de la sotu meu(le aud si in capu meu fac 1000 de conexiuni cu lucruri care mi le face si nu ma satisfac si atunci imi zic sa nu mai fie atat de fals).
Probabil credeti ca sunt asa o nebuna ... sper sa nu 
... sper ca si voi sa fi trecut prin asta si sa vedeti suferinta mea ca ceea ce este... ma simt pierduta si fara solutii.
Hilde spune:
Chitosenia, tu ai nevoie sa faci pace cu tine.
E ok sa fii competitiva dar in acelasi timpp poti sa te bucuri de o plimbare in parc, de o geanta, de un film, de sotul tau. Pana la urma viata se intampla in timp ce tu esti ocupata sa observi ce nu e in regula in jurul tau. Este bine sa vrei sa atingi teluri mari in viata dar mai importanta este calea pana acolo decat atingerea lor.
E ok sa fii competitiva dar nu e ok sa fii in competitie cu sotul tau, cu familia ta. Voi ar trebui sa fiti o echipa.
E ok sa fii competitiva dar nu e ok sa fii obsedata de asta.
Inabilitatea ta de a fi fericita pare sa aiba radacina mai adanci. Poate faci pace cu familia ta, cu tatal tau, vad ca-l evoci des. E ok sa ceri ajutorul lui tata, de aia avem tati, si poti sa-ti pastrezi si independenta in acelasi timp. Nu te concentra doar pe pastrarea independentei. Fericirea vine si din relatiile pe care le avem cu cei din jur. Este bine pt sanatatea noastra mentala( cel putin pt mine) sa ne bem cafeaua duminica dimineata cu familia si sa punem lumea la cale.
Lasa-i sa se bucure de realizarile tale si roaga-i sa te ajute cu problemele. Sau macar sa te asculte. E o sursa de relaxare si fericire sa te poti baza pe familia ta. Cei din familie sunt prietenii tai. De multe ori putem sa ne facem viata usoara cand admitem ca avem probleme si cand ne lasam ajutati. Nimeni nu e perfect.
Take it easy.
misha71 spune:
Cum vad eu: singurul vinovat in problema ta este tatal tau.
Erai aproape un copil cind ti-ai cunoscut sotul, erai intr-o perioada de trecere de la copilarie/adolescenta la maturitate, iar casatoria te-a luat prin surprindere. Din cite spui nu ai avut nici o copilarie frumoasa, nici o adolescenta traita la maxim si asta din cauza unui climat familial extrem de nesanatos: santaje emotionale si amantele tatalui-fara numar. Atunci cind te-ai casatorit, tu de fapt cred ca vedeai in sotul tau (cu 17 ani mai mare ca tine) pe tatal bun si inimos de care tu nu ai avut parte, insa imaginea tatalui la tine echivaleaza cu neimpliniri, tradari (amante) si lipsa clara de afectiune.
Daca il vei compara tot timpul pe sotul tau cu tatal tau si iti vei produce singura teama ca cei 2 s-ar putea asemana cindva, nu vei reusi niciodata sa treci peste problema. Neimplinirea pe plan sexual este inca o cauza a comparatiei pe care tu o faci in subconstient.
Sper sa fie bine pe viitor. Capul sus: nu astea sint probleme in viata. Arunca numai un ochi la "umanitare" si vei vedea citi copii se zbat cu incapatinare sa traiasca si invata de la ei: TRAIESTE!
****************************************************************
Drum bun, licurici iubit!
www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">O inimioara are nevoie de voi! / Blogul cu ingerasi
POFTITI IN BAZARUL LUI MIHAITA!!!
