Rugaciune ortodoxa pt. a dobandi prunci (26)
Raspunsuri - Pagina 10
caciantoni spune:
Doamne ajuta!
Dragutelor sinaxarul de azi.... va rog sa ma iertati pt. ca il postez asa de tarziu....
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/ianuarie/ianuarie17.htm
"Doamne intoarce-i la bunatate si la rugaciune pe toti vrajmasii mei." (Parintele Gherontie Puiu - Manstirea Caraiman)
caciantoni spune:
Si pt. ca azi este sarbatorit Cuv. Antonie cel Mare, va postez mai jos acatistul...
Acatistul Sfantului Antonie cel Mare
Antonie cel Mare - Sfant Cuvios !
(17 ianuarie)
Rugaciunile incepatoare
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Condacele si Icoasele
Condacul 1
Fugind de intunericul cel negru al Egiptului, ai cautat pamantul cel de viata datator al pustiului. Prin infranare si nevointa vestejind saltarile trupului, prealaudate, te-ai facut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetatorule, celor ce canta: Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Icosul 1
Om cu firea te-ai aratat, parinte, dar te-ai vazut impreuna cetatean cu ingeri, caci ca un fara de trup ai vietuit pe pamant, Preacuvioase Antonie, lepadand toata purtarea de grija a trupului; pentru aceasta graim tie:
Bucura-te, odrasla cucernicului parinte;
Bucura-te, ramura credincioasei maicii sfinte;
Bucura-te, vlastarul cel nevestejit al Egiptului;
Bucura-te, povatuitorul cel mare al pustiului;
Bucura-te, ca din tinerete lui Hristos ai urmat;
Bucura-te, ca fireste de trup te-ai departat;
Bucura-te, aratatorule al cailor monahicesti;
Bucura-te, cel ce voiesti mantuirea muritorilor;
Bucura-te, izbavitorul din inselaciuni ai celor multi;
Bucura-te, datatorul raurilor de tamduiri;
Bucura-te, prin care Dumnezeu s-a preainaltat;
Bucura-te, prin care satana s-a rusinat;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 2
Vazandu-te pe tine, de Dumnezeu purtatorule, vrajmasul, la inaltime ridicat, se ispitea a te impiedica de la toate faptele bune; insa dupa putin s-a rusinat de sporirea ta, care, nevoindu-te cu trupul si inaltindu-te cu sufletul, cantai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Avand cunostinta celor ce sunt ca si cum nu ar fi, ai trecut cu vederea trecatoarele desfatari ale vietii; deci in mormant inchizandu-te, prin multe necazuri te-ai inteleptit, nadejdea spre Dumnezeu punandu-ti; pentru care auzi acestea:
Bucura-te, insuflatorule al nadejdii in Dumnezeu;
Bucura-te, pierzatorule al nebuniei vrajmasului;
Bucura-te, cel ce nu te inspaimanti de ranirile lui;
Bucura-te, biruitorul uneltirilor lui;
Bucura-te, lauda cea vestita a pamantului Egiptului;
Bucura-te, cel mai stralucit decat toti monahi, lumina cea mai stralucita;
Bucura-te, floarea cea de Dumnezeu impodobita a cuviosior;
Bucura-te, frumusetea cea preastralucita a sfintilor;
Bucura-te, luminat deslusitor al inteleptilor;
Bucura-te, luceafarul stralucitor al luceferilor;
Bucura-te, izvorul cel viu al pustiei;
Bucura-te, glasul cel puternic, risipitor al trandaviei;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 3
Puterea Celui Preainalt tare te-a facut in toate, Antonie fericite, ca vazand pornirea vrajmasilor cea neputincioasa venind asupra ta, neclintit ai ramas si, cu darul inconjurat fiind de toate partile, cantai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3
Avand dumnezeiasca dorinta, inca mai mult a fi necajit, cugetatorule de Dumnezeu, ai vazut dumnezeiescul har; ca din cer lumina pogorandu-se, te-a cercetat pe tine in nevointa, si glas ai auzit, intarindu-te si graind:
Bucura-te, fiule al dumnezeiestii lumini;
Bucura-te, locas al Duhului Sfant;
Bucura-te, faclia cea nestinsa a linistii;
Bucura-te, canonul cel preadrept al infranarii;
Bucura-te, privirea cea preadulce a ingerilor si a oamenilor;
Bucura-te, marirea cea laudata a celor alesi;
Bucura-te, izgonitorule al patimilor omenesti;
Bucura-te, imbogatitorule de dumnezeiesc har;
Bucura-te, parinte intaistatator al parintilor;
Bucura-te, preacinstite iscusit pazitor al celor neinsotiti;
Bucura-te, cel ce covarsesti intru cunostinta pe cei intelepti;
