Copilul utopic
Raspunsuri - Pagina 18

AB spune:
Da e cam cum zice Ruxij. In fine sunt si multi oameni normali in zona din fericire. Din pacate activitati gen opera, cal sau mai stiu eu ce care erau parte din stilul de viata european al omului normal aici se regasesc adesea la cei mult peste medie... si atunci implicit e dorinta copiilor de a-i copia. Si nu doar ai mei ... din povestile altora pana si chestii faine de clase mai mari ca "expeditii stiintifice" de o zi pentru a observa pasari sau doar geologice ajung la competitii intre ultimul gadget tehnologic gasit.
In fine poate problema e cu mine ca am anjuns din motive independente de noi sa traim exact ceea ce nu ne-am dorit. Noi suntem amandoi din categoria stat cu cartea in brate, ascultat un pian si baut un vin sau un ceai la gura sobei, alternand cu un cort in spinare si stat cu galosii uzi la un foc de tabara. Ori asta presupune timp si rabdare si sa alergi si sa visezi cu copiii si presupune doi oameni sanatosi cu joburi relativ stabile si fara prea multa plata, da nici prea mult stres. Asta e scuze ... ca am fost Gica contra


conchita spune:
Citat: |
citat din mesajul lui AB Da e cam cum zice Ruxij. In fine sunt si multi oameni normali in zona din fericire. Din pacate activitati gen opera, cal sau mai stiu eu ce care erau parte din stilul de viata european al omului normal aici se regasesc adesea la cei mult peste medie... si atunci implicit e dorinta copiilor de a-i copia. |
cred ca glumesti. cum sa fie calaria apanajul claselor inalte? eu am o vecina care e caregiver si in uichend are hobby de calarit. tot satul calareste, locuim in capitala rodeo, cred. e tara de cowboy, ce zici tu aici, mah? astia-s pe cal de la opinca la vladica. si eu mergeam destul de des inainte de sonia, mai ales pe plaja in daytona, e tot poporul calare. alea mai elevate sunt trombonu' si xilofonu'. :-))
nu raspunde nimeni, vad, la aia cu plictisitul PARINTILOR in timpul activitatilor.



Adela99 spune:
nu credeam ca te plictisesti :)
io rasfoiam cate o revista, "ieseam" la o tigara, unde mai palavrageam cu alti parinti plictisiti :)
poate tricotat?
aaa, uitasem. cuvinte incrucisate!


ruxij spune:
Eu pana acum nu ma plictisesc. Ma uit la fi-miu. La inot urlu de pe banca in romaneste. Sunt singura nebuna care face asta, dar fi-miu nu asculta de antrenori si tb sa ii tot tip "ochii la antrenoooor", "ascultaaa"


sinzi_ana spune:
Conchita, mama...io zic ca tre sa ne intalnim, ca se pare ca stam aproape...la o calareala adica
Ruxij, nu vrei sa stii ca si mie imi vine sa fac la fel!!! Hahaha...incerc sa ma abtin dar ma mai scap...din fericire aici mai sunt parinti care zbiara la copii de pe margine
Sinzi , Radu si David psihologul
varsta David
www.flickr.com/photos/11552209@N04/" target="_blank">


AB spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui conchita
cred ca glumesti. cum sa fie calaria apanajul claselor inalte? eu am o vecina care e caregiver si in uichend are hobby de calarit. tot satul calareste, locuim in capitala rodeo, cred. e tara de cowboy, ce zici tu aici, mah? astia-s pe cal de la opinca la vladica. si eu mergeam destul de des inainte de sonia, mai ales pe plaja in daytona, e tot poporul calare. alea mai elevate sunt trombonu' si xilofonu'. :-)) nu raspunde nimeni, vad, la aia cu plictisitul PARINTILOR in timpul activitatilor. ![]() nimic |
May la voi acolosa o fi... ca deh de aceea sunt Statele uUnite si nu statul unic


Haha, dar stiu unde-mi fac vacanta cu cai


Io nu ma plictisesc. La unele sunt parte activa gen gimnastica ca mi-e sa nu-si rupa gatul, la altele gen flaut ma plimb.


conchita spune:
aici e $35 pe ora, zic eu e ok. poti sa cresti calul la ferma, platesti ceva lunar si il calaresti cand vrei tu.
eu ma plictisesc, pentru ca-s aceleasi miscari de fiecare data si destul de simplute, ca pentru varsta lor. am dansat la inceput, dupa o vreme m-au apucat frustrarile. abia astept sa se termine clasa. deja familia ma intreaba: nu-i asa ca o s-o duci in continuare? NU. sa mai creasca si sa-mi ceara ea, asa e DREPT (am invatat si io de la voi).


