Numarul de copii si lipsa de educatie

motanik spune:

Vikinga e insarcinata? Wow, felicitari din suflet, sarcina usoara, bebe sanatos! Ma bucur tare! Si vreau si eu, tot 3, indiferent ce crede lumea!
Scuzati de off topic, nu m-am putut abtine!

--------------------

Andra si bebe Theodora Povestea noastra

Fomalhauti spune:

Hai ca am aparut si eu. Eu am 6 (sase).

Ce vrei sa afli, Lara? Daca lumea se mira? Daaa, toata lumea se mira. Unii pozitiv (admirativ, adica), altii negativ. Comenteaza in diferite feluri. Dar ce importanta are? Unii pun intrebari. Daca suntem intr-o secta. Nu, nu suntem, suntem chiar atei. Stim si contraceptie, am purtat si sterilet si l-am suportat bine.

In ceea ce priveste "scoala"...Daca vreti sa ne laudam...Avem amandoi studii superioare si provenim amandoi din parinti cu studii superioare (nu am crezut ca voi ajunge sa ma laud cu studiile socrilor mei...). Amandoi ne-am testat inteligenta la MENSA (oficial)si eu sunt in primii 25% si sotul meu in primii 1% (unu la suta). Asta asa, ca vreti sa stiti...

Aspectul financiar: in orice alegere exista parti bune si parti rele (am fost crescuta cu "materialismul dialectic si istoric"). Da, din punct de vedere financiar nu poti oferi acelasi lucru unui copil sau mai multor copii. E o diferenta. Da, sunt situatii in care spunem ca nu putem face ceva ce ne-am dori fiindca nu avem bani. (Chiar daca nu am fi avut 6 copii ar fi fost situatii in care nu am fi facut anumite lucruri din lipsa banilor.) Uneori as vrea sa avem mai multi bani (dar nu mi s-a intamplat vreodata sa ma gandesc ca ar fi fost mai bine sa am mai putini copii....din contra...fetita mea nu are nicio sora...). Dar exista si alte motive din care nu avem foarte multi bani si anume ca sotul meu a refuzat sa lucreze in strainatate. Pur si simplu avem alte valori decat majoritatea oamenilor.

A, da, suntem romani. (Cum sa scriu, fara diacritice se intelege altceva.) Sotul meu si cinci dintre copii sunt blonzi cu ochi de culoare deschisa. (Sotul meu are ceva ascendenta ruseasca si anume rusi albi care s-au refugiat in Basarabia dupa 1917....Ca sa vedeti, mai suntem si nobili)

dov spune:

tre sa fie frumos la tine-n casa. nu zic ca n-o fi fost infiorator de greu...dar merita, nu-i asa? felicitari!

Fomalhauti spune:

A, mai sunt intrebari....

Fiii mei cei mari sunt la liceu. Unul la "Tonitza" si altul la "Goethe". Amandoi stiu (mai mult sau mai putin...) trei limbi straine.

Fetita si al treilea baiat sunt tot la "Goethe".

(Pentru mamicile care sunt din alte orase: liceul "Tonitza" este liceu de arta. Liceul "Goethe" este liceu cu limba de predare germana)

Copiii au avut ceva activitati extrascolare, dar, marturisesc, nu s-au tinut prea serios de niciuna. Baietii cei mari au fost la inot, la karate, la polo, unul din ei a facut scrima (de asta s-a tinut cat de cat, a facut 4 ani si a fost si la un concurs international). Au facut programare pe calculator, unul mai mult, altul mai putin, un curs de teatru, cel care e la liceul de arta a facut origami.

Fetita a facut si ea scrima (tot 4 ani), a fost invitata si sa faca parte din prima echipa feminina de polo din Romania (fiindca mergea si ea la polo cu fratii ei - in sensul ca inota cu echipa de polo). A fost un an la scoala de arta, la pictura. A mai facut si karate.

Al treilea baiat a fost mai refractar la activitati extrascolare, nu a facut decat un curs de teatru si un pic de origami. Si merge de vreo trei ani vara la Muzeul Satului, la tabara de vara.