Bucura-te, cel ce intaresti pe credinciosii cei cazuti ridicandu-i;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 4
Aprins find de dumnezeiasca dorinta, catre muntele pustiului ai alergat, Antonie, bucurandu-te; iar cel naravit intru rautate, un disc mare de argint a pus inaintea ta, insa tu ca pe un gunoi defaimandu-l cantai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4
Nevoindu-te mai presus de fire, Parinte Antonie, si biruind relele viclesuguri diavolesti, mai presus de acestea te-ai aratat; deci, facandu-te cetatean al pustiei, auzi acestea:
Bucura-te, canonul si temelia pustnicilor;
Bucura-te, plangerea impotriva raior vrajmasi;
Bucura-te, slujitorule al slujbelor celor mai bune;
Bucura-te, datatorule al celor ce cer cele dumnezeiesti;
Bucura-te, ca rau ai patimit, vrajmasului impotrivindu-te;
Bucura-te, ca, unindu-te cu Dumnezeu, te-ai veselit;
Bucura-te, minunea cea preaveselitoare a ingerilor;
Bucura-te, cel ce esti rana grea a demonilor;
Bucura-te, credinciosule slujitor al lui Dumnezeu;
Bucura-te, inaintestatator al credinciosilor;
Bucura-te, prin care s-au desertat cetatile;
Bucura-te, prin care munti in cetati s-au schimbat;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 5
Vrand a trece Nilul, parinte de Dumnezeu purtatorule Antonie, luntre neaflandu-se, te-ai suit pe un crocodil, mergand spre cercetarea rugatorilor tai, cantand impreuna cu dansii lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Vazandu-te tinerii Egiptului in pustie locuind, ca pe unul mai presus de oameni, si auzand invatatura ta, s-au schimbat cu dumnezeiasca schimbare; pentru care, slavind pe Dumnezeu, graim tie:
Bucura-te, cel ce esti om intre ingeri;
Bucura-te, cel ce esti inger intre oameni;
Bucura-te, cel ce, prin pildele tale, pamantul l-ai facut cer;
Bucura-te, cel ce, prin faptele tale, ai slujit lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca ai surpat spranceana demonilor;
Bucura-te, cel ce ai inaltat viata muritorior;
Bucura-te, tainuitorule al dumnezeiestii stapaniri cea in trei Sori;
Bucura-te, povatuitorule al dumnezeiestii petreceri;
Bucura-te, ridicarea celor cazuti;
Bucura-te, mantuirea multora;
Bucura-te, ca ne povatuiesti pe noi a urma tie;
Bucura-te, ca urmand povetelor tale, adunam sufletului bogatie;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 6
Propovaduitor al dreptei credinte celor fara de Dumnezeu te-ai aratat si voind a te face mucenic, cu barbatie in oras ai intrat; dar, neimplinindu-ti dorinta, cu singura bunavointa te-ai facut desavarsit nevoitor, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Ca un luceafar in pustiul Egiptului stralucind, intunericul inselaciunii ai gonit si, savarsind pururea tamaduiri, prin tine Dumnezeu S-a preaslavit; pentru care primesti de la noi acestea:
Bucura-te, prin care se impodobesc cuviosii;
Bucura-te, prin care oamenii se mantuiesc;
Bucura-te, dunmezeiasca mangaiere a bolnavilor;
Bucura-te, harul cel dumnezeiesc al calatorilor;
Bucura-te, ca ai vindecat prin rugaciune pe cea indracita;
Bucura-te, preafericite, cel ce de toti te-ai departat;
Bucura-te, ca indata in pustie ai fugit;
Bucura-te, cel ce viata ingereasca ai uneltit;
Bucura-te, cel ce te-ai facut dumnezeiesc slujitor;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat pentru noi mijlocitor catre Domnul;
Bucura-te, povatuitorul poporului catre Dumnezeu;
Bucura-te, impaciuitorul oamenior cu Dumnezeu;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 7
Ramanand in muntii pustiului marele Antonie, hrana de la saracini avea, apoi lucrand pamantul, cu grau si cu finice se hranea, fiarele infricosandu-se, iar pe credinciosi indemnandu-i a canta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7
Nou oras ai aratat adancimea pustietatii, Antonie fericite, cel deopotriva cu ingerii; caci ca un alt Ierusalim si Sinai muntele tau s-a preamarit, si ca un alt Moise si Ilie aratandu-te, auzi acestea:
Bucura-te, al doiea Moise cu faptele;
Bucura-te, al doilea Ilie cu chipurile;
Bucura-te, cel ce blandetii lui David te-ai asemanat;
Bucura-te, cel ce cararile Botezului ai urmat;
Bucura-te, cel ce ai izvorat apa monahilor in loc insetat;
Bucura-te, cel ce lui Pavel cel simplu te-ai asemanat;
