FIV 230
Raspunsuri - Pagina 17
draghiluiza spune:
FELICITARI Huski si Iana Mari.9 luni usoare si frumoase.
La mine BHCG IN ZIUA 12 : 87,44.
Sper sa stea, de acesta data, puiul meu acolo 9 luni.Am o scurgere usoara maronie si nu stiu cat de bine este. Sper sa nu se repete istoria de data trecuta.
Va pup dulce
Dana_bebe spune:
ECO
Maria.m - ziua 53 de la ET, un bebe in burtica
Alina Oprea - ziua 36 de la ET, un bebe in burtica, in ziua 12 HCG-87
Alsima - un bebe in burtica, ziua 38 de la ET, in ziua 14 HCG-530
Mirimir -2 bebelusi in burtica, ziua 36 de la ET, in ziua 14 HCG-674
Huski - un bebe in burtica, ziua 32 de la ET,in ziua 10 HCG-40,HCG in ziua 14-408, ziua 17-662,9
Iana - 2 bebelusi in burtica, ziua 29 de la ET, in ziua 11 HCG-123, ziua 14-188.9, 15-478,in ziua 19-2738.
HGC
Blue-flower - ziua 30 de la ET, in ziua 12 HCG-54.93, ziua 14-121
Simona2 - ziua 16 de la ET,in ziua 12 HCG - 86.21
Draghiluiza - ziua 12 de la ET HCG - 87.44. Felicitari!!!
Alrak - in ziua 11 HCG-0.1777
Iazmin - CM
Kitta - in ziua 14 HCG 1.62
Frank – in ziua 14 HCG 0.5
Dana_bebe - in ziua 11 HCG-1
In focuri:
Anka_daria - ziua 8 de la ET - mai e putin!
Cocolyso - ziua 8 de la ET - mai e putin!
LucaLuca - ziua 7 de la ET
Ellanik - ziua 4 de la ET
Miruma38 - ziua 1 de la ET
si
Kora - urmeaza ET cu embrioni criogenati
Ingeras - urmeaza ET cu embrioni criogenati
Dana_bebe - urmeaza ET cu embrioni criogenati in toamna
NU mai avem vesti de la :
Rizzuca - ziua 32 de la ET
GeorgianaI- ziua 31 de la ET
Orice zapaceala care am facut-o sa mi-o corectati!
Cocolyso spune:
Dana multumesc pentru incurajari!
Iana_Mari felicitari pentru bebelusi, sarcina usoara si la termen!
Ma bate gandul sa fac un test duminica, desi iar nu mai simt nimic.
Luca_Luca unde esti?
Succes tuturor fetelor!
http://tt.lilypie.com/90dop3.png
huski spune:
Buna dimineata!
Mami vreau, Dana bebe, Nusy, Ellanik, Ingeras
, Fireyes, Alrak, Moniland, Frank, Luca Luca, Blanche, Iazmin, Catalina, Oanademunck, Alina Oprea, MIruna 39, , va multumesc din suflet fetelor!
Niciodata n-am avut asa de multe prietene dintr-o data. Stiu ca urarile sunt din suflet si le-am simtit ca atare. Ma simt tare bine alaturi de voi si chiar daca o sa "dau o fuga" pe la odisee, cu siguranta voi fi altauri de voi sa va sustin si sa va incurajez la nevoie. Eu sunt foarte increzatoare si sunt sigura ca intr-o zi va bate vantul la acest subiect si ne vom intalni cu toatele la odisee
(si ma refer la cele cu state vechi pe aici, ca din pacate infertilitatea este o problema a secolului si aspirante vor fi tot timpul...)
Eu sunt ok, am greturi dar foarte rar si mai mult in trafic cand ma opresc la semafor , intepaturi prin burtica uneori, si somnolenta la greu...
Iana, te-ai mai obisnuit cu gandul ca vei avea doi puiutzi?!?
Va -ic pe toate!
ALRAK spune:
Miruna39 , ma bucur mult ca ti-ai adunat gandurile. trebuie sa treci peste acest esec, stiu ca nu este usor si stiu ce durere exista in sufletelul tau, dar rebuie mers mai departe atata timp cat mai exista o sansa.
Eu, cand am pierdut sarcina la 21 de saptamani, dupa ce i-am vazut inimioara batand, dupa ce am vazut ca este baietel, dupa ce l-am simtit in burtica cum se misca, in acea dimineata in care s-a intamplat nenorocirea , tocmai facuse cunostinta cu tati care ma mangaia pe burtica si BB a dat din picioruse si din manute. Iar cand mi s-au rupt membranele si am pierdut lichidul amniotic, el inca se zbatea in burtica, a supravietuit fara lichid ore bune, in care se misca incontinuu ...SI EU NU AM PUTUT SA FAC NIMIC SA IL AJUT !!!!!!!