Adriana mica spune:
Nu am reusit sa citesc chiar toate postarile din topic, dar dintr-un anumit punct de vedere ma regasesc si eu in aceste dileme.
Credeam ca in State este altfel; eu chiar nu inteleg de ce un copil trebuie sa stie sa citeasca si sa socoteasca inainte de a merge la scoala... Si eu stiam sa citesc cand am mers la scoala; am invatat aproape singura, pt ca parintii nu aveau timp de asta. A fost o provocare pt invatatoarea mea sa ma "tina in priza" fara sa ma plictisesc, in timp ce colegii mei invatau ceva ce eu deja stiam. Acum lucrurile stau exact pe dos: daca copilul tau nu stie sa citeasca si sa socoteasca cand merge la scoala, va avea dificultati intrucat se porneste de la premiza ca aceste lucruri sunt deja invatate. Stiu ca programele scolare s-au schimbat, dar sunt de rahat! (scuzati-mi expresia).
In ceea ce priveste orele de dans, muzica si alte asemenea, cu siguranta ceea ce povestesti tu (adica ceva foarte organizat si riguros) este cam mult la 2 ani. Daca atmosfera ar fi ceva mai relaxata (adica mai mult ca un joc), nu cred ca ar fi prea rau. De exemplu, Dudu face muzica la gradi (cu profesor). Este una dintre activitatile lui preferate: fac "vocalize" amuzante, glume pe muzica (de exemplu, inlocuiesc personajele din cantecele cu numele lor). Chiar si asa, a durat ceva acomodarea: la inceput doar se uita, nu canta si nu participa. Treptat, a inceput sa intre si el in joc, iar acum este unul dintre cei mai activi. Iar in ceea ce priveste preferinta pt genul de muzica, cu siguranta nu vei gasi doi copii la fel. De exemplu, Dudu prefera sa asculte uneori muzica clasica; nu ii impune nimeni asta, chiar ii face placere (ieri de exemplu, a aflat ce inseamna sa dirijezi o orchestra, si mi-a spus de vreo 3 ori inainte de culcare ca vrea sa faca si el asta).
Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu'(26sept2006)
Uite ce mare am crescut...
www.totsites.com/tot/tudorandrei" target="_blank">Povestea merge mai departe...


