Mladite si mugurasi de mai-iunie 2008 (57)

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 18

socrate spune:

Mos Craciun bate la usa, scoate mana din manusa si va da din palma lui darurile cerului langa brad si langa foc sa va umple de noroc! Un Craciun de vis tuturor M&M.

La multi ani tuturor bebicilor care sarbatoresc azi ziua de nastere: Teodora Maria, Teodora Larisa si Mateias, David Andrei si David pui de Miss Parker.

mi_bebelina imi pare tare rau, de la Sebastian pentru Deliutza poate trece mai repede.

Fetelor eu am niste fenomene noi cu copilul si nu stiu ce sa zic. La un moment dat incepe sa faca mmmm ca si cum s-ar screme si se arcuieste as zice ca isi da seama ca ne enerveaza cu asta. Pana il iau de unde e tot asa face. Si inainte de somn circ plansete urlete, se zbate, se arunca de pe o parte pe alta, plange cu lacrimi. Imi ia mult sa il potolesc, in brate urla mai departe, practic pana adoarme rapus de plans. Si noaptea la 2 se scoala in urlete si adoarme greu plange mult. Nu imi dau seama de ce. Ziua am zis ca poate nu vrea sa se culce, dar noaptea? Ati mai patit asa ceva?

Alysh spune:

Fetelor, pe la noi a trecut MOSUL, uitati cateva pozici: http://picasaweb.google.com/mladite.mugurasi/VladPrimulCraciun#5283450019116662482

Vlady

Alysh spune:

Mi-bebelina, sanatate mulkta Deliutzei, sa se refaca rapid si sa va bucurati de sarbatori!

Doloress, tinem pumnii sa nu fie nimic grav, eu sunt sigura ca nu este!

Socrate si Vlad adoarme uneori f greu, poate atunci cand e mai obosit cum a fost in seara asta. Scuipa suzeta, plangea, se ridica non stop in picioare, tzipa, hhmm, ma apucasera niste nervi...deci nu sunteti singurii

Laurita, a venit Mosu'?
Ah, am uitat: am vazut ca povesteai cuiva despre mine, nu mai stiu cui, multam de aprecieri

Vlady

Simonix spune:

Buna seara fetelor :)

Am intrat sa va urez si eu in Ajun Sa aveti parte de un Craciun frumos, cu puiutii vostri, sa va bucurati de zilele petrecute in familie, de primul Craciun cu bebe, de brad, de cadouri, de Mosh, de mesele imbelsugate etc :)

Mi-bebelina - sanatate multa si de la noi Despre mucisori, eu stiam ca daca nu sunt curatati cum trebuie dau otite cronice ... Sper ca tratamentul pentru Delia sa nu dureze foarte mult si fata sa se faca bine repede repede !

Dolores - sanatate ! Sper sa nu fie decat o alarma falsa !

Alysh - ce poze frumoase :) Sa va bucurati de Craciun !

Socrate - este normal ce face bebele tau, sa vezi si la noi distractie pana adormim :) Se invarte piticania prin sacul ala de dormit, da din fund, rade, se incordeaza, zgarie peretii, merge cu spatele etc Ca sa nu mai zic cat vorbeste. Azi m-a capiat cu MA MA MA MA :) Ieri a fost zi de LA LA LA LA :D Deci cu somnul devine din ce in ce mai dificil. Robert de la 3 luni doarme noaptea intreaga. Si nu se scula deloc, dormea busteam de la 8:30 - 9 pana la 7 - 8 dimineata. Insa, de vreo 2 saptamani se scoala 1 data - de 2 ori pe noapte si plange, ingrozit. Cred ca viseaza urat (???) si se sperie, plange de ti se rupe inima si greu se potoleste. Ma uit la el ca doarme si plange... nu e complet treaz. In fine, il tin in brate si ma culc langa el, pana la urma se linisteste si isi continua somnul pana dimineata. Din cate am inteles, este o perioada normala in dezvoltarea lor si trebuie sa o luam ca atare.

