Sunt exagerata?
Raspunsuri - Pagina 17
olympia spune:
Simali, Vlad e atat de dornic sa fie impreuna cu alti copii, incat pur si simplu nu-l intereseaza sa fie selectiv...Cand aceasta nevoie va fi satisfacuta din plin va face si diferenta.
beshter spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mariamunteanu Ar fi bine sa nu fie identic. |
Pai se pare ca nici www.medicalstudent.ro/genetica/gemenii-monozigoti-mai-diferiti-decat-credem.html" target="_blank">nu este.
| Citat: |
- Pot sa-i spun de 1000 de ori "sunt copii care te necajesc special pentru a te face sa plangi, daca plangi esti "clientul" lor pe viata; mai bine cauta sa le dai o replica pentru ca esti baiat destept si ai capul plin de replici bune". - Cand cu faza cu copiii care i-au spus ca ghiozadanul lui e de furat i-am spus "in loc sa plang eu le-as fi spus "da, e de furat; familia mea este o banda renumita de hoti si iesim din cand in cand la furat; o sa ajungem si la camerele voastre cat de curand."". - pot sa nu-i mai dau ceea ce cere miorlait - asa cum el are dreptul sa se miorlaie am si eu dreptul sa nu raspund la miorlaieli. |
Alice,
cand ii spui asta, el nu intelege decat ca-l dezaprobi. Oricat ai incerca tu sa-i corectezi comportamentul, nu ramane decat o tehnica behaviorista - nu corecteaza nimic esential. Poate ca are nevoie sa se simta aprobat si admirat si atunci cand se miorlaie.
Stiu ca pe tine te doare sufletul cand ceilalti rad de el. Pune-te in locul lui o tzara: iti vine sa plangi, fugi la mama sa te vaiti si ea iti spune 'eu as fi spus asa si pe dincolo'. Ce intelege el? 'iar nu e multumita de mine'.
Sper ca nu te-am suparat
mariamunteanu spune:
Eu tot nu ma multumesc cu educatia data "din gura". O mie de vorbe sunt vax pe langa exemplul personal si mediul familial care inseamna mama + tata.
Cum am spus, vad necesitatea implicarii tatalui inca de la nastere. Macar 2 ore pe zi, tot e ceva. Mama are rolul ei pe care nu e bine sa-l exagereze, tatal - rolul lui care trebuie sa se faca simtit. Asa se formeaza echilibrul si siguranta de sine. Un mediu po****t de cateva femei care mai de care mai ocrotitoare si sfatoase este bun pana la un punct, dar nu mai mult.
Ca sa fiu mai exacta, nu ma refer la tatal "de decor" care executa indicatiile mamei, ci la un barbat cu initiativa si propriile conceptii. Fiul care vede un tata care nu iese din cuvantul sotiei sau mamei sale, are toate sansele sa devina obedient sau nesigur sau prea timid. Mama nu trebuie sa fie capitanul familiei, nu trebuie sa fie singura responsabila de educarea copiilor decat atunci cand e parinte singur.
Asa vad eu lucrurile.
Maria
Tonnia spune:
Si eu cred ca firea, temperamentul, sunt in buna parte "congenitale" sa zicem, asta iese cel mai mult in evidenta in cazul fratilor crescuti in acelasi mediu si totusi atat de deosebiti.
Dar ce vroiam sa spun e ca un sfat dat copilului cred ca este mai bine primit atunci cand parintele se coboara la nivelul lui, nu este o relatie de atotstiutor vs elev, cred ca trebuie dat cu modestie, cu complicitate, cu vorbe de genul "ce-ar fi sa incercam sa facem asa...", ba chiar parintele ar putea spune ca a trecut si el prin ceva similar odata, copilul sa intelega ca nu e nimic in neregula sa gresesti dar ca orice se poate depasi si ca aici e cheia.
Mariamunteanu, imi plac ideile tale, sunt foarte sanatoase.
simali spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui rrox3
Am mari indoieli cu privire la cat este de inascut caracterul introvertit sau extrovertit al unui om Daca copilul traieste intr-un mediu suportiv, care il accepta asa cum e, care i se deschide plin de solicitudine si atentie la nevoile lui, copilul va fi extrovertit. Daca mediul e, din contra, nesigur, critic, nu poate accepta copilul in mare parte din timp, copilul va fi introvertit. (Aici sigur ar trebui sa definim acceptarea, fiindca de cele mai multe ori suntem siguri ca-i acceptam si defapt nu-i chiar asa...) Si inca ceva: se poate schimba! Nu stiu pana la ce varsta e posibila schimbarea prin schimbarea mediului, dar e posibila. Fetita mea avea 5 ani si jumatate cand dintr-un copil timid si introvertit, a devenit un copil extrovertit si plin de verva. Extrem de sensibila si inainte si dupa Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
Teoria asta menita sa ne faca pe noi, parintii normali, sa credem ca TOT ceea ce i se intampla copilului nostru pana la 18 ani este DIN VINA NOASTRA, motiv pentru care ar trebui sa ne zvarcolim la nesfarsit si sa ne punem cenusa in cap pana la moarte imi aduce aminte de crestinismul timpuriu; el te manipuleaza facandu-te sa te simti o mizerie umana si apoi te aduce servil la cutia cu bani. La voi se numeste LIBRARIE (carti de acelasi autor).
