Sunt exagerata?
Raspunsuri - Pagina 34
olympia spune:
"...mi-e mila de copil, doamne fereste sa ajung ca tine, rugaciune, rezultat... esti un monstru, femeie!"
Alice, cine a zis asta? Vezi ca iar ...stii tu...
Gandeste-te, DE CE simti nevoia uneori sa replici asa.
myrrha spune:
Mi-a mers la suflet subiectul acesta, desi arareori imi fac timp sa mai citesc din forum.
Pentru ca am la rindul meu o fetita care ii calca pe urme lui Vlad, vin sa recomand si eu o carte 
Elaine Aron, The highly sensitive child
O prezentare aici: http://www.hsperson.com/pages/child.htm
Si Elaine Aron spune undeva ca lipsa de apreciere pentru "sensibili" in vremea noastra e un semn de declin (mi s-a parut interesant ce spunea Alice despre criza economica, pesimisim si optimism)
mariamunteanu spune:
Simali, nu-mi amintesc sa fi pomenit cu cine a stat Vlad si cine sta cu el dupa ce termina scoala, cu cine isi petrece vacantele. Degeaba te straduiesti tu sa aplici ideile tale, cand vine vreo bunica si zadarniceste totul cu metodele ei in timp ce tu esti la serviciu si nu stii ce se intampla acasa.
Maria
rrox3 spune:
OK. 
Tonnia ai dreptate, asta e blocajul. S-a oferit mult mai mult decat s-a cerut. Omul nu va accepta sa auda ceva ce nu crede ca are nevoie si nu e pregatit sa auda. Degeaba ii torni tot adevarul tau in cap. Nu poate ajunge la el decat prin forte proprii, manat de o nevoie personala autentica. Eroarea mea.
Simali pentru cuvintele frumoase. Dar subscriu la postarea Olympiei.
Poate m-am facut gresit inteleasa, cartea lui Gordon nu e o Biblie E doar una din multele carti care m-au ajutat. Mi s-a parut cea mai potrivita dintre ele in cazul dat. M-as bucura daca o veti termina de citit cele care ati inceput-o. Pentru ca ideea ei principala este: accepta-ti copilul asa cum e si abia atunci vei putea sa-l educi eficient si el va putea sa creasca (psihologic vorbind). Dupa parerea mea cuprinde esenta parentarii neagresive cu psihicul copilului. Si Tonnia nu am ramas captiva in nici o trauma , am ramas extrem de atenta la orice nuanta de abuz asupra copiilor, da, mult mai atenta decat cineva care nu a fost (din fericire!) traumatizat niciodata.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui olympia "...mi-e mila de copil, doamne fereste sa ajung ca tine, rugaciune, rezultat... esti un monstru, femeie!" Alice, cine a zis asta? Vezi ca iar ...stii tu... Gandeste-te, DE CE simti nevoia uneori sa replici asa. |
Imi place. E un fel de bulgareala, dar pe net.
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui myrrha Pentru ca am la rindul meu o fetita care ii calca pe urme lui Vlad, vin sa recomand si eu o carte Elaine Aron, The highly sensitive child O prezentare aici: http://www.hsperson.com/pages/child.htm |
Comandata.
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
olympia spune:
"Imi place. E un fel de bulgareala, dar pe net."
Pai de ce nu zici asa?! 
Ca altfel, dai mustrari de constiinta pe-aici...se imparte lumea in tabere. Unele mamici pleaca. Si mie de exemplu, mi se parea interesant ce spuneau!
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mariamunteanu Simali, nu-mi amintesc sa fi pomenit cu cine a stat Vlad si cine sta cu el dupa ce termina scoala, cu cine isi petrece vacantele. Degeaba te straduiesti tu sa aplici ideile tale, cand vine vreo bunica si zadarniceste totul cu metodele ei in timp ce tu esti la serviciu si nu stii ce se intampla acasa. Maria |
Ai citit ce-a scris Filofteia. Are dreptate.
Vlad sta cu mama mea 4 ore/zi. Ea-l ia de la scoala. Mama este depresiva dupa moartea tatei si face multe "faze". Ultima data cand m-a luat in tarbaca (de fata cu copilul) imi reprosa ca baiatul nu este de numai FB pentru ca eu nu am muncit destul cu el de la gradinita si nici acum nu recuperez facand suplimentar.
Interesant este ca pana acum a fost o bunica OK. Dupa ce a inceput Vlad scoala parca s-a trezit un balaur adormit in ea. A fost si pentru mine o surpriza. Am crezut ca o sa-i treaca, pentru ca am avut foarte multe discutii cu ea si de obicei cand e vorba de copilul meu nu ma contrazice. I se parea OK ca fiecare familie sa decida cum isi creste copiii si ea s-a multumit sa fie bunica. Acum nu stiu exact ce vrea. Cred ca este oarecum dezamagita ca Vlad nu e nu stiu ce mare geniu, ca nu i se duce vestea-n sapte zari...
Chiar ieri am avut o discutie cu ea (pentru ca este si ea trista... Vlad a inceput s-o saboteze - o ignora sau o contrazice tot timpul). I-am spus ca orice copil invata sa scrie si sa citeasca bine pana la urma, dar ca sentimentul asta, ca nu se simte iubit, va dainui in el pentru toata viata. Si ca ea este bunica si bunica ar trebui sa te iubeasca si doar atat. I-am spus sa-si aduca aminte de propria ei mama, cat am iubit-o noi, copiii. Si am intrebat-o daca stie de ce. Nu stia. Pentru ca niciodata nu ne simteam obligati sa facem sau sa fim ceva in jurul ei. Traiam doar. Atat. I-am spus sa ma lase pe mine sa ma ocup de partea asta cu devenirea lui Vlad si ea sa fie doar bunica. A parut destul de impresionata. Si astazi ne-a intampinat vesela.
O sa vad cum merg lucrurile in continuare. Daca nu merg ii caut o bona.
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
mariamunteanu spune:
Simali, stii ca bunicii se simt indreptatiti sa contribuie la educarea nepotilor cu propriile idei care sunt diferite de ale noastre. Si mai stii ca, de obicei, bunicii considera ca ei stiu totul cel mai bine.
Gandeste-te la Vlad, restul e secundar. Nu exista posibilitate de after school la scoala voastra ?
Maria
ni-na spune:
Ma tot intreb cate din cazurile pe care le-au analizat autorii cartilor au avut ca subiecti copii crescuti pe plaiurile mioritice:copil imbracat cu tricou inscriptionat:"eu sunt seful "sau parinte care isi indeamna copilul sa fie violent.
Alice te consider o super mama si numai faptul ca iti faci atatea griji ma face sa cred ca vei gasi in tine raspunsurile.