Bucura-te, cel ce in fiecare zi ai sfatuit pe monahi;
Bucura-te, cel ce ai povatuit indeosebi pe cei gresiti;
Bucura-te, cel ce ai vindecat pe cei orbi;
Bucura-te, cel ce ai indreptat pe cei slabanogi;
Bucura-te, cel ce ai gonit patimile cele sufletesti;
Bucura-te, cel ce ai vindecat durerile cele trupesti;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 8
Straina minune! Vazand vanarea in multe feluri, nicidecum nu te-ai inspaimantat, de trei ori fericite; iar vanatorul, dumnezeiasca ta fata vazand, de frica fiind cuprins, indata a murit, facandu-te tu pilda tuturor celor ispititi, a canta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Cu totul vesel te-ai aratat, vazand inaltarea sufletului lui Ammun, pe care ai aratat-o celor impreuna cu tine intrebat fiind de dansii, de Dumnezeu purtatorule Antonie; deci, vazand sfintenia ta, minunandu-ne, graim tie:
Bucura-te, insuti vazatorule al tainelor;
Bucura-te, trecatorule cu vederea al pamantestior lucruri;
Bucura-te, luminarea adevarata a celor necunoscatori;
Bucura-te, grabnica supunere a supusilor;
Bucura-te, ca pe cele viitoare, ca pe cele de fata le vedeai;
Bucura-te, ca aratai cu putinta pe cele cu neputinta;
Bucura-te, ca ai mantuit pe tinerii cei indraciti;
Bucura-te, cel ce ai tamaduit pe cei bolnavi de ochi;
Bucura-te, cel ce vedeai inaltarea sufletelor;
Bucura-te, cel ce mai inainte spuneai iesirea lor;
Bucura-te, toiagul cel bun al monahilor;
Bucura-te, cinstita impodobire a credinciosilor;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 9
Tot darul cel dumnezeiesc, ca si Pavel ai primit, ca cel ce te-ai facut si tu, toate tuturor, pe toti covarsindu-i Antonie, pana si in vazduh te-ai rapit, cuvioase; pentru care, incutremurat cu totul cantai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Pe ritorii cei mult vorbitori, ca pe niste pesti fara de glas i-ai aratat prin cuvintele tale, de Dumnezeu purtatorule, ca, ritorisind despre Dumnezeu, cuvintele tale asemanandu-le cu lucrurile, te-ai facut minunat si marit; pentru aceasta cantam tie:
Bucura-te, versul intelepciunii lui Dumnezeu;
Bucura-te, vistieria cuvintelor Lui;
Bucura-te, cel mai intelept decat toti filozofii;
Bucura-te, cel mai iscusit si mai inalt in cuvinte;
Bucura-te, preamarita auzire si graire a celor intelepti;
Bucura-te, preacinstita oglindire a monahilor si a tuturor celor ce te cauta;
Bucura-te, cel ce veselesti auzul credinciosilor;
Bucura-te, cel ce ai dezlegat impleticirile filozofilor;
Bucura-te, fiu al lui Dumnezeu, dupa impartasire;
Bucura-te, inaltarea preacuviosior dupa straduire;
Bucura-te, prin care s-a infiintat monahismul; Bucura-te, prin care s-au indreptat credinciosii;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 10
Grabindu-te, de Dumnezeu purtatorule parinte, dupa porunca dinainte primita de la Dumnezeu, te-ai dus catre Pavel Tebeul; si, impiedicandu-te de multe ispite, nu te-ai infricosat de relele intimplari si, dobandind ceea ce doreai, ai incetat intristarea, cantind lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
A doua oara, facand calatoria marele Antonie si grabindu-se catre Pavel Tebeul, a vazut inaltarea sufletului lui; deci, alergand si gasindu-l mort, l-a ingropat, luandu-i imbracamintea; pentru care graim lui:
Bucura-te, inger purtator de trup;
Bucura-te, omule cel ce cu Dumnezeu ai vorbit;
Bucura-te, cel ce ai vazut nevointele lui Pavel;
Bucura-te, slujitorul ingroparii lui;
Bucura-te, cel ce ai istorisit vietuirea lui;
Bucura-te, cel ce te-ai imbogatit cu a lui faptura buna;
Bucura-te, cel ce mai inainte ai cunoscut inselaciunea eresurior;
Bucura-te, cel ce ai alinat tulburarea Bisericilor;
Bucura-te, cel ce ai gonit primejdia eresului;
Bucura-te, partasul dreptei cunostinte;
Bucura-te, buna mireasma a pustiurilor;
Bucura-te, buna insuflare a monahilor;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 11
Nevoind Valachie, cel de cele arienesti cugetator, a cunoaste pe Fiul, Dumnezeu preainalt, te-ai pornit impotriva lui, Antonie; si el, ticalosul, luand cele dupa faptele sale, de cal a fost ucis, iar tu lui Dumnezeu cantai: Aliluia!