Buuun, va pe toate. La noi mama a gatit sarmalutze in foi de vitza, faimoasa salata de boeuf, chiftelutze, placinta cu branza, am luat vin si cozonac, prajituri ... hmmm... cadouri si ... asteptam ziua de maine, vom fi doar noi intre noi :)

Simona cu Robertzel baietzel frumos

Cum a venit Robertzel in viata noastra

Poze cu noi toti si Poze cu bebe

Andrada79 spune:

Fie ca aroma de brad, colindele, cozonacul cald si mirosul de iarna sa va umple inimile de bucurie, sufletele de liniste si viata de impliniri!

Craciun fericit!
Tiberiu, mami si tati!

Mi_bebelina imi pare rau sa aud ca aveti probleme! Uf aveti grija de voi si sanatate multaaaaa !

Doloress tin si eu pumnii sa fie bine si ai sa vezi ca va fi. Ai grija de tine!

Alysh ce frumooooossssssss! Primul lui Craciun si a si venit mosul!!!!! FFF frumos!!!! Cum se uita el entuziasmat la toate jucariile!

Reallaura spune:

Am intrat doar sa va urez Mosh Bogaat!!
Alysh Moshul a descarcat o librarie si un sac de haine peste Vladi...Vladi e suuperb iar Moshul stie cum sa-l incite pe Vlad, scoate am vazut cum a scos catelusul din sac, intai nasul, apoi treptat-treptat restul...Si-a jucat bine rolul tatal tau si au iesit pozici foarte misto! Mosul nu a venit inca la noi, dar nu va fi la fel de bogdat, asta e clar... mai asteptam...
mi_bebelinasanatate multa Deliei!

Laurita, mami de Mircea Ioan, 15 mai 2008
POZE BOTEZ MIRCEA
ALBUMELE MELE

cadina spune:

