Sunt exagerata?

devoska spune:

cum faci balet fara ureche muzicala?

simali spune:

Copilul scolar se valorifica si in functie de notele din carnet si de rezultatele de la teste. Deci se raporteaza singur la societate si se valorifica in functie de aceasta. El se uita la B-ul lui la tstul de la romana si spune "am sfeclit-o". Ca doar nu e tampit sa spuna "ce tare-am fost la testul asta". Vine acasa suparat si eu spun "asta inseamna numai ca trebuie sa continuam sa facem impreuna dictari". Dar el are deja o imamgine pe care si-a creat-o despre sine, si poate chiar gresita, "nu sunt bun la romana" de pilda.

(Dupa Gordon trebuia numai sa-l intreb ce parere are el despre chestia asta si sa-l las sa-si dea singur raspunsul; eu cred ca in situatia de fata ar fi o mare greseala pentru ca Vlad nu stia ce-i de facut; el nu a mai fost scolar si nu stie ce face lumea cand vrea sa ia rezultate mai bune la teste - consloideza punctele slabe pentru a nu mai avea emotii data viitoare, reciteste ce-a scris inainte de a da lucrarea invatatoarei, etc. Dar el stie ca vecinul de banca nu este nevoie sa lucreze mai mult. De ce oare? Poate a lucrat inainte? Poate se concentreaza mai bine? Si cum copilul nu-i tampit face ceva conexiuni singur).

Multi oameni cred ca singura care-i poate influenta copilului sistemul de valori si imaginea de sine este familia. Gresit. Copilul mai este influentat si de societatea in care traieste. Al nostru citeste, asculta, merge la scoala, se uita la desene animate cu valori (ale lor, nu ale noastre), etc.

Si inca ceva legat de teoriile lui Gordon. El presupune adesea ca scoala si societatea isi fac partea lor situatie in care tu, parintele, nu trebuie decat sa-l lasi sa se descurce singur in raport cu acestea. In Romania copiii au nevoie ca parintii sa-i sprijine activ pentru ca scoala si societatea in general nu-si fac treaba lor, ba dimpotriva, de cele mai multe ori iti saboteaza toate demersurile si le bulverseaza copiilor sitemele de valori. Ei nu mai inteleg nimic si au nevoie ca tu sa faci acolo putina lumina.

alice

szivarvany spune:

Intervin si eu, pt ca citesc o carte, in care am ajuns la urmatorul paragraf:
"Discutia pt intelegerea comportamentului. Intrebati-i:
a)"Ce ai facut?" Asumarea actiunilor e importanta.
b)"Ce simteai si de ce aveai nevoie?"
c)"Ce trebuia sa faci?" Cunosc ei o modalitate mai buna ? Ati mai discutat aceasta inainte ? Poate ca va trebui sa-i invatati. [...]
d)"Ce ai de gand sa faci in viitor?" Obtinerea unui angajament.
e)"Arata-mi. Haide, chiar acum - du-te si fa cum trebuie, de data aceasta."

Si eu incerc din rasputeri sa-mi inteleg copilul, sa-i inteleg nevoile, dar mai ales comportamentele "negative"

Edit: cartea de o am in mana acum e "Secretul copiilor fericiti" Steve Biddulph



Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16)

mariamunteanu spune:

Despre asta tocmai am scris. In primul rand noi, parintii, suntem influentati de societatea in care traim si care musteste de idei preconcepute.

Maria

simali spune:

Si ca sa exemplific si eu ce a scris Ruxi mai sus uite o faza din Mr. Gordon (capitolul ascultarea pasiva):

Copil: Am fost trimisa in biroul directorului astazi.
Parinte: Da?
Copil: Da. Domnul Franks a spus ca vorbesc prea mult in timpul orei.
Parinte. Asa...
Copil: Nu pot sa-l suport... Sta toata ziua si vorbeste despre problemele lui si se asteapta ca noi sa fim interesati.
Parinte.Mm-hmmm
Copil: Pur si simplu nu pot sta in clasa si sa nu fac nimic. Of, e cel mai rau profesor. Ma infurie faptul ca-l am profesor.
Parinte: (Tacere)
Copil: Ma descurc bine cu un profesor bun, dar cand am pe cineva ca Dl. Frank pur si simplu nu imi vine sa invat nimic. de ce sunt lasati oameni ca el sa predea?
Parinte: (Da din umeri)
Copil: Cred ca ar trebui sa ma obisnuiesc, pentru ca nu o sa am intotdeauna profesori buni. Sunt mai multi profi varza decat profesori buni si daca-i las pe cei rai sa ma descurajeze, nu voi avea notele de care am nevoie pentru admiterea la o facultate buna. Cred ca imi fac rau de una singura.

Incerc sa trec peste falsitaea dialogului (poate traducerea in limba romana?) si primul lucru care-mi vine-n minte este ca fetita asta teoretica stie precis ce vrea, ce probleme are, isi da cele mai bune raspunsuri etc. Si parintel zice "Hmmm". Bine.