Imi explici insa cum de 2000 de ani lumea are inhibati si dezinhibati (si din ambele "tabere" oameni remarcabili) in ciuda faptului ca pedeapsa corporala ca metoda de educatie de pilda a fost eliminata din scoli abia dupa anii 1960 (din pacate nu si din familii si nici din Biblie)? In ciuda faptului ca mame absolut normale la cap obisnuiau s-i biciuiasca bebelusii pentru a-i vindeca de boli? Daca ne uitam in urma, la istoria educatiei si aplicam teoria ca nu exista temperamente ci numai mediu ar trebui sa avem 99% din po****tia globului inhibata. Statisticile arata insa altceva. Numarul dezinhibatilor se pare ca este mai mare decat al inhibatilor.
"Inhibatii" au rostul lor pe lume. Ei sunt acei oameni care cand simt ca ceva se misca mai repede decat ar trebui au puterea sa-l opreasca. Ei sunt (paradoxal) cei care, in momente critice, comit cele mai multe fapte de eroism si se sacrifica pentru binele colectiv. Inhibatii nu pot fi usor mani****ti pentru ca mereu gandesc totul cu capul lor, sunt familisti si parteneri exemplari pentru ca te poti baza intotdeauna pe ei si nu alearga ca fluturasii din floare in floare. Ei nu-si declara usor iubirea, nu topaie de fericire pe strada, nu se cred cei mai tari, nu-si dau aere, nu vor sa fie sefii nimanui, nu te saluta de forma (daca te saluta chiar insemni ceva pentru ei), nu le pasa de haine si de moda in general...
Ba mai mult... dupa 20 de ani in care occidentul incerca sa vanda oricui voia sa cumpere teoriile cu "toti oamenii trebuie sa gandeasca pozitiv" - in corporatiile din Romania se raspandise ca o pecingine - a venit criza si, in sfarsit, au aparut voci pertinente (The Economist de pilda) care arata cum tocmai acesta gandire pozitiva si pumnul in gura pesimistilor a dus societatea occidentala in fundatura in care se gaseste astazi. Am vazut si eu pentru prima oara scris negru pe alb (de 15 ani de cand citesc presa economica) ca optimismul nu este mereu un lucru bun si ca pesimismul este de multe ori foarte sanatos.
Eu stiu ca firea lui Vlad are foarte multe plusuri si nu voi incerca niciodata sa-l schimb. Dimpotriva, il admir pentru ceea ce este si el stie asta. Ca firea lui ii aduce si unle dezavantaje... asta e. Noi comunicam exceptional si el vine la mine si ma inreaba "de ce am patit asta" iar eu, pentru ca sunt cel mai bun prieten al lui nu pot sa nu-i spun parerea mea (daca am vreuna).
alice
olympia spune:
"In ciuda faptului ca mame absolut normale la cap obisnuiau s-i biciuiasca bebelusii pentru a-i vindeca de boli?"
Serios? Tu citesti ce scrii? Mie mi se face pielea de gaina...
gazzella spune:
simali, dar tu ai citit acele carti despre care spui ca nu te conving?
"Teoria asta menita sa ne faca pe noi, parintii normali, sa credem ca TOT ceea ce i se intampla copilului nostru pana la 18 ani este DIN VINA NOASTRA, motiv pentru care ar trebui sa ne zvarcolim la nesfarsit si sa ne punem cenusa in cap pana la moarte imi aduce aminte de crestinismul timpuriu; el te manipuleaza facandu-te sa te simti o mizerie umana si apoi te aduce servil la cutia cu bani. La voi se numeste LIBRARIE (carti de acelasi autor)."
dupa pasajul de mai sus nu cred ca ai citit ceva din ceea ce negi
nici intr-o carte asa zisa "de parte copilului" nu se ajunge la a transforma parintii in mizerii umane
faptul ca un parinte poate sa se simta mizerie umana nu-i este sanatos copilului
Bendis (2 ani, 2 luni) si Felix (4 ani, 2 luni)
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui olympia "In ciuda faptului ca mame absolut normale la cap obisnuiau s-i biciuiasca bebelusii pentru a-i vindeca de boli?" Serios? Tu citesti ce scrii? Mie mi se face pielea de gaina... |
Nu aveau nici o boala. Le durea sufletul sa le faca una ca asta copiilor lor dar le zicea popa ca numai asa pleaca dracul din ei. Si popa era cineva pe vremea aceea...
