De ce "razboi"?

capcaunul spune:

Hai sa, cine? Eu n-am pus esecurile noastre in carca ortodoxiei! Am scris (foarte clar) doar ca nu stiu ca ortodoxia sa fi sacrificat capul vreunui om de stiinta si ca acest fapt nu este meritul ei ci doar urmarea unei realitati istorice.
Ce-ar fi patit un om de stiinta dac-ar fi aparut pe la noi in secolul XV sa zicem, nu stiu si nu-mi propun sa speculez.
Cat din vina retrogradarii stiintifice a sud-estului europei (pana in secolul XIX) o poarta biserica este un alt subiect de discutie in care nu vreau sa intru acum.

Am vrut sa subliniez doar ca in vremurile in care biserica crestina era la putere (de la Constantin cel Mare pana in epoca moderna) oamenii de stiinta care au emis teorii prea indraznete au platit deseori cu viata. Cum revolutia stiintifica a rabufnit in vestul catolic cei care au platit cu viata au fost condamnati de autoritatile catolice.

conchita spune:

AB, hai te rog frumos...nici nu stiu ce te rog, ca ma socheaza informatia asta falsa din partea ta...
unde ai vazut tu un materialist dialectic spunand ca nu e sigur? daca evolutionismul ar fi fost umil, nu ar fi fost impus in scoli, ca dogma moderna! daca ar fi fost considerat numai o ipoteza, ar fi ramas alaturi de creationism - copii, atentie la profesoara: unii cred asta, altii cred ailalalta. dar realitatea nu e asta.

si ca sa raspund si celorlalte opinii, savantii au omorat indirect cand au inventat praful de pusca si bomba atomica. dar, ca Pilat din Pont, hai sa le ridicam statuie de sfinti.

alta opinie sustine ca evul mediu ar fi spanzurat oamenii de stiinta - ii reamintesc autorului ca arta si stiinta middle age a inflorit in biserici. si crestinii au platit cu viata in istoria recenta si inca mai platesc, dar chiorul e rege in tara orbilor. vedem numai ce dorim sa vedem, conform propriilor prejudecati.

"progresul stiintei" nu e scop in sine. sau n-ar trebui sa fie, ca altfel ne definim ca roboti si-atat. progresul fara morala egal involutie. nu sacrificam umanitatea din om de dragul "progresului"! de mii de ani omul progreseaza pentru ca e manat de aspiratia catre valori inalte, nu de productia la hectar.

conchita spune:

asta mi se pare greu de inteles.
Marcu, Luca, Matei, Ioan, ei au lasat marturii ale vremii, ei nu stiau ca scriu in Biblie! marturiile lor au fost adunate in Noul Testament dupa ce au fost scrise, si tot dupa le acordam noi caracter religios.

conchita spune:

oamenii de stiinta cred ca au gasit, pe cand crestinii nu se multumesc deloc cu Biblia, ca il au pe Dumnezeu. si cand ai Totul, restul e deja ori relativ, ori lipsit de importanta. nu Biblia in sine te face OM, asa cum nici cunoasterea totala nu iti poate garanta calitatea de OM. ce anume faci cand dobandesti cunoasterea/credinta, aia conteaza. cum folosesti ce stii si ce crezi...geaba ajungi la Luna, daca incepi sa scuipi seminte in capul celor ramasi pe Pamant, nu? iar aici nu cred ca sunt mari deosebiri intre atei, agnostici si credinciosi, ca toti suntem oameni, deci cu lipsuri similare.

conchita spune:

nu e deloc simplista, e absolut geniala si ai pus punctul pe i. dorinta de putere si vanitatile explica totul, atat intre credinciosi, cat si intre credinciosi si ne-credinciosi. de unde rezulta ca nu toti credinciosii isi urmeaza credinta, si nici ceilalti etica. il omori pe Dumnezeu, ce ramane? omul lup pentru om. tentatia e prea mare, puterea prea la indemana ca sa nu se iste razboiul. ca inelul arabelei, cine ii poate rezista? uite si aici pe topic, trebuie neaparat sa ne aratam superioritatea, ca daca nu avem dreptate, murim cate un pic, iar vanitatea sangereaza iremediabil. eu nu pot sa spun ca Deianira m-a incuiat cu intrebarea ei, ca umilinta mea e imediat interpretata a mandrie. daca zic "nu stiu" la alta chestie, deja dovedesc ce creiere spalate sunt crestinii. vezi? ai dreptate, de multe ori nu reusim sa ne confirmam propria "valoare", recte putere si dreptate, decat macelarindu-i pe altii.

conchita spune:

ba da. dar raspunsurile mele sunt la dilemele mele, nu le poate rezolva pe ale tale, nu?

ladyJ spune:

Nu cred ca putem spune ca scrierile Apostolilor ni-l infatiseaza pe Iisus dpdv laic.Pentru ca toata ´´actiunea´´ are in centru credinta in Dumnezeu. Totul este raportat la Dumnezeu, minuni,invataturi,latura divina.


Daca s-ar fi scris despre Iisus dpdv laic am fi avut alte date(si alte date) despre El sau familia lui.Dar efectiv nu avea cum sa se intample asta, vorbim de personajul central al crestinismului, vorbim de Mesia! Si cum putea aparea Mesia in scrieri daca nu dpdv al credintei?


