Bunele maniere... in parc
Raspunsuri - Pagina 7
cristi_2003 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ruxandraru Ei bine, si Tudor tot la boscheti face pishu, il scot fara pampersi de fix 5 zile si nu am nici o sansa sa l conving sa tina mai mult de citeva secunde. Caca inca n a facut, dar si eu vad aceeasi solutie ca la rahatelu de catel. Promit ca dupa o anumita virsta sa ii explic clar de ce as prefera sa si faca nevoile in intimitate, deocamdata e imposibil... Nu am deschis acest subiect ca sa ne transformam copiii in niste roboti civilizati, Doamne pazeste, mai ales cu un copil ca al meu, care sapa dupa rime si face tot felul de lucruri care se lasa cu trei masini de spalat pe saptamina. Nuuu... Ideea era sa vedem NOI ce putem face pentru ca din pacate trebuie sa impartim un parc atit de multe suflete si e inevitabil sa nu ne calcam pe cozi. Spun "din pacate" pt ca ar fi ideal sa avem fiecare o curte personala iar parcul sa fie asa, de bonton, din cind in cind... De ex, citind postarile voastre, mi am amintit ca si eu am urlat dupa Tudor de linga carutul in care am observat prea tirziu ca dormea un puiut mic mic si m am facut verde... Mama statea linistita pe banca, linga carucior, si sint sigura ca avea nevoie de minutele alea de liniste ca de aer... Nu s a trezit ala mic, dar a fost pur noroc si m am invatat minte sa fiu mult mai atenta si sa ii explic si lui Tudor ca nu tr sa urle cind dorm bebelusii. |
cand striga sau fug copiii pe langa carucior pe mine de ex nu ma deranjeaza, ca pe ei ii inteleg ca au energie, se joaca, nu stiu cum se adoarme un bebelus, etc.
intr-adevar, aici e vorba de cum ne purtam noi ca adulti in parc, ca cei mici merg acolo sa alerge si sa se distreze, nu sa stea ca statuile.
chiar azi cand am fost in parc a venit o bunica si s-a asezat pe banca din fata noastra si a inceput: nu te baga in nisip (e singura chestie pt copii din parc, toti sunt acolo, ca altfel nu e parc de copii, e doar cu iarba si alei), nu fugi, nu sari, nu aia, nu cealalta, hai langa mine pe banca... toate urlate. a durat cam jumatate de ora. nu i-am zis nimic, doar m-am dus undeva unde se auzea mai putin. da ma intreb: 1. de ce urli? nu poti merge langa copil sa-i zici incet? 2. de ce ai mai adus copila in parc daca nu are voie sa faca nimic? probabil pt ca era cu haine frumoase, cu dantelute si pantofiori de lac. (era o frumoasa, ce-i drept cea mica). da-i un trening si las-o sa se joace, nu sa stea langa tine pe banca.
Cristina, mama fericita de Stefan Carol (29.12.2008)
http://b1.lilypie.com/hQRfp2.png
http://s288.photobucket.com/albums/ll162/cristi_2003/CAROL/
Natasa spune:
Au mai scris si alte fete, o mai zic si eu: lasati-va copiii sa se murdareasca! Am vazut si eu mame care isi tineau copiii pe vine sa se joace si cum puneau un genunchi jos le apucau isteriile. Ce daca se murdaresc? Nu-i schimbati zilnic???? Ce daca e nisip pe topogan? Cind se joaca in nispi ii puneti pe scaunel? Ce daca un alt copil isi doreste o jucarie a copilului vostru? Nu stiti ca jucariile altora sint mai interesante? Bine, eu ca sa evit atitudini isterice ii iau din mina copilului meu ce ia de la altii, dar il invat sa se joace la comun cu jucariile lui cind mergem intr-un grup de copii care accepta asta. Iar pipi face la copac daca ii vine, nu fug cu el pina acasa pentru ca ar insemna sa nu ma mai intorc (astept indignari si oripilari false!)