Misha mami fericita de 
Alexandru (14.03.2008)
excesul de pufuleti, bomboane si IGIENIZARE dauneaza grav sanatatii (LadyJ)
popescudora spune:
Se pare k, aparent treci printr-o cascada da sentimente, esti foarte confuza, nu mai stii ce-ti doresti de fapt, un sot protector, iubitor monoton kare sa-ti ofere o siguranta sentimentala si familiala( nici prin cap nu ti-ar trece ca te poate insela sau k, culmea chiar te poate insela fara k tu sa banuiesti ceva deoarece pare aproape imposibil), si un amant (dpdv al meu "ceva" mai tanar decit sotul si "ceva" mai aratos k el, mult mai putin previzibil si clar mai macho)care a reusit sa-ti atraga atentia si sa-ti fure o "inima" care ar fi trebuit sa fie deja furata. Sincer cred ca odata ajunsa in gara te-ai urcat in primul tren a carui directie nu te-a interesat deoarece nu-ti placea orasul("familia") natal. Se pare k pe drum te-ai razgindit si vrei o alta directie, dar n-ai suficienta incredere in tine. "Dk nu va merge cu al doilea?" "Dk nu ma vrea pina la capat?" asta te intrebi de fapt, nu ce sa faci, pt k tu stii destul de bine ce ai vrea sa faci.... Sfatul meu e sa mergi in paralel cu amindoi pina afli care sint intentiile celui de-al doilea pt k pt el simti adevarata dragoste!
misha71 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui popescudora Sfatul meu e sa mergi in paralel cu amindoi pina afli care sint intentiile celui de-al doilea pt k pt el simti adevarata dragoste! |
Dora, scuze, dar poate nu am citit eu bine: chitosenia a spus ceva de un al doilea barbat din viata ei, de vreun eventual amant sau sa aiba de gind sa-si faca?
****************************************************************
Drum bun, licurici iubit! www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">O inimioara are nevoie de voi! / Blogul cu ingerasi
POFTITI IN BAZARUL LUI MIHAITA!!!
Misha mami fericita de
Alexandru (14.03.2008)excesul de pufuleti, bomboane si IGIENIZARE dauneaza grav sanatatii
(LadyJ)
popescudora spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui chitosenia .... sa fiu sincera m-am casatorit cu el pentru ca tineam la el si pentru ca nu am vrut sa-i fac rau cu o despartire( cand m-am decis ca tb sa ne casatorim eram pe punctul sa ma despart de el ca sa am o relatie cu altcineva ... si decat sa fiu falsa si sa ma joc cu sentimentele lui am decis ca e mai bine sa-mi pun o bariera si sa fac ceva monogam din ceva care era pe punctul sa devina o tradare). Am sperat ca odata casatoriti o sa ma ponderez si o sa fiu mai concentrata asupra relatiei noastre dar ca un facut s-a intamplat exact opusu... nu vreau sa intelegeti gresit nu am facut nimic care s-ar putea numi o tradare dar nici departe nu sunt... acum un an am cunoscut pe altcineva care este exact opusu sotului meu si care ma atrage serios(si atunci toate emotiile mele sunt un amalgam ). Vreau ce am cu sotu meu adica stabilitate, intelegere, ajutor, iubire neconditionata din partea lui ,o pozitie, un nume dar vreau si fluturasii pe care ii simt alaturi de cealalta persoana(momentan suntem doar prieteni nu stiu exact in ce ar evolua relatia noastra dc nu as fi fost casatorita). |
Precum vezi, mentioneaza ca exista altcineva de care e indragostita. De sot nu este, indiferent cat de bun si de perfect e. Si se simte vinovata pentru asta. Si nu cred ca o sa-l iubeasca vreodata, asa ca singura solutie pe care o vad e sa-si vada de viata asa cum simte ea, nu cum se asteapta altii.
ilia_99 spune:
chitosenia, nu intra in joc cu celalalt barbat! e mai simplu, in mod aparent, dar, la sfirsit o sa-ti dai seama ca n-ai facut decit sa-ti furi singura caciula. si cu el vei ajunge in acelasi blocaj. infidelitatea - gindita sau infaptuita - e dovada de imaturitate emotionala. stiu, stiu... cum tu, cea puternica si competitiva si cu diplome sa fii imatura? si mie mi-a fost greu sa diger alaturarea celor doi termeni, mi se pareau total incompatibili. nu sunt! maturitatea rationala nu stie nimic de cea a sufletului. poate ai timp sa citesti povestea mea si sa tragi invataminte. sotul meu afla toate astea acum, la terapie, la 42 de ani... timp in care ne-a mincat sufletul celor din jurul lui, cel mai abitir mie, desigur.
du-te si vb cu un psiholog... ia copilul din tine de minuta si ajuta-l sa creasca! sunt convinsa ca e un copil superb.... 