Icosul 11
Lumina, trimisa de Luminatorui cel mare, aratandu-te tu Antonie, ai luminat pe toti, si pe ucenici tai sfatuind, mai inainte le-ai aratat mutarea ta din viata de aici; iar ei, de intristare fiind cuprinsi, cantau tie acestea:
Bucura-te, mangaierea noastra;
Bucura-te, incurajarea tuturor;
Bucura-te, hranitorul celor flamanzi de cele ceresti;
Bucura-te, sfatuitorul celor doritori de cele sufletesti;
Bucura-te, ca iesirea ta mai inainte ai cunoscut-o, de Dumnezeu purtatorule;
Bucura-te, urmatorule ai inteleptitilor de Dumnezeu apostoli;
Bucura-te, prin care pamantenii se lauda;
Bucura-te, prin care inteleptii se apara;
Bucura-te, desfatarea slavei tale celei negraite;
Bucura-te, amintirea hranei tale celei sfinte;
Bucura-te, ca invataturile tale cu drag le primim;
Bucura-te, ca ne mantuim sufletul urmandu-ti sfaturile;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 12
De mare dar s-a invrednicit marele Atanasie, luand amandoua hainele tale, de Dumnezeu purtatorule Antonie, si scriind dumnezeiasca viata ta, cea de una suta si cinci ani, canta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Canti impreuna cu ingerii ca mai inainte cu oamenii, in ceruri veselindu-te, fericite, cantarea cea intreit-sfanta lui Dumnezeu, pe Care roaga-L pentru cei ce te cinstim pe tine, Antonie, si cu dragoste cantam acestea:
Bucura-te, locuitorul celor ceresti;
Bucura-te, impodobitorul celor pamantesti;
Bucura-te, cel ce impreuna petreci cu ingerii;
Bucura-te, impreuna-vorbitorule cu sfintii;
Bucura-te, pururea laudatorule al Preasfintei Treimi;
Bucura-te, fierbinte mijlocitorule al tuturor catre Dumnezeu;
Bucura-te, povatuitorul si sprijinitorul celor ce te lauda pe tine;
Bucura-te, stralucitule pastor si invatatorule al ucenicilor tai;
Bucura-te, inaintestatator al tuturor cuviosilor;
Bucura-te, preacinstitule conducator al celor necasatoriti;
Bucura-te, cel ce esti cald mijlocitor al celor ce poarta numele tau;
Bucura-te, mare aparator al celor ce te cinstesc pe tine;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
Condacul 13
O, preaintelepte de Dumnezeu purtatorule Antonie, capetenia parintilor si slava cuviosilor, primeste de la noi aceste laude ce cu tot sufletul le aducem tie si roaga-te lui Dumnezeu pentru noi cei ce cantam : Aliluia !
(acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zice iarasi Icosul intai
Om cu firea te-ai aratat, parinte, dar te-ai vazut impreuna cetatean cu ingeri, caci ca un fara de trup ai vietuit pe pamant, Preacuvioase Antonie, lepadand toata purtarea de grija a trupului; pentru aceasta graim tie:
Bucura-te, odrasla cucernicului parinte;
Bucura-te, ramura credincioasei maicii sfinte;
Bucura-te, vlastarul cel nevestejit al Egiptului;
Bucura-te, povatuitorul cel mare al pustiului;
Bucura-te, ca din tinerete lui Hristos ai urmat;
Bucura-te, ca fireste de trup te-ai departat;
Bucura-te, aratatorule al cailor monahicesti;
Bucura-te, cel ce voiesti mantuirea muritorilor;
Bucura-te, izbavitorul din inselaciuni ai celor multi;
Bucura-te, datatorul raurilor de tamduiri;
Bucura-te, prin care Dumnezeu s-a preainaltat;
Bucura-te, prin care satana s-a rusinat;
Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
si Condacul intai
Fugind de intunericul cel negru al Egiptului, ai cautat pamantul cel de viata datator al pustiului. Prin infranare si nevointa vestejind saltarile trupului, prealaudate, te-ai facut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetatorule, celor ce canta: Bucura-te, Parinte Antonie, de Dumnezeu cugetatorule!
"Doamne intoarce-i la bunatate si la rugaciune pe toti vrajmasii mei." (Parintele Gherontie Puiu - Manstirea Caraiman)
caciantoni spune:
Sfantul Antonie cel Mare - viata si opera
Sfantul Antonie a fost cel dintai monah care s-a retras in pustie, fiind urmat de mai multi ucenici. Viata lui, care a umplut de uimire lumea din acea vreme, a fost descrisa de Sfantul Atanasie, patriarhul Alexandriei.
Nascut intr-un sat din Egiptul de mijloc, dupa moartea parintilor sai, tarani cu buna stare, Antonie s-a hotarat pe la varsta de 18-20 de ani sa vanda tot ce mostenise, sa imparta saracilor si sa-si inchine viata Domnului. Aceasta s-a intamplat pe la anul 270 dupa Hristos. La inceput nu s-a departat prea mult de locurile in care traiau oameni. Catava vreme i-a slujit drept adapost un mormant gol. Pe urma, crescandul dorinta dupa singuratate, s-a retras in muntii nisiposi de pe malul drept al Nilului. Mai tarziu a parasit si acest loc si pe monahii care se stransesera in jurul lui si s-a dus in mijlocul pustiei din preajma Marii Rosii, de unde venea numai la anumite rastimpuri pentru a da sfaturi pelerinilor care alergau sa i le ceara. A murit la 356 si a fost inmormantat intr-un loc necunoscut, neavand langa el decat doi oameni de incredere, carora le-a poruncit sa nu descopere locul mormantului.
Ca scrieri adevarate ale lui au fost dovedite pana acum 7 scrisori, amintite inca de Sfantul Ieronim. Aceste 7 epistole le avem tiparite (in Migne Patrologia Graeca tom. 40) in doua editii, ambele in traducere latina. Prima editie (col. 977-1000) e o traducere a lui Symphorian Champerius dela 1516 dupa un manuscris grec, care n-a fost indicat si a ramas necunoscut. O a doua, care cuprinde un text mai larg, tradus de pe un manuscris arab, formeaza primele 7 epistole din cele 20 date toate sub numele lui Antonie (col. 999-1066), din care insa pe cele 13 din urma (col. 1016-1066) Klejna le-a dovedit ca sunt ale lui Ammonas, ucenicul si urmasul lui Antonie la conducerea chinoviei de la Pispir. In timpul mai nou a inceput sa fie descoperit si textul copt, cel original, al unora din aceste epistole.