S-a deschis un subiect non-subiect. O lume plina de principii si de nervi! Eu in parcuri vad doar urmatoarele probleme, restul sint sensibiltati inutile, snobisme si exagerari: fumatul la locul de joaca si aruncatul pe jos, ciinii care isi fac nevoile unde vor (cu stapin sau fara) si gastile de adolescenti violenti si distrugatori pe care gardienii nu se baga sa-i potoleasca. In rest, d'aia mergem cu ei in parc, sa fim atenti la tot ce se intimpla cu copiii nostri si sa-i invatam ca nu traiesc intr-un glob de sticla in care sa urle cum a sarit un pic de nisip pe ei sau cum a pus mina alt prichindel pe o jucarie.
dov spune:
NATASA, total de acord cu tine...dar, desi trebuie sa se obisnuiasca fi-miu cu toate aspectele lumii asteia, mi s-a strans inima cand m-am apropiat incet de el, sa-l iau de langa un copilas mai mic, iar mama astuia mic ii soptea printre dinti lui R. al meu"daca il lovesti pe ALEXANDRU,..." si n-a mai apucat sa zica nimik, a inghetat ca m-a vazut langa ea.
baiatul meu avea atunci aproape 2 ani, al ei, 1 an. al meu nu-i facuse niciodata nimik, doar ca facuse o obsesie in momentul ala pt jucaria copilului respectiv.
eu ce trebuia sa fac? n-am facut nimik, dar i-am aratat in mod constant ca pentru mine ea nu exista deloc. cu copilul ei nu m-am comportat la fel, insa cu ea...cu tot dispretul.
ruxandraru spune:
Natasa draga, ai si n ai dreptate. Pina la urma, toata viata asta la comun inseamna mai mult decit sa avem grija sa nu ne otravim reciproc sau sa nu ne dam in cap. Sint nuante, sint chestii la care poate nu te gindesti inainte sa ti le arate sau spuna cineva, asa cum sint si o gramada de subtilitati care tin de eleganta, de respect si de naturaletea covietuirii in aglomeratie. Asta nu inseamna ca eu as considera ca tie iti lipsesc cele mai sus enumerate!!! Doar ca mie realmente mi se pare o discutie utila, in special pentru ca e mai greu s o porti pe loc, acolo, in parcul generic despre care vorbim pentru ca pot degenera in conflicte si cred ca asta e ultimul lucru care ar mai lipsi!
Natasa spune:
Ruxandraru, ok, subiectul e util, putem schimba pareri si afla ce ii deranjeaza pe altii la locul de joaca. Numai ca in momentul in care te afli acolo intre 20 de copii si tot atitia adulti (fiecare cu educatia si cu nervii lui) situatia se schimba. Orasul asta e din ce in ce mai isteric, mai murdar, mai aglomerat si locurile de joaca sint exact la fel, din pacate. Tocmai d'aia cred ca nu trebuie sa inflamam si mai tare atmosfera cu chestii gen "cum isi permite copilul tau sa puna mina pe jucaria copilului meu" sau "de ce pune x nisip pe topogan". Chiar asa am ajuns? nu mai suportam gesturi ale copiilor si ii consideram needucati daca se dau invers pe topogan sau pun mina pe lopatica vecinului de joaca?
lisaelisa spune:
Eu, de regula, iau dupa mine jucariile de nisip si alte jucarii. Mi se pare normal sa se joace si ceilalti copii cu ele. Doar de aia am venit cu copilul in parc, la joaca. Cand se intampla sa vin fara jucarii, nu ma simt jenata sa o las sa se joace cu jucariile celorlalti.
Fii-mea, oricat i-am repetat ca nu este frumos sa se suie pe topogan in sens invers, n-am reusit sa o lamuresc, fiindca ei i se pare foarte distractiv sa se catare, iar cand vine un copil de sus si o darama, se amuza f tare.
Ii mai place sa faca trenuletul; adica, de sus de pe topogan, se aseaza in fundulet mai multi copii, unul in spatele celuilalt si, tinandu-se unul de altul se lasa sa alunece.
La nisip, sta in fundulet daca este cald, daca este rece,sta pe vine. Uneori, imi cere o punga sa ii pun sub fundulet.
S-a intamplat de cateva ori sa puna nisip pe topogan, dar m-a ajutat sa-l curat.
Are multe haine de schimb, asa ca nu este o problema daca se tavaleste peste tot. Plus ca spala masina, dupa cum bine a zis cineva.
Pana mai acum cateva luni, inca nu intelegea de ce este necesar sa ceara voie sa ia o jucarie. Chiar o tricicleta sau o masinuta.
Deci, daca un copil are 3-4 ani, nu inseamna ca este prost crescut...ci, doar ca inca nu intelege ce i se explica.
Nu intotdeauna se joaca cu copiii mai mici, dar se supara daca alti copii mai mari o trimit la plimbare . Nu am intervenit decat daca cei mari aveau intentie de agresivitate. Ii las libertatea de a se obisnui cu oamenii asa cum sunt ei.