A_Iulia spune:
Deci tu de 4 ani te-ai indragostit de altcineva si te intrebi de ce casnicia ta nu merge?
Nu fac parte dintre cele ce o sa te mangaie parinteste pe cap, nici nu vreau sa comentez mai mult, insa se pare ca sotul tau a avut mare ghinion cand si-a ales nevasta. Asa e, unii oameni sunt ghinionisti.
danis spune:
unii soti se considera ghinionisti numai fiindca trebuie sa duca gunoiul sau sa schimbe un pampers, deci ghinionul este relativ...
asa ca inainte de a arunca pietre, sa ne gandim de cate ori nu ni s-a parut tuturor ca iarba e mult mai verde pe alte pajisti :)
lasand gluma la o parte, chitosenia, si eu cred ca trebuie sa faci pace cu tine insati in primul rand
sa intelegi exact ce anume iti doresti ca sa fii fericita si DE CE
sa intelegi ce anume iti lipseste si DE CE,
sa intelegi de ce ti se pare mai usor sa cauti in alta parte ceeea ce iti trebuie, desi tu insati recunosti "la rece" ca teoretic ar trebui sa nu simti nevoia de a cauta in alta parte
uneori pare mai usor sa cauti in alta parte numai fiindca eviti sa te confrunti cu niste adevaruri din tine
iti zic asta ca sa poti lua in calcul doua scenarii de dupa:
1. rupi relatia prezenta, incepi una cu cel de care esti (sau crezi ca esti)indragostita, el devine MR Perfect iar tu te indragostesti din nou de altcineva, la fel cum deja s-a intamplat
2. rupi relatia prezenta, incepi o relatie cu cel de care esti indragostita si ai revelatia ca de fapt el nu e ceea ce credeai, sperai, visai si regreti ruperea relatiei cu sotul tau
altfel, daca prezenta casnicie este intr-adevar o greseala si cel de care esti indragostita este ceea ce-ti trebuie totul va fi minunat, dar tot e bine sa te gandesti la lucrurile astea
si poate ar trebui sa-l incluzi si pe sotul tau in asta, sa discutati despre voi si despre ceea ce asteptati fiecare de la relatia voastra, ce anume merge bine, ce nu va place, ce anume puteti schimba si ce nu: fireste ca toate astea nu vor dura o zi doua, dar vei putea fi sigura ca decizia pe care o iei iti apartine si ca nu alergi dupa iluzii
Liliana82 spune:
Mai daca casnicia aia nu merge si nu te face fericita asta e.. Nu conteaza care e motivul important este ca tu nu esti fericita si asta trebuie schimbat.
perioada prin care treci poate sa fie si datorita stresului si presiunii care se face pe capul tau sa faci copil. Stesul afecteaza periodic si viata sexuala asa ca daca este doar datorita acestei presiuni e de inteles de ce nu te simti satisfacuta sexual.
Totusi eu sustin ca sexul este foarte important intr-o relatie si daca acolo nu e totul bine practic relatia nu are rost pentru ca indiferent de timp, ruptura se va produce . Dca nu esti satisfacuta sexual poti sa ai de sot si pe fat frumos sa te tina numai in puf si aur si tot degeaba.
Cred ca ar putea fi o solutie pentru tine daca va ti lua amandoi un concediu si ai discuta clar aceste lucruri cu sotul tau si sa i spui clar si deschis ce te nemultumeste la el. sau de ce consideri tu ca aceasta casnicie nu te face fercita. Daca tu in sufletul tau nu ajungi la un raspuns clarificator atunci probabil ar fi indicat o "despartire de proba" . Singura poti sa ti dai seama mai bine daca relatia poate continua sau nu , si de sentimentele pe care le aveti reciproc...
Si daca tot vei considera ca nu poti fi fericita in acea relatie, atunci despartiti va si incearca sa gasesti ce crezi ca te ar face fericita. Sa continui o relatie doar pentru ca e "confortabila" si da bine chiar nu are rost. Totodata nici nu trebuie sa te simti vinovata cu ceva daca te vei desparti.
Totusi raspunsul la aceasta problmema nu cred ca forumul te poate ajuta caci aceasta decizie trebuie sa o iei tu singura in concordanta cu ce ti doresti tu in interiorul sufletului tau.