O. Bardenhewer (Geschicte der altkirchlichen Literatur, voi. 3, ed. 2, p. 81) scria la 1923, pana nu se dovedise ca aceste epistole sunt ale lui Antonie, ca ele nu pot fi ale lui si din motivul ca sunt prea de cuprins general si lipsite de putere si de seva, ca sa fie de la marele ascet.
Cum stam insa cu autenticitatea celor 170 capete pe care Nicodim Aghioritul, care a trait la sfarsitul veacului al 18-lea, le-a asezat in fruntea Filocaliei ? Nici Bardenhewer, nici Viller-Rahner, din care iau aceste insemnari, nu le pomenesc intre scrierile atribuite lui Antonie. Ele nu se cuprind nici in Patrologia lui Migne. Nu stim de asemenea dupa ce manuscris le-a luat Nicodim Aghioritul. Ne da aceasta dreptul sa afirmam cu siguranta ca nu sunt ale sfantului Antonie? Nu, acest drept nu-l avem. Chiar daca azi ele nu s-ar mai gasi in nici un manuscris ascuns pe cine stie unde, Nicodim Aghioritul le-a luat sigur din vreun manuscris, care s-a putut pierde. Faptul ca aceste capete au si ele acelasi caracter general nu poate fi un argument sigur ca nu sunt ale lui Antonie, cum nu e pentru epistole.
Oarecare inrudiri interne intre aceste capete si epistole se pot constata, desi ele sunt o lucrare deosebita, cu cuprinsul ei propriu. Asemenea inrudiri am avea de pilda in ideea de "om rational" pe care o folosesc si capetele si epistolele; in pretul ce se pune si in unele si in altele pe "deosebirea intre bine si rau", pe caracterizarea lui Dumnezeu ca "medic", s. a. m. d.
Sfantul Antonie cel Mare - invataturi
1. Oamenii se socotesc rationali. Insa pe nedrept, caci nu sunt rationali. Unii au invatat cuvintele si cartile vechilor intelepti. Dar rationali sunt numai aceia, care au sufletul rational, pot sa deosebeasca ce este binele si ce este raul, se feresc de cele rele si vatamatoare sufletului si toata grija o au spre cele bune si folositoare sufletului; iar acestea le savarsesc cu multa multumire catre Dumnezeu. Numai acestia trebuie sa se numeasca oameni rationali.
2. Omul cu adevarat rational are o singura grija: sa asculte de Dumnezeul tuturor si sa-I placa; si numai la aceasta isi deprinde sufletul sau: cum sa-I placa lui Dumnezeu, multumindu-I pentru o asa de mare purtare de grija si pentru carmuirea tuturor, orice soarta ar avea el in viata. Pentru ca e nepotrivit sa multumim pentru sanatatea trupului, doctorilor, care ne dau leacuri amare si neplacute, iar lui Dumnezeu sa nu-I multumim pentru cele ce ni se par noua grele si sa nu cunoastem ca toate ni se intampla cum trebuie, spre folosul nostru si dupa purtarea Lui de grija. Caci in cunostinta si credinta cea catre Dumnezeu sta mantuirea si desavarsirea sufletului.
3. Am primit de la Dumnezeu puteri virtuoase si foarte mari: infranarea, suferirea raului, neprihanirea, staruinta, rabdarea si cele asemenea, care ne ajuta sa ne impotrivim si sa luptam impotriva celor rele. Avand la indemana puterile acestea si punandu-le la lucru, socotim ca nimic nu ni se mai intampla neplacut, dureros sau nesuferit. Credem atunci ca toate-s omenesti si se biruiesc de virtutile noastre. Nu se gandesc la aceasta insa cei neintelegatori; de aceea ei nici nu pricep ca toate ni se fac spre bine si precum se cuvine pentru folosul nostru, ca sa straluceasca virtutile noastre si sa ne incununam dela Dumnezeu.
4. Cand vei socoti castigarea banilor si multul lor folos, ca pe-o amagire vremelnica, vei cunoaste ca petrecerea cea virtuoasa si placuta lui Dumnezeu, e altceva decat bogatia. Gandindu-te la aceasta cu incredintare si cu tinere de minte, nu vei suspina, nu vei plange, nu vei invinui pe nimeni, ci pentru toate vei multumi lui Dumnezeu. Nu te vei clati vazand pe cei mai rai ca tine rezemandu-se pe bani si pe socoteli, caci foarte rea patima a sufletului este pofta, parerea si nestiinta.
5. Omul cu judecata, luand aminte la sine, cumpaneste cele ce i se cuvin si-i sunt spre folos. Acela cugeta care lucruri sunt folositoare pentru firea sufletului sau si care nu. Asa se fereste el de cele nepotrivite, care i-ar vatama sufletul si l-ar desparti de nemurire.
6. Cu cat cineva are viata mai masurata, cu atat e mai fericit, ca nu se grijeste de multe: de slujitori, de lucratori, de pamanturi si de avutia dobitoacelor. Caci tintuindu-ne de acestea ne vom inneca in greutatile legate de ele si vom invinui pe Dumnezeu. Iata cum din pofta noastra cea de voie se adapa moartea si cum ratacim in intunericul unei vieti cu pacate, necunoscan-du-ne pe noi insine.