Dorsilia spune:
buna!
daca as avea ceva scrupule poate m-as simti rau, insa
- copiilor mei le place doar muzica po****ra banateana, desi la noi in casa asa ceva nu se asculta, oricum ei raman vrajiti cand ajung pe postul local de tv si se emite asa ceva, sau in piete in weekenduri se pun casete/cd uri si le place. Nu stiu de ce insa cand eram gravida ma linistea muzica po****ra banateana, doinele, si nu numai, asa ca ascultam. Eu care eram o devoratoare de muzica clasica inainte de a fi gravida. Asa cum mi s-au schimbat preferintele muzicale asa mi s-au schimbat si cele alimentare:) Si ii las sa asculte cat doresc ei aceasta muzica po****ra, ii vad zambitori si linistiti seara, vrajiti de aceste tonuri
- copiii mei nu merg la nici un curs/cerc de nimic inca, nu stiu sa picteze decat cu manutele lor, mai putin cu pensula
-nu au colectia baby einstein si nici alte chestii pompoase, sunt copii probabil insificient stimulati dar curiosi si dornici sa afle multe lucruri despre lume
-sper insa sa devin un ghid bun pt ei in viata si sa le anticipez corect si la timp aptitudinile si dorintele.
Nu va mai bateti capul sa fiti in trend, pe val, in rand cu popeasca si protopopeasca, sa mergeti in turma la balet, fotbal, aerobic, karate, desen, muzica, dans etc....faceti cum va spune inima, mintea si copilul, lasati-i sa copilareasca, nu-i incarcerati de mici in programe peste programe. Daca ei cer, stiu ei ce stiu, dar daca ii vedeti asa mai dornici de joaca si mai nemondeni, lasati-i sa fie mai mocofanei asa dar mai multumiti. Ai mei micutii sunt tare diferiti, fetita e mai ambitioasa, mai energica, mai apriga, cu temperament, e tare demanding de acum, pare sa aiba mereu o opinie despre orice si mereu o alegere de facut. De ex, eu am lasat-o fara cercei in ideea ca o sa-si puna ea cand o fi mare dar ea iata ca la 2 ani si 5 luni stie deja ca vrea cercei, i-am explicat ca trebuie facute gaurele in urechi si apoi pusi cercei, a inteles dar nu e de acord cu asta asa ca deocamdata e in pauza de dorit cercei:)), poate ea la 6 ani va zice "mami, vreau sa merg la dansuri" O s-o duc, normal. Dar daca ea va vrea. N-o incolonez eu de la 2 ani s-o perind prin toate cercurile de activitati ca sa vad la care i-o placea si la care o fi si performanta. Baiatul e mai calm, mai linistit, mai lenesut, lui ii plac copiii si joaca, e intelegator si usor de manevrat si mi-ar fi simplu sa-i impun sa invete ce vreau eu sau ce cred eu ca e la moda ca sa ma laud ca am copil ce stie judo la 6 ani de exemplu, sau sa cante la vioara. Insa pana nu vad din partea lui, cel mai mic semn ca vrea sa invete ceva anume, nu o sa-i dau ghes nici intr-o directie, o sa-l las sa fie copil si atat. Iar eu o sa raman o mama intre mame si o sa ma laud cu el la fel de tare cum se lauda cele ale caror copii scriu si citesc si vb engleza de la 4 ani.
Eu nu-s asa usor de complexat cand vine vorba de copii, nu-mi roseste obrazul ca nu stiu sa pape singuri sau ca nu petrec jumate de saptamana la activitati creative, pt ca stiu ca inca nu au nevoie de asa ceva. Nu au n evoie de incartiruire si program altul decat de joaca, papa, baita si somn. Eu zic ca pana dupa 7 ani nu e cazul sa ne impacientam si sa-i zorim in ideea de a nu ramane de caruta cumva.
edit...cuvantul po-pu-lar e cumva pe lista celor outrageous, indecente sau de ce o fi cenzurat?


conchita spune:
total de acord cu tine, Dorsilia si nici nu e cazul sa te simti nush cum, ca la tine se opreste idealul. :-)) cel putin din punctul meu de vedere, care mi-as dori sa fiu ceva mai sigura pe mine ca mama. cum gasesc un argument pro, imediat imi rasare in creier si cel contra. indiferent de subiect. in chestiile esentiale e simplu, teoretic stiu, inima mea stie, dar ma poticnesc la practic, la aplicarea principiilor.
dar, legat de ce spui tu, diferenta intre copilasii tai si ceilalti, ma indoiesc profund ca ai tai sunt cei in dezavantaj pe termen lung. avem niste vecini, au trei fetite, cea mai mica abia nascuta, alta de 2 ani si, cea mare de 7. ultimele doua sunt afara toata ziua, nesupravegheate. sonia mea e supravegheata permanent, dar suntem pe coclauri toata ziua; fetita de 3 ani a prietenei mele are gradi part time + stat in casa, doar de foarte curand am convins-o pe prietena mea sa ii scoata afara la joaca pe ea si fratior si sa mergem impreuna prin diverse locuri frumoase. ei, pot sa iti spun ca diferenta intre aceste trei mostre de copii e incredibila. cea de 2 ani e foarte avansata motric si cu limbajul; vorbeste coerent si leaga fraze intregi, nu doar de 5-6 cuvinte ca sonia de pilda; merge pe tricicleta, asta mi se pare nemaiauzit la 2 ani. sonia mea e curajoasa si independenta, dar nu stie ce inseamna sa fie undeva fara adulti, nici nu cred ca are notiunea cum e sa aiba nevoie de ceva si sa nu aiba cui sa ceara. iar cea de 3 ani este putin intarziata si cu limbajul, si motric, si social - este cea mai putin curajoasa la jocuri care necesita sarituri, catarari; desi intelege tot ce-i spui, inca leaga doar 2-3-4 cuvinte odata, nu mai mult. sau nu am auzit-o eu pana acum.