alice
rrox3 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui simali Teoria asta menita sa ne faca pe noi, parintii normali, sa credem ca TOT ceea ce i se intampla copilului nostru pana la 18 ani este DIN VINA NOASTRA, motiv pentru care ar trebui sa ne zvarcolim la nesfarsit si sa ne punem cenusa in cap pana la moarte imi aduce aminte de crestinismul timpuriu; el te manipuleaza facandu-te sa te simti o mizerie umana si apoi te aduce servil la cutia cu bani. La voi se numeste LIBRARIE (carti de acelasi autor). Imi explici insa cum de 2000 de ani lumea are inhibati si dezinhibati (si din ambele "tabere" oameni remarcabili) in ciuda faptului ca pedeapsa corporala ca metoda de educatie de pilda a fost eliminata din scoli abia dupa anii 1960 (din pacate nu si din familii si nici din Biblie)? In ciuda faptului ca mame absolut normale la cap obisnuiau s-i biciuiasca bebelusii pentru a-i vindeca de boli? Daca ne uitam in urma, la istoria educatiei si aplicam teoria ca nu exista temperamente ci numai mediu ar trebui sa avem 99% din po****tia globului inhibata. Statisticile arata insa altceva. Numarul dezinhibatilor se pare ca este mai mare decat al inhibatilor. "Inhibatii" au rostul lor pe lume. Ei sunt acei oameni care cand simt ca ceva se misca mai repede decat ar trebui au puterea sa-l opreasca. Ei sunt (paradoxal) cei care, in momente critice, comit cele mai multe fapte de eroism si se sacrifica pentru binele colectiv. Inhibatii nu pot fi usor mani****ti pentru ca mereu gandesc totul cu capul lor, sunt familisti si parteneri exemplari pentru ca te poti baza intotdeauna pe ei si nu alearga ca fluturasii din floare in floare. Ei nu-si declara usor iubirea, nu topaie de fericire pe strada, nu se cred cei mai tari, nu-si dau aere, nu vor sa fie sefii nimanui, nu te saluta de forma (daca te saluta chiar insemni ceva pentru ei), nu le pasa de haine si de moda in general... Ba mai mult... dupa 20 de ani in care occidentul incerca sa vanda oricui voia sa cumpere teoriile cu "toti oamenii trebuie sa gandeasca pozitiv" - in corporatiile din Romania se raspandise ca o pecingine - a venit criza si, in sfarsit, au aparut voci pertinente (The Economist de pilda) care arata cum tocmai acesta gandire pozitiva si pumnul in gura pesimistilor a dus societatea occidentala in fundatura in care se gaseste astazi. Am vazut si eu pentru prima oara scris negru pe alb (de 15 ani de cand citesc presa economica) ca optimismul nu este mereu un lucru bun si ca pesimismul este de multe ori foarte sanatos. Eu stiu ca firea lui Vlad are foarte multe plusuri si nu voi incerca niciodata sa-l schimb. Dimpotriva, il admir pentru ceea ce este si el stie asta. Ca firea lui ii aduce si unle dezavantaje... asta e. Noi comunicam exceptional si el vine la mine si ma inreaba "de ce am patit asta" iar eu, pentru ca sunt cel mai bun prieten al lui nu pot sa nu-i spun parerea mea (daca am vreuna). alice |
Wow! E chiar atat de greu pentru tine sa admiti ca unele probleme ale copilului tau au fost cauzate de tine?
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui gazzella nici intr-o carte asa zisa "de parte copilului" nu se ajunge la a transforma parintii in mizerii umane faptul ca un parinte poate sa se simta mizerie umana nu-i este sanatos copilului Bendis (2 ani, 2 luni) si Felix (4 ani, 2 luni) "Il bambino e l'unico essere ragionevole in un mondo folle" Daiario clinico, Sándor Ferenczi Vanità di vanità |
Sigur ca nu scrie exact asa "Esti o ticaloasa nenorocita care nu stie sa aiba grija de copil si care din cauza ca l-a abuzat sistematic el s-a transformat intr-un ciudat indezirabil."
Dar eu iti spun asa: daca vine cineva la mine acum, cand copilul meu are 8 ani si-mi spune "a ajuns asa pentru ca nu ai stiut sa cresti un copil" dupa toate eforturile, zvarcolirie si cautarile mele, si daca ma si convinge de una ca asta, EU DEVIN DEPENDENTA DE PROZAC DIN ZIUA AIA SI SFARSESC FIX LA CASA DE NEBUNI.
alice

Daca copilul traieste intr-un mediu suportiv, care il accepta asa cum e, care i se deschide plin de solicitudine si atentie la nevoile lui, copilul va fi extrovertit. Daca mediul e, din contra, nesigur, critic, nu poate accepta copilul in mare parte din timp, copilul va fi introvertit. (Aici sigur ar trebui sa definim acceptarea, fiindca de cele mai multe ori suntem siguri ca-i acceptam si defapt nu-i chiar asa...) Si inca ceva: se poate schimba! Nu stiu pana la ce varsta e posibila schimbarea prin schimbarea mediului, dar e posibila. Fetita mea avea 5 ani si jumatate cand dintr-un copil timid si introvertit, a devenit un copil extrovertit si plin de verva. Extrem de sensibila si inainte si dupa