7. Sa nu zica cineva ca este cu neputinta omului sa ajunga la viata cea virtuoasa, ci numai ca aceasta nu este usor, cu toate ca nici cei ce au dobandit-o nu sunt pe deplin lamuriti asupra acestui lucru. De viata virtuoasa se impartasesc toti oamenii cuviosi precum si cei cu minte iubitoare de Dumnezeu. Caci mintea cea de rand este lumeasca si schimbatoare, rasarind si ganduri bune si rele, ba si firea si-o schimba, aplecandu-se spre cele trupesti. Mintea cea iubitoare de Dumnezeu insa, pedepseste pacatul care se naste in oameni cu voia lor, in urma trandaviei.
8. Cei prosti si neiscusiti iau in ras cuvintele si nu vor sa le asculte, daca acestea mustra nepriceperea lor, ci vor ca toti sa fie intru toate asemenea lor. La fel si cei desfranati se silesc sa arate pe ceilalti toti, mai rai decat dansii, socotind sa vaneze pe seama lor nevinovatia, din pricina multimii relelor. Daca intr-un suflet slab se afla pacatele acestea: desfranarea, mandria, lacomia nesaturata, mania, neastampararea limbii, furia, uciderea, tanguirea, pisma, pofta, rapirea, durerea, minciuna, placerea, lenea, intristarea, frica, boala, ura, invinuirea, neputinta, ratacirea, nestiinta, inselarea si uitarea de Dumnezeu, sufletul acela se intineaza si se pierde. Caci prin acestea si prin cele asemenea acestora se osandeste sarmanul suflet, care s-a despartit pe sine de Dumnezeu.
9. Cei ce vor sa se deprinda in viata cea virtuoasa, cuvioasa si preamarita, nu trebuie judecati dupa obiceiurile sau dupa petrecerea cea mincinoasa de pana acum. Ci asemenea pictorilor si sculptorilor, isi vor dovedi din faptele insesi, petrecerea cea aleasa si placuta lui Dumnezeu. Nu fug ei de toate placerile pacatoase, ca de niste curse?
10. Cel bogat si de neam ales, dar fara indrumarea duhovniceasca si fara curatia vietii, nefericit este in ochii care cugeta drept; precum fericit este saracul sau robul - dupa soarta - dar impodobit cu invatatura si cu virtute. Caci dupa cum strainii ratacesc drumurile, asa si cei ce nu grijesc de viata cea virtuoasa, se ratacesc si se pierd, amagindu-se de pofta.
11. Cel ce poate imblanzi pe cei neinvatati, ca sa iubeasca invatatura si indreptarea, facator de om trebuie sa se numeasca. Asemenea si aceia care indreapta pe cei desfranati catre petrecerea cea virtuoasa si placuta lui Dumnezeu, ca unii ce schimba alcatuirea oamenilor. Caci blandetea si infranarea este fericire si nadejde buna pentru sufletul oamenilor.
12. Se cuvine ca oamenii sa se nevoiasca sa-si in-drepteze viata si obiceiurile dupa adevar si cuviinta. Caci implinind ei acest lucru, cunosc usor cele dumnezeiesti. Cine cinsteste pe Dumnezeu din toata inima si credinta, pe acela si Dumnezeu il ajuta ca sa-si stapaneasca mania si pofta. Caci pricina tuturor relelor este pofta si mania.
13. Om se numeste sau cel rational, sau cel ce ingaduie sa fie indreptat. Cel ce nu poate fi indreptat este neom, caci aceasta se afla numai la neoameni. Iar de unii ca acestia trebuie sa fugim, caci celor ce traiesc laolalta cu pacatul, nu li se ingaduie sa se afle niciodata printre cei nemuritori.
14. Ratiunea ne face vrednici sa ne numim oameni. Iar de nu o avem pe aceasta, numai cu glasul si cu forma madularelor ne deosebim de dobitoace. Sa recunoasca omul cu mintea intreaga ca este nemuritor si va uri toata pofta cea pacatoasa, care se face intre oameni pricina de moarte.
15. Dupa cum fiecare mestesug isi arata puterea infrumusetand materialele supuse lui, ca de pilda unul prelucrand lemnul, altul arama, altul argintul sau aurul, tot asa si noi trebuie sa ne aratam ca suntem oameni cu adevarat rationali, prin deprinderea intru viata virtuoasa si placuta lui Dumnezeu si nu numai prin forma trupului. Iar sufletul cu adevarat rational si iubitor de Dumnezeu indata pricepe toate ale vietii, castiga indrumarea plina de dragoste a lui Dumnezeu, Ii multumeste cu adevarat si catre El isi are tot sborul si toata cugetarea.
16. Dupa cum corabierii caria o pauzasc corabia cu grija, ca sa n-o izbeasca de vreo stanca vazuta sau nevazuta, asa si cei ce se silesc spre viata duhovniceasca trebuie sa cerceteze cu frica ce trebuie sa faca si ce sa nu faca. De asemenea sa creada ca legile lui Dumnezeu le sunt de folos, taind de la suflet toate gandurile pacatoase.
17. Dupa cum carmaicii si cei ce tin franele cu sarguinta si cu luare aminte ajung la tinta, tot asa cei ce se silesc spre viata cea dreapta si virtuoasa, trebuie sa calatoreasca cu sarguinta si cu grija, precum se cuvine si dupa cum e voia lui Dumnezeu. Cel ce vrea si cugeta ca se poate aceasta, crezand isi face loc in nemurire.