Miss, Miss ori semanam noi la sufletel ori te pricepi tu la oameni. Mi-e tare greu si i-am spus si lui Cosmin. Si parca ma intelege. Incerc sa evit sa il sperii cu lacrimile mele, dar asta nu inseamna ca nu curg... Tatal lui a fost iubirea vietii mele. Un barbat deosebit, pacat ca s-a lasat influentat de oameni care i-au vandut iluzii. Pacat ca n-a cautat in sufletul lui mai mult. Ar fi gasit rapsuns la toate greutatile pe care le intampina, multe le-am impartit, iar pe altele le-am fi depasit daca isi dorea. Dar nu se poate sa schimbi simtamintele unui om daca el nu doreste. Noi nu am fost saraci, dar nici bogati. Eu am fost om de baza, financiar pentru ca sotul meu a tot avut vise mari si a incercat sa lupte pentru ele. Teoretic cel putin. Am avut incredere in visele lui care erau si ale mele, in potentialul lui. Si l-am sustinut cu tot ce mi-a stat in putere. Destul de mult, in orice caz. Si in felul asta au trecut trei ani. In care am obosit sa sustin niste vise care nu se mai concretizau. Am inceput sa am visele mele. Sa visez la steluta care urma sa vina. S-a lasat asteptata... dar a venit. Si parea ca si el si-o doreste la fel de mult ca mine. Am avut o sarcina cu probleme. Si nu m-a inteles, nu m-a sustinut, nu m-a ajutat. Imi faceau vecinii piata. Imi doream sa ma imbratiseze si spunea ca ii e teama. Ii spuneam cum il simt pe bebe pana mi-a spus sa nu-l mai bat la cap cu ALA. Atunci au aparut primele divergente majore. Au fost si altele, pe care le-am iertat. Dar nu i-as fi permis nimanui sa imi jigneasca minunea, copilul meu. A fost prima tentativa cand i-am cerut sa plece daca nu ne mai iubeste. Si a fost la un pas. Cuvintele mele totusi au vibrat pentru el in ultimul moment si a ramas. Eram in luna a 8-a de sarcina. A fost greu... S-a nascut Cosmin. Bebelus superb cu colici. 4 luni de urlete zi de zi. Pe mine nu prea m-a ajutat nimeni sa-l cresc si nici n-am avut experienta. Eram singura 10 ore pe zi, iar in 2-3 ore, seara, toti adormeau iar eu ma mulgeam sa nu pierd lapticul pentru bebelicul meu prea mititel sa suga cum trebuie, iar eu prea neexperimentata. Doua luni m-am muls din trei in trei ore, iar noaptea ii dadea sa suga. Tatal lui dormea, motivand ca nu-l aude cand plange. E adevarat ca la primele scancete ii dadeam sa suga. A fost greu... il rugam pe bebe, cand vine tati acasa sa fie vesel sau sa faca nani sa ne iubeasca pe amandoi. Si parca ma asculta. E o minune de copil. Totul era fix asa cum a spus si Miss: n-aveam timp pentru noi deloc. Pentru mine era ceva firesc sa se amane lucrurile si sa furam din putinul timp pe care ni-l lasa bebe pentru a fi impreuna doar noi doi. Dar el nu vroia sa fie prea mult alaturi de mine: se cufunda in munca lui ore in sir fara explicatii. Am muncit ore in sir sa-i sustin planurile. Desi nu mai credeam de mult in ele. Intre doua supturi si 4-5 ore de somn pe noapte. Mi-a fost greu, dar am zis ca suntem o echipa si trebuie sa luptam. Apoi mi-am dat seama ca planurile noastre nu existau. Erau doar planurile lui. Nu pentru noi. Pentru el si pentru orgoliul lui.Decat in mintea mea. Am incercat in fel si chip sa-l inteleg, sa-l determin sa fim iar impreuna. M-a facut sa sufar neintemeiat. Nu mai conteaza de ce si cum. I-am spus ca daca el crede ca exista vreo femeie mai toleranta si intelegatoare ca mine sa se duca si sa ne lase. Deja ajunsesem sa ne certam noaptea,uneori de fata cu copilul. Si imi faceam mustrari de constiinta pentru asta. Nu era corect pentru nici unul dintre noi. A plecat imediat ce i-am cerut. A spus ca locul de munca este refugiul lui si nu poate sa renunte. Un an de zile nu m-a ajutat DELOC financiar, ba din contra. Nu a luptat o secunda. Tatal meu era de fata cand a hotarat sa plece si isi facea bagajul. I-a spus ca e las daca renunta la lupta si familie. A confirmat si dus a fost. Nu a intrebat de o luna jumate daca bebelusul e bine, nu l-a interesat nimic. Poate sufera, poate nu...
Intr-un fel sunt linistita sufleteste. Macar stiu ca nu mi se parea ca nu ma mai vroia, nu eram atat de paranoica. Ma dor deja intrebarile copilului meu referitoare la tatal lui. Dar voi fi langa el. Imi e la fel de greu si ma simt la fel de singura. Cosmin creste si poate lucrurile se vor schimba cu timpul. Ma simt mai responsabila si sunt trista ca tocmai fiul meu nu are un exemplu masculin pe care sa-l urmeze. Are un bunic extraordinar si probabil ca va prelua modelul lui.
Au venit prea curand sarbatorile pentru mine... nu prea sunt pregatita pentru ele... Macar Cosmin se bucura de luminite, cadouri, brad, de prezenta bunicilor.

Mibebelina o sa fie bine. Important e ca i-ai diagnosticat totusi pneumonia Deliutei. Este pe maini bune. STiu ca e neplacut in spital, am fost si eu cu bebeloiul meu cu laringita si a fost cam nasol. Dar e cel mai sigur asa: i se vor da tratamentele potrivite si va fi totul ok. Nu te speria, cand ii vor scoate mucisorii asistentele, va fi neplacut (o sa vezi de ce). Fii vesela cu Deliuta si ea va fi la fel iar asa organismul ei va lupta bine cu boala. Fiti puternici si insanatosire grabnica!
[b]Socrate[b] ia vezi daca nu cumva ii cresc dintisorii lui Edvin Sebastian. Asa reactiona Cosmin la dintisori noaptea. Oricum pe masura ce a crescut si bebele meu adoarme nitel mai greu. Am observat ca daca il culc la aceeasi ora nu mai este atat de rapus si obosit de nesomn si adoarme mai usor. Pe de alta parte, majoritatea bebeilor pe care ii cunosc, aproximativ de aceeasi varsta cu fiul meu, adorm cam in stilul asta.