Si mai este o intrebare, care tot apare: daca noi, ca parinti, le acordam destul timp. Nu stiu ce inseamna destul timp. Eu cred ca le acordam. Probabil, daca aveam un singur copil ii acordam mult mai mult timp - dar trebuie sa va spun ca vine un moment cand nu mai doresc sa li se acorde prea mult timp, din contra...

Eu am fost copil unic, dar nu cred ca mama mea imi acorda mult mai mult timp decat acord eu copiilor. A fost (si a ramas) o mama extraordinara, dar nu avea mai mult timp, venea acasa pe la orele 18...Iar tata a fost un "om de stiinta" (si a sperat intotdeauna sa-i calc pe urme; imi pare rau ca l-am dezamagit, adica imi pare rau ca si-a dorit mai mult sa fiu "om de stiinta" decat sa fiu fericita si sa-mi traiesc viata asa cum simt eu...)

Fomalhauti spune:

Da, Dov, mie imi place la noi in casa. Intr-adevar, unii au sentimentul ca e "o nebunie" (mai am si patru caini...), altii ca nu e destul de curat....(pai sigur ca nu e!)

Si mi-am mai amintit de un alt aspect discutat aici: nu cred ca le dau copiilor mei mai multe responsabilitati decat le dau alti parinti (poate mai putine...Si aici e foarte discutabil ce responsabilitati ar trebui sa aiba un adolescent - unii cred ca "trebuie doar sa invete", altii...).

Puppa spune:

Eu as vrea sa am 3 copii. Dar... numai cu conditia sa am posibilitatea sa le ofer o viata decenta. Sunt constienta ca vor fi unii care se vor uita la mine chioras....Asa si?! Ii pun pe ei sa schimbe scutece, le cer lor bani de lapte praf, ii trimit pe ei in parc cu bebeii??! Nu! Si atunci sa ma scuteasca! Fiecare isi traieste viata dupa propriile reguli! Imi place la nebunie sa vad familii cu 3 copii! Mi se par perfecte! La mine la job sunt destule femei care nu vor sa aiba copii din diverse motive, dar care se pot traduce toate prin egoism. Ele sigur vor avea ceva de comentat, dar nu ma intereseaza. Sa ne dea Dumnezeu putere sa ii avem si sa ii crestem asa cum trebuie!

http://picasaweb.google.com/cristina.catana
http://puppa.wordpress.com/

Fomalhauti spune:

Nu-mi vine sa cred ca am uitat: sotul meu are doua facultati. Se apucase si de doctorat, dar a renuntat...pe la al treilea copil

hope_deedee spune:

m-ati inebunit....dragi forumisti dar tare va mai ambalati...sa ma prezint. sunt diana si sunt noua pe acest forum.e primul mes pe care il dau...salutare...sunt o mamica tanara,cu un singur copil.ce e cu voi? asa sunteti de obicei? lara are dreptate...e trist dar traim intr-o lume rea,care judeca aspru si in nestiinta de cauza..este adevarat ca decizia de a avea mai multi copii tine numai si numai de familie si resursele lor. dar peste tot se vorbeste despre ceea ce spunea lara...voi in ce lume traiti? daca e cum spuneti voi vreau si eu acolo. intrebarea e..cum putem noi sa contrazicem aceste persoane care considera ca a avea mai multi copii inseamna lipsa de educatie. nu se pune problema ca vom fi judecate pt una sau alta ci ca sunt n persoane care trec prin asta si se lupta sa se mentina sus. oare nu putem face ceva ca sa indulcim viata acestora? poate doar simplul fapt ca noi dezbatem acest subiect pt ele conteaza..vor sti ca cineva le admira si le respecta curajul pt ca ,chiar daca ai toate resursele sa cresti multi copii e destul de obositor psihic...ai nevoie sa fii tot timpul inarmata cu rabdare...lasati o clipa cinismul si punetiva voi in locul lor..pt ca e usor sa vb cand viata ta e cu putin mai buna.