18. Sa socotesti liberi, nu pe cei ce din intamplare sunt liberi, ci pe cei liberi dupa viata si dupa deprinderi. Nu se cade sa numesti liberi, intru adevar vorbind, pe boierii care sunt rai si desfranati, caci acestia sunt robi patimilor trupesti. Liber si fericit este numai sufletul fara prihana si izbavit de cele vremelnice.
19. Da-ti seama ca trebuie sa te arati oamenilor ne incetat. Dar prin purtarea cea buna si prin fapte. Caci si bolnavii afla si cunosc pe doctorii binefacatori si izbavitori, nu din vorbe, ci din fapte.
20. Iata semnele dupa care se cunoaste un suflet rational si virtuos: privirea, mersul, glasul, rasul, ocupatiile si intalnirile cu oamenii. Caci toate acestea se indrepteaza spre tot mai multa cuviinta. Mintea lor cea iubitoare de Dumnezeu li se face strajer treaz si inchide intrarea patimilor si a rusinoaselor aduceri aminte.
Parintele Dumitru Staniloae
"Doamne intoarce-i la bunatate si la rugaciune pe toti vrajmasii mei." (Parintele Gherontie Puiu - Manstirea Caraiman)
caciantoni spune:
DACA AVETI TIMP, PUTETI INTRA SI PE SITE-UL DE MAI JOS...
http://www.sfantulantonie.ro/
"Doamne intoarce-i la bunatate si la rugaciune pe toti vrajmasii mei." (Parintele Gherontie Puiu - Manstirea Caraiman)
caciantoni spune:
Doamne ajuta!
dragutelor.... sinaxarul de azi...
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/ianuarie/ianuarie18.htm
"Doamne intoarce-i la bunatate si la rugaciune pe toti vrajmasii mei." (Parintele Gherontie Puiu - Manstirea Caraiman)
caciantoni spune:
Secretul straielor Sfintei Parascheva
#9679; Sub valul unei voci dumnezeiesti, cu usile bisericii zavorate, la ceas de taina, straiele cu care este acoperita Sfanta Parascheva sunt schimbate #9679; Trupul unui sfant, ca si lacrimile sfinteniei, este un mister si impune clipe de transa preotilor atunci cand aduc vesminte noi Cuvioasei, iar in acest ritual, ochii lor aproape ca nu vad, mainile lor aproape ca nu ating moastele acesteia #9679; "Ceea ce traiesc preotii si maicutele atunci cand schimbam vesmintele Cuvioasei este imposibil de exprimat in cuvinte. Atunci, biserica este ca o poarta prin care curge lumina sfanta", a destainuit parintele arhimandrit Dosoftei Scheiul #9679; Racla Sfintei Parascheva este ridicata de 45 de stareti veniti din manastirile Moldovei dupa ce au tinut post si rugaciuni speciale
De cinci ori pe an, tacerea eternitatii cuprinde intreg spatiul Catedralei Mitropolitane din Iasi. Biserica Sfantul Gheorghe, unde sunt asezate moastele Sfintei Parascheva, mai pitita ca niciodata de vuietul brazilor ce o inconjoara, isi trage obloanele. Sub valul unei voci dumnezeiesti, cu usile bisericii zavorate, la ceas de taina, straiele cu care este acoperita Sfanta Parascheva urmeaza a fi schimbate. Din racla sa, trupul Sfantei Parascheva ridica un fel de muzica a sferelor, dar si de tacere desavarsita, oricum, ceva greu de inteles fara ca ochii mintii sa fie vii. Orologiul bate ora 20.00, usile sunt trase, ultimul crestin iese pe poarta Mitropoliei. Noua chipuri, aproape ca niste naluci, intra in biserica Sf. Gheorghe, usa scartie, dupa care se asterne iar tacerea. Fie ca este la Craciun, Paste, inceputul Postului Mare, inainte sau dupa "Calea Sfintilor", adica pelerinajul Sfintei, acestea sunt momentele in care Sfintei ii sunt schimbate hainele. Este o zi de post, miercuri sau vineri. Inchipuirile care intra in biserica sunt preoti insotiti de doua-trei maicute care vor schimba straiele Cuvioasei Parascheva. Inainte de a face aceasta, au urmat un post sever, au savarsit mai multe jertfe, pregatindu-se sufleteste de ceea ce vor intreprinde, pret de aproape o ora.