Sa aveti un zambet la fiecare lacrima, o binecuvantare la fiecare pas, o alinare la fiecare grija. Sarbatorile de Craciun sa va umple inima de speranta si iubire!
Craciun fericit!

monik16 spune:

Craciun Fericit alaturi de cei dragi!

MAMI DE PRINTESA Sara-Maria - 29.05.2008

monik16 spune:

Citat:

citat din mesajul lui cadina

Miss, Miss ori semanam noi la sufletel ori te pricepi tu la oameni. Mi-e tare greu si i-am spus si lui Cosmin. Si parca ma intelege. Incerc sa evit sa il sperii cu lacrimile mele, dar asta nu inseamna ca nu curg... Tatal lui a fost iubirea vietii mele. Un barbat deosebit, pacat ca s-a lasat influentat de oameni care i-au vandut iluzii. Pacat ca n-a cautat in sufletul lui mai mult. Ar fi gasit rapsuns la toate greutatile pe care le intampina, multe le-am impartit, iar pe altele le-am fi depasit daca isi dorea. Dar nu se poate sa schimbi simtamintele unui om daca el nu doreste. Noi nu am fost saraci, dar nici bogati. Eu am fost om de baza, financiar pentru ca sotul meu a tot avut vise mari si a incercat sa lupte pentru ele. Teoretic cel putin. Am avut incredere in visele lui care erau si ale mele, in potentialul lui. Si l-am sustinut cu tot ce mi-a stat in putere. Destul de mult, in orice caz. Si in felul asta au trecut trei ani. In care am obosit sa sustin niste vise care nu se mai concretizau. Am inceput sa am visele mele. Sa visez la steluta care urma sa vina. S-a lasat asteptata... dar a venit. Si parea ca si el si-o doreste la fel de mult ca mine. Am avut o sarcina cu probleme. Si nu m-a inteles, nu m-a sustinut, nu m-a ajutat. Imi faceau vecinii piata. Imi doream sa ma imbratiseze si spunea ca ii e teama. Ii spuneam cum il simt pe bebe pana mi-a spus sa nu-l mai bat la cap cu ALA. Atunci au aparut primele divergente majore. Au fost si altele, pe care le-am iertat. Dar nu i-as fi permis nimanui sa imi jigneasca minunea, copilul meu. A fost prima tentativa cand i-am cerut sa plece daca nu ne mai iubeste. Si a fost la un pas. Cuvintele mele totusi au vibrat pentru el in ultimul moment si a ramas. Eram in luna a 8-a de sarcina. A fost greu... S-a nascut Cosmin. Bebelus superb cu colici. 4 luni de urlete zi de zi. Pe mine nu prea m-a ajutat nimeni sa-l cresc si nici n-am avut experienta. Eram singura 10 ore pe zi, iar in 2-3 ore, seara, toti adormeau iar eu ma mulgeam sa nu pierd lapticul pentru bebelicul meu prea mititel sa suga cum trebuie, iar eu prea neexperimentata. Doua luni m-am muls din trei in trei ore, iar noaptea ii dadea sa suga. Tatal lui dormea, motivand ca nu-l aude cand plange. E adevarat ca la primele scancete ii dadeam sa suga. A fost greu... il rugam pe bebe, cand vine tati acasa sa fie vesel sau sa faca nani sa ne iubeasca pe amandoi. Si parca ma asculta. E o minune de copil. Totul era fix asa cum a spus si Miss: n-aveam timp pentru noi deloc. Pentru mine era ceva firesc sa se amane lucrurile si sa furam din putinul timp pe care ni-l lasa bebe pentru a fi impreuna doar noi doi. Dar el nu vroia sa fie prea mult alaturi de mine: se cufunda in munca lui ore in sir fara explicatii. Am muncit ore in sir sa-i sustin planurile. Desi nu mai credeam de mult in ele. Intre doua supturi si 4-5 ore de somn pe noapte. Mi-a fost greu, dar am zis ca suntem o echipa si trebuie sa luptam. Apoi mi-am dat seama ca planurile noastre nu existau. Erau doar planurile lui. Nu pentru noi. Pentru el si pentru orgoliul lui.Decat in mintea mea. Am incercat in fel si chip sa-l inteleg, sa-l determin sa fim iar impreuna. M-a facut sa sufar neintemeiat. Nu mai conteaza de ce si cum. I-am spus ca daca el crede ca exista vreo femeie mai toleranta si intelegatoare ca mine sa se duca si sa ne lase. Deja ajunsesem sa ne certam noaptea,uneori de fata cu copilul. Si imi faceam mustrari de constiinta pentru asta. Nu era corect pentru nici unul dintre noi. A plecat imediat ce i-am cerut. A spus ca locul de munca este refugiul lui si nu poate sa renunte. Un an de zile nu m-a ajutat DELOC financiar, ba din contra. Nu a luptat o secunda. Tatal meu era de fata cand a hotarat sa plece si isi facea bagajul. I-a spus ca e las daca renunta la lupta si familie. A confirmat si dus a fost. Nu a intrebat de o luna jumate daca bebelusul e bine, nu l-a interesat nimic. Poate sufera, poate nu...
Intr-un fel sunt linistita sufleteste. Macar stiu ca nu mi se parea ca nu ma mai vroia, nu eram atat de paranoica. Ma dor deja intrebarile copilului meu referitoare la tatal lui. Dar voi fi langa el. Imi e la fel de greu si ma simt la fel de singura. Cosmin creste si poate lucrurile se vor schimba cu timpul. Ma simt mai responsabila si sunt trista ca tocmai fiul meu nu are un exemplu masculin pe care sa-l urmeze. Are un bunic extraordinar si probabil ca va prelua modelul lui.
Au venit prea curand sarbatorile pentru mine... nu prea sunt pregatita pentru ele... Macar Cosmin se bucura de luminite, cadouri, brad, de prezenta bunicilor.

