Emigrarea - generatoare de stress?

Mindy spune:

Adevarat! face o mare diferenta zona in care locuiesti. Conditiile. Ajutorul si sprijinul celor din jur. Un job bun si colegi faini.
Fiecare experimenteaza emigrarea intr-un mod personal.

Arizona nu mi-a placut deloc. Am fost in vizita o luna in toiul verii... ma strangea de gat caldura aia uscata. Si totul asa de sec si drept ca un teren de fotbal.
In Colorado as vrea sa merg si daca e fain sa ne mutam acolo.
Imi place ideea de mutat, daca se poate tot la 5 ani:)

Cricor spune:

Noi am trait in Canada o vreme..relativ indelungata. In perioada de inceput plina de depresii, bocete si isterii (mai ales ca era iarna si nu se mai termina parca), am citit ca emigrarea este a doua mare trauma, dupa pierderea proprilui copil. Eh si dupa ce am citit studiul ala, m-am linistit ca nu-s chiar nebuna, si nici singura.

cipcipcip spune:

Bineinteles ca e stresant sa emigrezi. Dar voi avind joburi si ocupatii plus ca stati in inima Europei, va veti obisnui cu timpul. Mai vorbim in 5 ani
La unii merge mai repede, la altii mai incet. Nu sintem toti la fel de adaptabili su la fel de sentimentali. Cunosc persoane car si dupa 20 de ani tinjesc dupa primavara din Romania si dupa sarmale si mamaliga sau mai stiu eu ce, pe cind altii nici nu vor sa auda si nu mai dau prin Romania cite 10 ani.

Va doresc adaptare rapida (un an e destul de putin, cred ca dupa inca un an veti fi ok


Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005

danat spune:

Imi place ce scrieti si mi se par interesante fiecare din mesajele voastre.
Dupa cum spuneti voi fetelor, ar trebui sa fiu "high" mai ales ca Viena a iesit anul asta pe primul loc DIN LUME din pct de vedere al calitatii vietii
Iubesc orasul asta, imi clatesc ochii admirand fiecare cladire, parcurile, cat verde poate fi...cand veneam in concediu pe aici ne-am imaginat de multe ori cum ar fi sa traiesti in asa un oras si chiar mi-am spus "ce mi-ar placea sa pot locui aici" (asta fiind din categoria Be careful what you wish for ). Orasul, sistemul, atmosfera, tara cu totul e foarte, foarte frumoasa. Sunt si situatii mai grele, dar am iesit cu brio din ele. Oamenii sunt mult mai toleranti, chiar daca si aici au ceva din acel zambet fabricat la comanda, dar ce conteaza, importanta e atitudinea.
Nu mi-e dor de Bucuresti/ Romania, ci numai punctual, de anumite (putine) locuri de care sunt legata sentimental. Mi-e dor de parinti si de cei cativa buni prieteni ramasi acolo (dar se stinge usor si dorul asta - noroc cu messengerul) Iar daca mi-e chiar asa pofta de sarmale cu mamaliga, imi fac (am facut doar de 2 ori, si alea iarna la sarbatori). Recunosc, ca am solicitat sa mi se trimita din Ro niste palinca, ca parca iarna dupa frig merge un paharutz la masa

Stress-ul la care ma gandeam, cand am deschis subiectul, este cel legat de adaptare: limba noua (fetelor din USA va invidiez pt engleza voastra cea usoara), sistem nou, obiceiuri, oameni cu alte mentalitati, s.a.
Stress-ul legat de senzatia aia ca esti incepator si va trebui sa o iei de la ZERO, sa te reinventezi, sa te faci remarcat si apreciat la un moment dat. Si asta, la o varsta nu foarte frageda
Asa cum scria Cricor, si eu cred ca stressul de emigrare este unul dintre cele mai mari din viata unui om. Doamne fereste de celelate!

Pupici si adaptare cat mai lina!





Dana mama lu'Radu Stefan(Fecioras de 2003)

"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"

Hobby

marius spune:

Stai sa vezi cand voi merge eu(noi) ce stress o fi Hai (si)de aceea exista DC.

Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa

Alexia27 spune:

Sunt si eu proaspat emigrata, adica de patru luni, si resimt stresul asta prin toti porii. Ganditi-va, ca, pe langa diferenta de limba, schimbarea decorului si astea, aici intervine si socul cultural. Europa, SUA, CAnada...tot pe acolo se invart, aici insa E o cu totul alta lume. Imi e foarte greu, dar greu de tot, nu lucrez, nu cunosc pe nimeni, nu ies pe nicaieri...e si al naibii de cald, nu prea ai chef de plimbari. Ma simt efectiv ca un prizonier. Desi viata e mai usoara, si conditiile de viata (casa, menajera bla bla) sunt mult mai luxoase decat acasa, faptul ca depind 100% de sot ma deprima maxim. Nu lucrez, nu am banii mei, tot timpul il am ocupat cu fata. Eu nu mai exist. Daca e stresant? E mai mult decat atat. Si tot o sa o tin asa, din mutare in mutare din 3 in 3 ani...si o sa o iau de la capat cu limba noua, obiceiuri noi, clima diferita... Nu cred ca sunt coerenta in exprimare, asa ca ma opresc aici.

Fii TU disponibil cand vrea copilul, nu-l fa pe el disponibil cand vrei tu!

danat spune:

Marius??? Sa nu imi zici ca va luati si voi zborul....de fapt, mai bine zis, ca va luati elan




Dana mama lu'Radu Stefan(Fecioras de 2003)

"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"

Hobby

marius spune:

Ba da - avem aceste demersuri pornite.... navigam spre sud pret de vreo 15.000 km? dar mai este pana atunci, dureaza. Insa avem echivalarile profesionale obtinute de la autoritatile respective, actele traduse si autentificate, eu am examenul IELTS luat mai trebuie Angela sa-l obtina, medicalele, recomandari... si vreo 2 ani inca... deci am timp sa mananc sarmale si sa pun poze din Oradea ca si o bucatica din Romania.

Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa

danat spune:

Wow Marius! Nu stiu de ce, trebuie sa recunosc, nu te-as fi vazut vreodata plecat din Ro...mai ales ca partea de vest a tarii e mai "digerabila" sa zic asa.
Bafta din plin, sa va reuseasca cu bine ceea ce va doriti!

Dana mama lu'Radu Stefan(Fecioras de 2003)

"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"

Hobby

Vic spune:

marius, nu cumva o luati spre Australia?

Noua ne-a luat vreo 2 ani sa ne adaptam de tot, dar n-am regretat nici o clipa pasul si nici nu simt nevoia sa merg in vizita. Am prieteni care au inceput sa duca dorul Romaniei dupa 6 luni-1 an, au mers in vizita si-au zis ca nu le mai trebuie, le-a trecut dorul instantaneu. Tine de motivatie, de dorinte si asteptari, de personalitate...