Incapatanarea dusa la extrem
Raspunsuri - Pagina 5
denizel spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui anca_a Da Irina, acum e foarte clar.  Dar cu mani****rea lor de catre parinti cum ramane? Pe acestia cine-i pedepseste? Aaaaa, stai ca am inteles. Aia nu e mani****re. Se numeste educatie. Anca si Alex (1 an) |
Anca, pai, ce, tu nu stiai? "Copiii sunt niste mici escroci, niste smeecheeeeri si niste santajisti. De cand se nasc, nu stiu decat sa santajeze"
.A, cine ii pedepseste pe parintii mani****tori? Pai, se pedepsesc intre ei
.Daca mama plange, tatal nu o baga in seama, ca stie ca vrea sa-l manipuleze :)).
Si, daca tatal face crize, mama nu-l baga-n seama, ca stie ea ca vrea sa obtina ceva :)).
Dana_d, nu-ti mai bate copila!!!!!!! Te roooog, n-o mai bate!!!! :-(((
De cate ori crezi ca nu o poti intelege, pune-te in situatia ei!
Care e situatia ei: copil mic, fara nici o putere, total dependent de parinti, psihic in formare, personalitate in formare, creieras in formare, lume vazuta cu alti ochi, multe necunoscute etc, etc, etc :).
Empatia e cea mai grozava forma de respect pe care o poti oferi unui copil!!!
anca_a spune:
Cris-cris, l-as lua de acolo dar nu cu intentia de a-l pedepsi ci de a-l consola si de a incerca sa inteleg ce anume l-a determinat sa aiba acea iesire.
Si as discuta ore in sir (daca si el ar vrea) pana as fi sigura ca am inteles motivul real al plansetelor lui. Si l-as pupa si l-as imbratisa, asigurandu-l de un milion de ori ca il iubesc si ca e perfect normal sa fie trist cateodata, ca in viata nu putem avea intotdeauna tot ce ne dorim (asta in cazul in care ar plange pentru un obiect, de dragostea mea neconditionata nu se va indoi niciodata) dar ca mama e langa el daca are nevoie de doua brate care sa-l cuprinda.
irina.c. spune:
| Citat: | ||||||||
citat din mesajul lui cris-cris
Apropo, Anca, tu cum ai rectiona daca ti s-ar intampla asta: copilul tau sa inceapa sa urle in mijlocul strazii? Care ar fi rectia ta, astfel incat sa nu fie considerata mani****re? Poate cuvantul "pedeapsa" ti se pare prea dur, dar oricum, o regula trebuie sa existe, astfel incat copilul sa nu mai aiba anumite "iesiri".Altfel cum am mai putea sa ne intelegem cu ei? |
probabil ca un parinte care urmareste de la inceput niste reguli in educatia copilului se va confrunta rar sau deloc cu problemele de care se plange Danadar in cazul ei cred ca primul pas e sa stabileasca impreuna cu sotul niste reguli in cee ce priveste copiii, dar si in ceea ce-i priveste pe ei, si sa le aplice in mod consecventmai intervine si problema locuintei, cred ca e stresant pentru toata lumea ca atatia adulti si copii sa stea la un loc,fara sa aiba fiecare macar o bucatica de spatiu personal si de intimitate.Multe nemultumiri de ambele parti provin si de aici, ma gandesc Irina, mami de
bb Ilinca(26 aprilie '04) si debb Teodora(26 august 2007) am blog
irina.c. spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui anca_a Cris-cris, l-as lua de acolo dar nu cu intentia de a-l pedepsi ci de a-l consola si de a incerca sa inteleg ce anume l-a determinat sa aiba acea iesire. Si as discuta ore in sir (daca si el ar vrea) pana as fi sigura ca am inteles motivul real al plansetelor lui. Si l-as pupa si l-as imbratisa, asigurandu-l de un milion de ori ca il iubesc si ca e perfect normal sa fie trist cateodata, ca in viata nu putem avea intotdeauna tot ce ne dorim (asta in cazul in care ar plange pentru un obiect, de dragostea mea neconditionata nu se va indoi niciodata) dar ca mama e langa el daca are nevoie de doua brate care sa-l cuprinda. |
acum fiecare isi da cu parerea si Dana va alege ce crede ea ca se potriveste, sau ce poate aplicaeu asa as fi reactionat in situatia prezentata, daca nu esti de acord imi poti argumenta, nu e nevoie sa-mi arati emoticoane cu limba pe-afara, si nici sa fi ironica Irina, mami de
bb Ilinca(26 aprilie '04) si debb Teodora(26 august 2007) am blog
denizel spune:
| Citat: |
| probabil ca un parinte care urmareste de la inceput niste reguli in educatia copilului se va confrunta rar sau deloc cu problemele de care se plange Dana dar in cazul ei cred ca primul pas e sa stabileasca impreuna cu sotul niste reguli in cee ce priveste copiii, dar si in ceea ce-i priveste pe ei, si sa le aplice in mod consecvent |
deci, daca am inteles eu bine, una din reguli este: daca parintele nu e de acord cu copilul (sau cu ceva ce vrea copilul) si copilul incepe sa planga, urmeaza pedeapsa! Ooof!