Mibebelina o sa fie bine. Important e ca i-ai diagnosticat totusi pneumonia Deliutei. Este pe maini bune. STiu ca e neplacut in spital, am fost si eu cu bebeloiul meu cu laringita si a fost cam nasol. Dar e cel mai sigur asa: i se vor da tratamentele potrivite si va fi totul ok. Nu te speria, cand ii vor scoate mucisorii asistentele, va fi neplacut (o sa vezi de ce). Fii vesela cu Deliuta si ea va fi la fel iar asa organismul ei va lupta bine cu boala. Fiti puternici si insanatosire grabnica!
[b]Socrate[b] ia vezi daca nu cumva ii cresc dintisorii lui Edvin Sebastian. Asa reactiona Cosmin la dintisori noaptea. Oricum pe masura ce a crescut si bebele meu adoarme nitel mai greu. Am observat ca daca il culc la aceeasi ora nu mai este atat de rapus si obosit de nesomn si adoarme mai usor. Pe de alta parte, majoritatea bebeilor pe care ii cunosc, aproximativ de aceeasi varsta cu fiul meu, adorm cam in stilul asta.

Sa aveti un zambet la fiecare lacrima, o binecuvantare la fiecare pas, o alinare la fiecare grija. Sarbatorile de Craciun sa va umple inima de speranta si iubire!
Craciun fericit!

Mi-au dat lacrimile, sincer... Sunt convinsa ca ai langa tine si oameni care te iubesc si te ajuta si ai taria sa mergi mai departe, sa te bucuri de ceea ce ai chiar daca putea fi mai mult. Esti mama! Copilul tau va aprecia sacrificiul si dragostea ta. El e cadoul tau de Craciun.
Iti doresc un Craciun Fericit, cu bucurie si liniste sufleteasca.

MAMI DE PRINTESA Sara-Maria - 29.05.2008