Teama de responsabilitate

Deus spune:

copiez ce ti-am scris mai sus:

"Una din cheile fericirii este egoismul! In primul rand sa te iubesti/ingrijesti de tine si dupa de restul.
Nu inteleg de ce mergi in RO, de ce nu-ti schimbi total atitudinea? Cat mai poti sa inghiti? Cate datorii iti mai faci? Cand ai sa clachezi tu, de tine cine o sa aiba grija?

Sanatatea are limite!

Daca as vedea acuma un film la tv cu povestea ta, m-as gandi ca o sa se termine asa: sora ta te va dezamagi tare, in RO vei avea o experienta dureroasa si marcanta, plus costisitoare, prietenul poate se satura de tine de atata "familie/probleme" si tu o sa ajungi sa pui piciorul in prag dupa PREA MULTE SUFERINTE! Pentru ce? Este previzibil cursul ...in Ro esti constienta ca o sa fie un fiasco total? Da? atunci de ce te supui la acest chin? Sora ta, simti in sufletul tau ca profita si o sa te dezamagesca? ....
Nu mai zic nimic ca ma aprind ca si cand as putea sa fac ceva...nu pot si as vrea sa te ajut. Din pacate, asa cum tu i-ai spus sorei sa se ajute singura la fel si tu te poti ajuta singura - taie cordonul asta plin de durere.
Multa intelepciune iti doresc!"

Ai grija ca ajungi sa devii ca si ei, o victima - toata lumea este asa, ei sunt asa, eu cu ce am gresit, ce o sa ma fac...lasa-i si vezi de viata ta! Esti masochista si-ti place senzatia pe care ti-o ofera relatia cu ei? Gata, lasa-i sa se descurce ca se vor descurca, nu se face gaura in cer daca isi vad singuri de viata lor.

Sa ai zile mai bune!

poze

blog personal www.de-azi.ro
pentru cine crede ca nu mai poate...
http://www.youtube.com/watch?v=flRvsO8m_KI
http://www.youtube.com/watch?v=vMCnjMbUOFg

oocristina spune:

O, draga de tine Aniela! Te straduiesti prea mult.

lisaelisa spune:

Sora ta te uraste fiindca este invidioasa pe tine. Stiu ca este dureros sa simti ura surorii careia i-ai intins mana. De fapt, ambele maini. Iar ea, te-a muscat pana la sange pt ca este incapabila sa fie de vre-un ajutor cuiva. Este mai simplu pt creierasul ei sa urasca.

Pe ea, este posibil sa nu o poata schimba nimeni.
Daca de la noi nu obtii raspunsuri care sa te ajute real, incepe o terapie la psiholog.
Elibereaza-te de grija fata de niste persoane ostile, chiar daca sunt frati sau sora.

Trateaz-o ca pe un dusman. Este singura solutie pe care o vad pt tine.

Concentreaza-te pe tine, pe relatia cu prietenul tau, pe ceea ce ai de facut pt a razbi in Anglia.

aniela23 spune:

Asa e, ai dreptate

aniela23 spune:

Deus, ti-am citit mesajul de prima oara.Tocmai asta e problema, ca vreau sa imi schimb atitudinea dar nu depinde intru totul de deciziile constiente ale creierului meu.Gandeste-te la ceva care tie iti place sau displace, de exemplu cainii vagabonzi. Sa zicem ca tie iti plac, ca ti se par lipsiti de afectiune, si prietenosi, si simti nevoia sa ii protejezi si sa ii hranesti. Si sa presupunem ca cineva incearca sa te convinga ca acei caini trebuie cu totii eutanasiati, pt ca musca copii nevinovati. Iar tu esti de acord ca doar asa pot fi opriti din a musca, dar nu te lasa inima sa ii vezi ca pe altceva decat niste creaturi neajutorate, si nu-ti poti schimba atitudinea. Poate am dat un exemplu gresit, dar ceea ce vreau sa zic este ca nu ma incapatanez din a rupe aceasta relatie dureroasa, ci iau in considerare faptul ca iesita din relatie as putea simti la fel de multa vina si durere.

Deja merg la terapeut de peste un an, din pacate totul necesita timp. Daca atasarea de mebrii familiei dureaza ani de zile tot ani de zile poate dura si detasarea.

aniela23 spune:

Motivul pt care am avut si am nevoie de posturile noastre este pt ca terapeutul meu nu incearca niciodata sa imi influenteze deciziile (asa este si corect), iar eu nu puteam sa imi dau seama cum ar fi trebuit sa actionez in situatia in care sunt cu sora mea. Adevarul este ca daca nu ati fi fost voi probabil inca o mai tineam pe palme si acum.Sincer, m-au ajutat mult.E bine sa ai un standard dupa care sa te ghidezi (the standard of reasonable people acting in reasonable circumstances - ca tocmai mi-am terminat examenul unde se discuta treaba asta)

conchita spune:

da, este foarte posibil. in scenariul urmator, care nu e de dorit, dar care, probabil, ar fi singurul care te-ar putea trezi la realitate: tu sa ajungi, la randul tau, intr-o situatie imposibila, adica sa pierzi totul (material si altfel) si sa te uiti in jur la familia ta pe care o iubesti mai presus decat pe tine si sa vezi...pe nimeni.

raspunde-ti la intrebarea: crezi sincer ca rostul tau pe lume este sa-ti duci familia in spinare in orice conditii si oricum te-ar trata, toata viata ta? daca da, atunci ce s-ar fi facut pretiosii de ei daca tu nu te-ai fi nascut? sau, sa zicem, ai fi avut aceeasi situatie materiala ca si ei. de unde le-ai fi dat? ai fi luat de la gura copiiilor tai sa nu plateasca nush ce frate dobanda la banca pentru imprumuturi de care NU esti tu responsabila ca s-au bagat?