Cinezee spune:
exact atitudinea asta am vazuto la multeee mame si bunici , bietul copil nu mai este de loc liber , este in permanenta tacanit la cap cu nu fa aia nu fa aialalta , atunci tinel naiba in casa si gata , de ce pana mea il mai scoti afara ???? nu pot intelege de loc asta
Citat: |
chiar azi cand am fost in parc a venit o bunica si s-a asezat pe banca din fata noastra si a inceput: nu te baga in nisip (e singura chestie pt copii din parc, toti sunt acolo, ca altfel nu e parc de copii, e doar cu iarba si alei), nu fugi, nu sari, nu aia, nu cealalta, hai langa mine pe banca... toate urlate. a durat cam jumatate de ora. nu i-am zis nimic, doar m-am dus undeva unde se auzea mai putin. da ma intreb: 1. de ce urli? nu poti merge langa copil sa-i zici incet? 2. de ce ai mai adus copila in parc daca nu are voie sa faca nimic? probabil pt ca era cu haine frumoase, cu dantelute si pantofiori de lac. (era o frumoasa, ce-i drept cea mica). da-i un trening si las-o sa se joace, nu sa stea langa tine pe banca. Cristina, mama fericita de Stefan Carol (29.12.2008) http://b1.lilypie.com/hQRfp2.png http://s288.photobucket.com/albums/ll162/cristi_2003/CAROL/ |
pana la mai sunt cam 4 luni si cam o sapt
malla spune:
deci:
Ce ma enerveaza la maxim insa ma abtin, este urmatorul lucru:
Eu vin cu galetusa cu unelte in parc ca sa se joace copilul meu si vine unul mai "curajos", care il lasa fara nimic. Si al meu se uita cu jind la el, asta pentru ca este educat, spun eu. Explic copilului strain sa se joace impreuna, astfel incat sa beneficieze si al meu de jucarii, el nimic domnule... Mama lui sta si se uita ca la spectacol... in loc sa vina sa duca ea, munca de lamurire cu copilul ei pentru ca nu mi se pare ca l meu sa fie cel privat in aceasta situatie. Eu am mare grija cand merg intr-un parc ca al meu copil sa nu faca astfel de lucruri, pentru ca nu mi se pare frumos. Una e sa se joace impreuna si nu am nimic impotriva, si alta e sa ii ia jucariile alui meu si sa plece cu ele,... copilul strain nu e de vina ci parintii ca stau si se uita... neimplicandu-se deloc, semn ca le convine...
Urat!!!
vreau sa am curaj ca sa nu mai accept asa ceva, deoarece nu de putine ori Andrei se uita la mine si spune: "mami, de ce mi-a luat jucariile, copilul?" Si vedeam ca in spatele acestei intrebari se afla o durere. Dar preferam sa sufere al meu decat sa ma iau de un copil strain.
Insa vreau si imi promit ca incepand de data viitoare nu o sa mai las sa se intample asa ceva...
Andrei si Adriana
Luna1 spune:
Acum nah vin si eu cu o propunere poate aiurea: daca situatia in care copilului vostru i se iau jucariile de nisip in mod frecvent de catre alt copil si el ramane fara de ce nu luati in doua exemplare? Stiu ca suna total aiurea insa imi aduc aminte ca noi caram jucarii la greu pentru Cosmin la nisip si erau parinti cu mainile in buzunare. Urat din parte lor insa de copiii lor mi-era mila asa ca luam ceva mai multe si ma asiguram apoi ca cele de baza cu care se juca el ii raman lui.
Si aici am groapa de nisip in curte insa am cumparat doua exemplare din toate jucariile de nisip tocmai ca vor veni prieteni la cea mica si poate iesi scandal.
Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)
blackpanterro spune:
La noi parca e o lege nescrisa la nisip, daca groapa e plina de jucarii ia fiecare ce apuca, daca fiecare are 2-3 jucarii nu se baga nici unul peste celalalt,in sensul ca daca eu nu iau ce e al tau, nu lua nici tu ce e al meu, foarte ciudat. Parca s-au inteles pruncii :)
Oricum rar se isca conflicte ca mai tot timpul sunt jucarii lasate in groapa si care cum vine se joaca si le lasa cand pleaca pt urmatorii prunci.
Adriana si Aidan - 3 ani
A ticket to hell has never been funnier
"Friendship is like peeing in your pants, everyone can see it but only you can feel its true warmth."