Desigur, la unii copii poate merge metoda asta, dar as fi curioasa sa stiu care sunt rezultatele pe termen lung si pe categorii diferite de copii (adica, personalitati diferite).
Pentru ca, asa cum cunosc eu copiii, in momentul in care nu-i respecti nici macar dreptul de a plange pt. ca nu-i place/convine ceva, frustrarile vor aparea si sunt direct proportionale cu nr. datilor si intensitatea cu care parintele il pedepseste pt. ca a indraznit sa-si exprime nemultumirea.
Ca sa nu mai spun ca, copiii nu plang pt. ca vor sa nevrozeze parintii, asa cum se crede frecvent
.Plang pentru ca ei vad lumea cu alti ochi decat adultii, pentru ca vad rostul regulilor cu alti ochi decat le vad adultii, pentru ca au alte mecanisme de a primi si de a se descurca cu un refuz, pentru ca,..., pentru ca....
Lumea unui copil este muuuuuuult superioara lumii adultilor si mare pacat e sa-i "taiem" si modelam pana incap in tiparele (meschine de multe ori) faurite de noi, adultii.
anca_a spune:
Irina, am fost intrebata cum as reactiona eu intr-o situatie data si am raspuns. Paralela cu problema Danei din pacate nu se prea poate face pentru ca eu nu as ajunge veci acolo.
Acuma, in locul Danei as incerca sa patrund atat in mintea si in sufletul meu cat si a copilului, asta ca sa pot sa inteleg de unde vin aceste manifestari (de ambele parti) si as face tot ce imi sta in putere si cat ma duce capul sa schimb ceva in bine. Si as incepe cu mine.
Imi pare rau ca m-ai simtit ironica dar asta e reactia mea la masurile coercitive de genul: se ia copilul de la locul faptei si, fara nicio explicatie se duce acasa si se pedepseste.
ocebine spune:
Mie mi se pare ca Dana, tu esti cea care trebuie sa lucreze mai mult la "personalitatea" proprie. Copilul reactioneaza/comporta cum a fost invatata...ea nu iti face in "ciuda", ca sa te frustreze pe tine, sa te enerveze sau altele. Deci nu ti se initmpla TIE ci EI. Majoritatea incidentelor sint relatate din ipostaza ta si sentimentele tale...am senzatia ca de fapt tu esti copilul...
Pe fondul schimbarilor majore descrise de tine din viata ei, cuplate cu dinamica de "pietre tari" din famile, sincera sa fiu nu vad unde este vinovata fetita.
Conditionarea dragostei tale de comportamentul ei denota tot o imaturitate a ta. Astepti de la ea, dar tu nu darui nimic iar copilul simte acut absenta ta emotionala. O plimbare la mall pentru haine nu rascumpara aceasta absenta.
De bataie nici nu mai spun, ca fetele dinaintea mea au fost destul de elocvente.
Deci munca e la tine, in primul rind...cauta sa fii mai putin orientata catre interior si gaseste resurse suficiente pentru fetita ta.
Anamaria
"With sufficient thrust, pigs fly."
irina.c. spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui anca_a Irina, am fost intrebata cum as reactiona eu intr-o situatie data si am raspuns. Paralela cu problema Danei din pacate nu se prea poate face pentru ca eu nu as ajunge veci acolo. Acuma, in locul Danei as incerca sa patrund atat in mintea si in sufletul meu cat si a copilului, asta ca sa pot sa inteleg de unde vin aceste manifestari (de ambele parti) si as face tot ce imi sta in putere si cat ma duce capul sa schimb ceva in bine. Si as incepe cu mine. Imi pare rau ca m-ai simtit ironica dar asta e reactia mea la masurile coercitive de genul: se ia copilul de la locul faptei si, fara nicio explicatie se duce acasa si se pedepseste. |
bb Ilinca(26 aprilie '04) si debb Teodora(26 august 2007) am blog
anca_a spune:
Irina, de data asta ca sa fiu sigura ca am fost inteleasa editez eu:
se ia copilul de la locul faptei si se pedepseste.
Anca si Alex (1 an)
irina.c. spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui anca_a Irina, de data asta ca sa fiu sigura ca am fost inteleasa editez eu: se ia copilul de la locul faptei si se pedepseste. Anca si Alex (1 an) |
adica ,spus mai clar, nu esti de acord cu pedepsirea copilului ca metoda de educatie(am inteles bine?) Irina, mami de
bb Ilinca(26 aprilie '04) si debb Teodora(26 august 2007) am blog