Marox spune:

Pe cind eram copil am cunoscut o singura familie in Bucuresti care avea 3 copii, cu unul din baieti eram colega. Copiii din clasa mea, in marea majoritate, erau singuri la parinti, aproape ca cei care mai aveau un sora/frate erau priviti ca fiind mai speciali. In liceu la fel. De-abia in facultate am mai avut un coleg care provenea dintr-o familie de 3 copii.

Pentru mine familiile cu un singur copil reprezentau "normalitatea", sa aiba mai multi de 3 si sa nu fie rromi sau sectanti, pur si simplu nu am vazut, nu-mi inchipuiam ca exista. Vorbesc de generatia mea, nascuta si crescuta pe vremea cind avortul era considerat, prin lege, o crima.

Si intr-o buna zi, pe cind eram inca in România, mi-a picat in mina o revista frantuzeasca. Era pentru adolescenti. Acolo, pe o pagina intreaga erau fotografiile a vreo 20 de finaliste la un concurs de miss. Erau prezentate fetele si citeva cuvinte despre familiie lor. Am avut surpriza sa constat ca TOATE aveau un frate sau o sora si multe din ele chiar 2. A fost prima data cind m-am "intilnit" cu natalitatea franceza.

Si am ajuns aici...Si am descoperit o "normalitate" cu totul diferita de cea pe care mi-o imaginam eu. Ba din contra, eu, copil unic, sint privita ca o curiozitate si cu un fel de compasiune - "Nu ti-a fost greu sa fii singura la parinti?" Cum sa le explic ca nu pot sa regret fratii daca nu stiu cum e atunci cind ii ai?!!

Acuma, dupa 10 ani de stat in Franta si incadrindu-ma in standardele profilului ideal de familie frantuzeasca (cel putin dupa cum sustin bancile atunci cind acorda credit), adica tata, mama si 2 copii, imi dau seama cit de mult a evoluat mentalitatea mea: daca aud pe cineva ca are un singur copil il intreb cind il face pe al doilea sau daca are 2 baieti le urez ca al 3-lea sa fie fata .

Acu' fara gluma, aici sa ai 3 copii e un lucru banal. Iar statul are chiar si legi care acorda anumite avantaje familiilor cu 3 copii. Exemplu: tatal sau mama functionar si cu 3 copii - dupa 15 ani de cotizatii la sistemul de pensii de stat pt functionari persoana respectiva poate iesi la pensie indiferent de virsta (sigur ca pensia nu e mare, dar daca mai exista alte surse de venituri...de ce nu?).

Si ce am mai observat: aici au mai mult de 3-4 copii doar 2 categorii de familii - cele de notabili si cele de imigranti.
In prima categorie intra oameni cu studii superioare si cu posibilitati financiare peste medie, in general, catolici si uneori aristocrati. De exemplu, in comuna noastra de 2000 loc. cunosc o familie cu 5 copii - parintii doctori amindoi si una cu 4 - tatal dentist si mama directoarea unui laborator de analize medicale. Un fost ministru al agriculturii, Hervé Gaymard, avea 8 copii! Dar exceptia este si mai mare in cazul acestor familii pt ca mamele lucreaza. In general, dupa cel de-al 3-lea copil mamele isi inceteaza activitatea profesionala si se ocupa exclusiv de copii.
In cea de-a doua categorie intra familiile de origine africana si magrebina, are prin traditie (si nu numai, dar asta e alta poveste...) fac copii multi.

anaemi spune:

Eu cand am nascut-o pe Anastasia si eram la alaptat cu celelalte mamici mai vorbeam si noi...ca mamicile si printre altele eu zic ca mi-ar placea sa am mai multi copii, la care o asistenta de pe acolo ma intreaba: "Da' esti pocaita? "

...din pacate sunt destul de multi care gandesc asa (poate nu pe DC, dar sunt)


Mamica fericita de Filip (06.03.2007) si Anastasia (03.08.2008)