Mare taina
Trupul unui sfant, ca si lacrimile sfinteniei, este un mister si impune clipe de transa preotilor atunci cand aduc vesminte noi Cuvioasei, iar in acest ritual, ochii lor aproape ca nu vad, mainile lor aproape ca nu ating moastele acesteia. Cum zilele alese pentru schimbarea vesmintelor sunt zile de post, cu atat mai mult preotii si maicutele care vor innoi straiele Sfintei vor aduce jertfe lui Dumnezeu pentru a fi vrednici de acest lucru. Pentru aceasta, in seara destinata acestui fapt, este citit Acatistul Sfintei Parascheva. "Schimbarea vesmintelor Sfintei Parascheva este un fel de ritual. Seara, dupa ce a plecat de la moaste si ultimul credincios, biserica este inchisa. Preotii slujitori, alaturi de maicute, intr-o atmosfera de ruga, savarsesc schimbarea hainelor Cuvioasei. Fiecare are misiunea sa, la fel si maicutele. Mereu, unul dintre noi, in acest timp, citeste Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva. La fiecare atingere a moastelor, le sarutam. Maicutele schimba straiele, noi curatam racla, tot ceea ce trebuie facut pentru ca la milioanele de credinciosi care se ating de racla, vesmintele Sfintei se innegresc putin. Totul se petrece cu frica, cucernicie, pentru ca e un mare dar sa facem aceasta. Of,...(pauza) sunt lucruri care nu pot fi rostite", a marturisit parintele arhimandrit Dosoftei Scheiul, mare eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Iasi. Straiele sunt schimbate si dupa incheierea hramului ce poarta numele Sfintei.
45 de stareti
Noile haine acopera trupul Sfintei, iar numai orologiul Catedralei taie curgerea timpului, marcand trecerea unei ore in care aproape ca intr-un fel de lesin, preotii au impodobit-o cu noi straie. "Ceea ce traiesc preotii si maicutele atunci cand schimbam vesmintele Cuvioasei este imposibil de exprimat in cuvinte. Atunci, biserica este ca o poarta prin care curge lumina sfanta", a destainuit parintele arhimandrit Dosoftei Scheiul. Acum, straiele vor fi schimbate maine seara, inainte ca moastele Cuvioasei sa fie scoase in pelerinajul numit "Calea Sfintilor", alaturi de fragmente din moastele Sf. Ioan Gura de Aur care vor ajunge joi la Iasi, mai exact, o mana a acestuia. Moastele Sfintei Parascheva vor fi purtate pe umerii a 45 de stareti, dar si ai preotilor. Au fost chemati staretii din manastiri deoarece trairea lor este mai apropiata de cea in care tacerea se contopeste cu Dumnezeu. Intr-un fel, Sfanta Parascheva, atat de venerata, este copacul credintei care indeplineste grabnic rugile credinciosilor. Arhimandritul a adaugat ca moastele acesteia au savarsit multe minuni, de la vindecarea unui copil fara grai, a unor probleme de sanatate, de intelegere, pana la cele legate de intamplarea din vechime cand Sfanta s-ar fi ridicat. Totodata, noile straie cu care este imbracata Cuvioasa sunt ca urmare a cererii unora dintre credinciosii carora Sfanta le-a ajutat. Straiele sunt tesute la Manastirea Galata si la Manastirea Sfintii Atanasie si Chiril. Dupa procesiune, moastele celor doi sfinti vor fi asezate pe catafalcul din fata Catedralei Mitropolitane si vor fi pazite zi si noapte de preoti si studenti la teologie care vor fi schimbati la trei ore pana ce va fi incheiata sarbatoarea.
Impresionant....Prea Cuvioasa maica Parascheva, roaga-te pentru noi, pacatosii!
"Doamne intoarce-i la bunatate si la rugaciune pe toti vrajmasii mei." (Parintele Gherontie Puiu - Manstirea Caraiman)
pogonici1977 spune:
buna seara fetelor si doamne ajuta..ce faceti?? eu sunt bine...tot am zis eu ca va intreb, cele care purtati braul maicii domnului, il purtati in toate zilele ???? dar in zilele ( cele de CM sau cele i care faceti copii ) il purtati??? stiti de ce va intreb ca eu am gasit in cartica braul maicii scrie ca trebuie sal porti in post si rugaciune, dar nu se refera si la infranare trupeasca????
cat despre mine eu ce sa va zic, sunt ok, dar imi tot bolboraseste in burta, dar fff putin....ovarul stang lucreaza..sper ca Dzeu sa fi lasat un embrion acolo.....
sper ca prin 
Dzeu sa nu imi indeplineasca rugaciunea si dorinta
caciantoni spune:
Doamne ajuta!
fetelor.... sinaxarul de azi....
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/ianuarie/ianuarie19.htm
"Doamne intoarce-i la bunatate si la rugaciune pe toti vrajmasii mei." (Parintele Gherontie Puiu - Manstirea Caraiman)
anadomnica spune:
Fetelor, revin in atentia voastra cu petitia mea si cu o alta de o importanta si mai mare. Asadar:
Rog din suflet toate doritoarele sa intre pe link-urile de mai jos si sa semneze petitiile in cauza!
www.petitieonline.ro/petitie/pozitia_crestinilor_ortodocsi_romani_si_nu_numai_fata_de_noile_documente_electronice_ce_contin_microcipuri_-p11362043.html" target="_blank"> Petitie impotriva noilor documente electronice ce contin microcipuri
www.petitieonline.ro/petitie/petitie_pentru_recunoasterea_prin_lege_a_genocidului_anticrestin_in_romania_comunista-p23262044.html" target="_blank"> Petitie pentru recunoasterea prin Lege a Genocidului Anticrestin in Romania Comunista!!
Va multumesc frumos!
anadomnica spune:
Am uitat sa va multumesc tuturor celor ce ati semnat petitia contribuind cu propria semnatura la restabilirea demnitatii crestine in Romania. Domnul sa va rasplateasca!