Ca scrierile astea au ´´scris´´ istorie, asta e altceva si sunt total deacord.

conchita spune:

corect, asa cred si eu. dar o marturie ramane o marturie, indiferent de subiect, nu? de ce sa descalificam o marturie pentru ca e despre Iisus? caracterul religios i l-au conferit urmasii, dar la momentul respectiv evangheliile apostolilor au fost pur si simplu relatari. argumentul forte e ca in cele patru evanghelii cu greu gasesti opiniile autorului, caci naratiunea cuprinde totul. reciteste sa vezi de cate ori poti sa localizezi "Eu, Gheorghe, cred ca"...si de cate ori "Iisus (urmeaza verb si complement)". scrierea e dinamica, exact ca o relatare istorica. eu asa vad. dar s-ar putea sa nu vad bine, nu-i bai. :-))

AB spune:

Xeno te ambalasi prea tare. Teoriile expuse relativ la dinozauri sunt cel putin trei. Practic toate care justifica schimbarea brusca de climat.

Capcaun da sunt de acord ca religia a facut si face crime. "Razboiul" aceasta si pedepsirea celor intoxicati de "vrajmas" teoretic e lasata lui D-zeu, practic toate religiile o fac cu mana lor ca-i mai sigur. Biserica ortodoxa la noi n-a fost prea puternica. Adica la rascruce de vanturi cum am fost n-a apucat sa prinda putere absolutista. Asa ca de aceea nu am adus in discutie raul provocat in general de "razboiul" sfant.

Conchita eu nu stiu cum de s-a ajuns de exemplu la Big Bang la un anumit moment. De ce atunci si nu mai tarziu sau mai devreme. Poate fi propria-mi limitare si sunt deschisa sa mai invat. Fost-a impulsionat sau nu?
Pe scurt nu-mi explic nici evolutionismul pana la capat, dupa cum n-accept nici creetionismul in sapte zile si totul inainte de "creatia" soarelui si lunii. Zi insemnand ce?
Nici nu cred ca oamenii sunt mai cu mot decat animalele. Suflet au toate se chinuie, iubesc, urasc cu toatele. Imi pare ca fiecare traieste dupa inteligenta lui.

Nu cred ca-i o problema predatul in scoala al ceea ce se stie stiintific. Da, omul si maimuta au prea multe in comun ca sa nu fie legate. Dar cum exact s-a facut trecerea aceasta lenta nici un om de stiinta nu pretinde a detine adevarul. Influentat de mediu sau ghidat si protejat in adaptarea-i parinteste de un D-zeu? Am vazut destui oameni credinciosi in jurul meu care impaca una cu alta. Dar evident nu iau ad-literam cartile sfinte, ci spiritul lor. Spunand unde-s verigile lipsa si ce cred ei. Eu nu-s prea religioasa dupa cum bine stii, dar copii ii crestem lasandu-le libere posibilitatile. Ei aleg in ce cred pana nu e dovedit ceva de vreo parte sau alta.

Cei care cred ad-literam .. eh da...se pot rezuma la traitul in comunitatea lor restransa. Nimic si nimeni nu-i impiedica aici. Societatea asa cum e ea se ajusteaza implicit spre ceea ce majoritatea accepta, pentru ca daca se traieste mai in pace, cu o speranta de viata sanatoasa mai mare este gratie faptului ca am reusit sa nu ne mai razboim pe diferentele dintre noi.

conchita spune:

pfii, ce-mi place sa discut cu voi!!
Abusorule, dar ne intoarcem la ce a fost prima data, oul sau cocosul. asa cum unul dintre argumentele ateilor despre inexistenta lui Dumnezeu sta in intrebarea: dar pe Dumnezeu cine l-a creat?, asa si cu Big Bangul. daca Universul e guvernat de cauza si efect, atunci de ce e imposibil de acceptat ca unii (credinciosii) numesc cauza asta Creator. iar filosofii principiu prim. nici eu nu pot sa inteleg, bine-bine, a fost un inceput in toate, dar inainte de inceput? vid, non-existenta? si tocmai, ca stiinta a demonstrat existenta non-existentei, un concept profetit de religie in primul rand, si-apoi preluat de filosofie - ca dovada ca exista si alte mijloace de accedere la cunoastere decat cele empirice. spiritul poate cunoaste. si mai exista si cunoasterea cu inima, nu? ca stiinta poate sa evolueze pana la plus infinit, nu va ajunge niciodata sa defineasca un om. or inima il poate cunoaste din prima, nu? si tocmai inima asta, sau sufletul, e obiectul asupra caruia actioneaza Dumnezeu. inima are puteri subtile care nu pot fi definite sau descrise, asta e x, alalalt e z, rezulta y. asa ca eu ma semnez in tabara celor despre care zici tu ca nu-i intelegi, ca le pot impaca pe-amandoua, si inima, si creierul. sunt doua cai de cunoastere paralele, pe care daca le imbini, eu zic ca progresul ala o sa vina si mai repede si nici nu ne pierdem ca oameni...