Plangeam in hohote impreuna cu sotul meu si intrebam neincetat: DE CE DOAMNE?
Apoi un an si jumatate am "pierdut " pentru ca medicii din Romania nu mi-au gasit ceea ce aveam, spunandu-mi ca sunt bine si ca trebuie sa incercam , dar nu a fost asa, iar acum FIV-ul acesta pierdut.....
Asa considerat Bunul Dumnezeu ca este mai bine pentru noi si cred din tot sufletul, ca tot El si Maicuta Sfanta ma vor ajuta sa-mi tin pruncul in brate intr-o zi (oare cand va fi aceasta zi ????)
Eu nu renunt la visul meu, TREBUIE sa merg mai departe si ma rog neincetat pentru aceasta, ma rog pentru pentru ca toate femeile care-si doresc prunci sa-i poata avea.
Nu stiu de ce am scris toate astea,acum , aici, poate ca a fost momentul meu de rabufnire dupa 1 an 9 luni si 10 zile, va rog iertati-ma
.
Dragele mele, care sunteti trecute cu bleumarin pe listuta Danei, TREBUIE sa continuam lupta noastra de a avea un BB, trebuie sa avem incredere ca intr-o zi va fi bine si pentru noi, Dumnezeu si Maicuta Sfanta sa ne ajute.
Avandu-ne una pe cealalta ne va fi mai usor. Fruntea sus si mergem inainte. tuturor aspirantelor, gravidutzelor si mamicilor.
Doamne Ajuta-ne!
simona2 spune:
Felicitari Iana si Huski...chiar daca sunt mai mititica decat voi (la burtica) m-am dus cu toata viteza la odisee..tre sa gandim numai pozitiv, nu?
Cocolyso, tinem pumnii...desi, nu avem nicio indoiala! 
4+
ALRAK spune:
Dragele mele, am primit un email cu urmatoarea povestioara pe care vreau sa o cititi si voi, pe mine m-a impresionat foarte mult:
"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie."
O intrebare frecventa pe Google pare a fi: “Ce este dragostea?“… ei bine, cea mai frumoasa explicatie am auzit-o cu cativa ani in urma de la o prietena asistenta medicala.
“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.
Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.
Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.
Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.
"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie "
Poate acesata povestioara pare cam off topic dar ceea ce facem noi, nu am putea face, daca nu am avea langa noi oameni minunati care ne inteleg si ne sunt aproape in toate incercarile vietii.tuturor
Doamne Ajuta-ne!
Dana_bebe spune:
ALRAK - cand citesc povestile voastre (ma refer acum si la a Catalinei si nu numai) ma infior si ma gandesc ca FIV-ul meu nereusit - 100% - adica nici macar un bebe nu s-a prins - BHCG-ul fiind 1 la un laborator si 0.1 la altul - este o varianta mult mai buna decat sa trec prin cosmaruri ca ale voastre.
vreau doar sa stiti ca suntem alaturi de voi oricand si ne rugam pentru voi !
la sfarsitul listei mele bleu-marin mai sunt 2 floricele - fiecare e pentru o fata care a vrut sa iasa de pe listuta - sa stie ca inca are o speranta si ca pana la urma ne "inrosim" si noi.
goggy spune:
Alrak, de vreo cateva zile am o stare foarte ciudata, nervi, depresie, nu stiu cum s-o numesc. Probabil si din cauza ca sunt de 2 saptamani in santier, casa plina de moloz si cu curu-n sus, parca nu se mai termina. Asta plus faptul ca toate prietenele din jurul meu ori raman insarcinate, ori nasc, ori ma streseaza pe mine ca de ce nu fac un copil mai repede.
Citind mesajul tau mi-am dat seama cat de ridicola sunt si ce motive stupide am. Nu pot sa cred prin ce ati trecut unele dintre voi. Mi s-a facut pielea de gaina.
Dana_bebe spune:
Cocolyso - testul depinde foarte mult de psihicul tau - daca acum te simti rau sa fi in incertitudine fa un test si orice iese nu inceta sa speri.
eu asa sunt prefer sa stiu daca e alb sau negru - urasc griurile - primult test de sange l-am facut in ziua 8-valoare 1 , al doilea ziua 11-valoare1, al treilea ziua 11- valoare 0.1(alt laborator)- asa ca un pic un pic am sperat pana in ultima clipa dar am avut si timp sa accept.
orice rezultat ai fi optimista!