Dar daca fetita venea si zicea doar (aici ma gandesc la fratele meu pe cand era elev):
Copilul: Am fost trimisa in biroul directorului adjunct astazi.
Parintele: Da?
Copilul: Da.
Care parinte sanatos la cap putea sa plece linistit la culcare fara sa intrebe "De ce?". Poate Gordon...

Sau daca zicea:
Copilul: Nesimtita de diriga m-a trimis la director astazi.
Parinte: Da?
Copilul: Are tupeu nu joaca. Auzi, sa ma trimita la director pentru ca stau de vorba cu colega. Dar ce s-o astepta sa fac in timpul orei de mate? Eu ma fac manechiurista; nu-mi trebuie matematica...
Parinte: Hmmmm. Chiar asa?

Plus ca faza in care copilul intreaba "De ce sunt lasati oameni ca el sa predea" - deci puncteaza clar o nedreptate - si parintele da din umeri. Asta-i tot ce poti sa spui? Cand intrebam noi "De ce-l suportati pe Ceausescu?" macar saracu' tata nu dadea din umeri. Trebuia sa dea, dpa unii. Si eu sa trag concluzia "asa e viata". Iar surubul dictaturii sa ma stranga si mai tare.




alice

olympia spune:

Alice, eu cred ca cel mai important lucru este ca Vlad sa nu se simta vinovat. Nici pentru un rezultat la un test, nici pentru ca la un moment dat nu-si poate retine plansul. Cred ca ar trebui pur si simplu s-o luati mai usor...Fara pedepse, fara culpabilizari. Cu zambete, cu glume, mai relaxat. Suportul tau sa fie mai voalat, mai discret si plaja lui de miscare mai larga. El e valoros pur si simplu, indiferent de rezultatul A sau B. Pentru o fire atat de sensibila,presiunea poate fi de multe ori prea mare...aici trebuie sa fii atenta sa nu exagerezi.

gazzella spune:

daca o face e grav, asta dupa standardele mele educative
pentru tine nu e grav, asta dupa ale tale standarde educative
simali, continuam sa vorbim 2 limbi diferite

"dar la ce-mi trebuie mie rezultate bune la scoala?"
asta as gandi io

intrebare: scoala formeaza Oameni?
si inca una: tu vrei sa-l sustii sa se formeze ca o persoana lui insusi competenta? scoala are un astfel de obiectiv?

simali, eu asa din exterior vad o mama puternica, determinata care incearca sa construiasca o personalitate puternica
eu m-as da la o parte, stiu ca-i greu, si eu am o componenta de "forte" si tendinta e sa accept, construiesc ceva "forte", dar nu asa functioneaza puii astia in formare
eu tre' sa invat sa fiu forte doar pentru mine, lor sa le las si imensa capacitatea de-a fi slabi cand si cand

...matahachi, cunosti personajul?


Bendis (2 ani, 2 luni) si Felix (4 ani, 2 luni)

ileanna spune:

Mai rrox, m-am recitit shi sustin in continuare ca aia voiam sa zic . Am vaga impresie ca te deranjeaza termenul "mostenire personala" si ca am afirmat ca nu vine de la parinti. Da' ne lamurim noi, nu?

mariamunteanu eu sunt perfect de acord cu ce zici, sun o gramada de oameni care mor "mai prosti decat se nasc" (nu luati mot a mot, am si pus ghilimele pt ca nu se vrea a fi jignire nici macar pt cei care se afla in situatia mentionata).
Dar nu asta era ideea.
Ideea era ca io dadeam ca ex cazul meu personal, intrebandu-ma daca nu cumva venim in viata asta cu niste chestii care nu au nici cea mai mica legatura cu mostenirea genetica de la parinti shi nici cu identificarea a ceea ce vezi la ei. Eu cred ca venim shi cu aceste chestii care sunt numai si numai ale noastre, la care se adauga mostenirea genetica si influentele mediului si ale familiei. Deci suntem o suma. Am pornit discutia de la faptul ca simali sustinea ca Vlad este introvertit si ca asta este felul lui cu care s-a nascut, neavand cea mai mica legtura cu ea care este extroverta. Faceam asha ... o paralele cu posibile explicatii practice.
Cat despre cat de nashpa e in RO ... nu is deschisa la nici un fel de discutie decat daca este constructiva. Daca e numa d'aia de aratat cu degetul ... I'm not interested. Shi e un subiect asa de purulent k nici nu am energie suficienta sa intru in el

gazzella spune:

simali, acum am citit cum ai rescris Gordon



Bendis (2 ani, 2 luni) si Felix (4 ani, 2 luni)

mariamunteanu spune:

Simali, in carti gasesti doar exemple din practica autorului. Cartile acestea contin rezultatul experientelor autorului in activitatea sa care uneori se intinde peste multi ani in care a studiat sute de parinti si sute de copii. Nu-mi inchipui ca s-a trezit Gordon peste noapte si a scris o carte psihologica din ideile lui abstracte. El sau altii pezinta experienta din perspectiva lui.

Nu vei gasi nici o carte cu tipare pt. copilul tau.

Maria