ai prea multa vinovatie adunata. poate reusesti sa descoperi cauza. si sa intelegi ca nu esti tu vinovata de anturajul surorii tale si nici de alegerile de viata paguboase ale celorlalti. si tu ai crescut fara mama, si tu ai fi putut ajunge in shantz, ca restul. si nu ai ajuns. deci nu e numai soarta rea de vina in toata povestea asta, tine de caracterul omului. caci, nu-i asa, cine-ti garanteaza tie ca sora ta n-ar fi facut alegerile astea inclusiv in cazul in care mama voastra ar fi trait? nu o cunosc, dar sunt convinsa suta-n suta ca ar fi trait la fel. nu-ti alegi anturaj dubios doar pentru ca esti orfana de mama.

anyella spune:

Aniela, singele apa nu se face.Indiferent cit am dori in anumite momente.Prietenii ni-i alegem singuri, rudele nu putem.Asta ca sa inchei cu inteleptele vorbe romanesti.

E un pas mare faptul ca ti-ai stabilit anumite limite in relatia cu sora ta,cu ai tai.Cu ajutorul psihologului,cu ajutorul mesajelor...

Sora-ta trece ( cred ) printr-o perioada de " a gusta libertatea ".Daca aluatul e bun ( sper din totul sufletul ) se va coace si turta.Nu trebuie sa rupi relatiile cu ea.Eu cred ca nici ea nu va mai vrea sa se intoarca in tara,cred ca s-a rupt de relatia dementa in care era implicata.Pe moment,incearca sa iti vezi de viata /examenele / prietenul tau. Fileaz-o totusi,cu perdea.Sa nu dea de vreun bucluc.

Eu la virsta ei eram tare dezamagita de ai mei ( :.Minciuna imi devenise o a doua fiinta.Aluatul a fost bun si mi-am revenit.Am invatat din propriile mele greseli.Cam tirziu,da bine.

Nu iti face promisiuni solemne in ceea ce ii priveste.Vei vedea ca atunci cind vei avea realmente nevoie de ajutor te vor sustine.Poate nu material,dar te vor sustine.Pina atunci,vezi-ti de viata ta.Tu esti pe primul plan.In inima ta iubitoare e loc de multa iertare.Dar...nu te mai condamna.Ai facut,ai dres.Ai facut-o cu sufletul.

----------------------------------------------
Tashi

Clover spune:

Nu ti-l alegi anturajul doar ca esti orfana, dar si sansele sa ti-l alegi prost cresc. Varsta la care au ramas ele fara mama a fost diferita si au fost influentate diferit. Aniela sigur are mult mai multe amintiri despre mama lor decat sora ei.

Eu nu as lua declaratia asta de ura foarte in serios. Poate te uraste, poate e doar adolescenta confuza din ea. La varsta aia se spun lucruri pe care nu stai tocmai sa le gandesti indelung. E bine cred ca mesajul tau i-a provocat o reactie. Ar fi fost mai lipsit de speranta sa-ti fi zis ca ii e indiferent si la revedere. De asemenea, tu te-ai oferit sa-i iei bilet in Romania( oferta cu care personal nu sunt de acord) si din cate inteleg nu ti-a acceptat-o inca.

Nu trebuie sa iei deciziile si sa iti stabilesti standardele dupa ce scriem noi aici. Poate doar sa fim cu rol consultant. In functie de lumea care se aduna la un topic discutia inclina intr-o anumita parte si nu inseamna ca e neaparat cea standard sau corecta.

Partea pozitiva pe care o vad eu e ca fata de acum jumatate de an cand erai ingrozita sa ai grija de ea si sa iti asumi aceasta responsabilitate acum deja ai facut-o si stii ca esti in stare.

Ancuta-Maria spune:

Eu una nu sunt de acord cu atitudinea fata de sora Anielei... in primul rand am fost au pair si stiu cat de umilita am fost eu in familia aia... in plus de asta, sa raman in proba in casa celei care m'a acuzat ca ii bat copiii?
Iar cu banii, de acord ca nu trebuia sa minta, dar hai sa fim serioase, cat ar fi putut pune departe din banii care ii primeste saptamanal? sunt putini. F putini. Imi amintesc ca eu personal, eram mereu flamanda ca nu imi ajungea mancarea ce o primeam acolo. Cheltuiam juma' din ei pe mancare, inca un sfert pe drum si de restul imi luam cosmetice, ca trebuia sa ma spal cu ceva.
Nu vreau sa mi'o luati in nume de rau, dar ce se intampla acum intre Aniela si sora ei, e copie la indigo a relatiei mele cu mama mea. Imi era frica de moarte sa ii spun daca am facut ceva, iar cand afla ma acuza de minciuna, intotdeauna daca ma acuza cineva era clar ca acel cineva are dreptate. Eu , personal, as fi la fel de furioasa daca m'ai fi lasat in aceeasi familie dupa acuzatiile cu pricina, sa suport umilinta... Imi pare rau, asa gandesc.
Iar partea ca s'a dus sa se intalneasca cu unii si altii... Tot din proprie experienta spun ca stiu ce inseamna sa stai intr'o casa ostila, inchisa in camera ta, fara un tv, fara un pc, doar cu o carte. Cat poti citi?
In fine, ceea ce vroiam sa spun este ca eu o inteleg perfect pe sora ta, Aniela, ccu toate ca si ea a facut greseli majore... Nu te uraste si nu este o profitoare cum spun fetele, este doar furioasa si revoltata ca nimeni nu o intelege asa cum si'ar dori ea, nu cum doresti tu...