sex vs. gen/ biologic vs. cultural

XIO spune:

Eu de cand eram mica am combinat papusile cu masinile , constructiile si alte cele, a fost un soi de echilibru intre ele.
Cand am crescut putin jucam ftbal patratica , tenis , volei , ping pong faceam tractiuni la bara si flotari intr-o manaDar in acelasi timp aveam acasa un colt al papusilor , unde in fiecare seara le puneam in pat dupa ce-si faceau mancarea si le imbracam in pijamale(ce vremuri ).
Pe la 14 ani jucam baschet cu baietii de 17-20 si eram singura fata (eram vreo4-5 in total) de care nimeni nu facea misto , care era ferita de bancuri stupide si maini pe fund cum era "la moda" din cauza comportamentului meu.
Atunci era apogeul dominantei genului , ca parca eram un baiat(12-14 ani).
In timpul liber eram tot o fetita , dar asa consider eu ca atunci eram baietoasa .
La vreo 14 ani jumate m-am indagostit de unul dintre baieti, la vreo 15 am ajuns sa fiu cu el si atunci mi-am transformat stilul vestimentar din salopeta larga si bluza d trening cu gluga sau trening , in o fusta , mai un toc de 2 cm(si mi se parea atat de inalt ) samd.
Activitatile erau aceleasi , minus culcatul papusilor.

Ca sa nu o mai lungesc, datorita prieteniei mele cu baietii care se tragea din faptul ca iubeam sportul plus alte lucruri minore am ajuns sa-i cunosc foooarte bine si sa stiu ce gandesc.
Asa ca , conform descrierilor , sunt o minte de barbat intr-un corp de femeie.
Chiar mi-am facut un test in acest sens , sa vad ce gandire domina cea masculina sau feminina si i-a iesit sau echilibrat , sau putin in favoarea gandirii maculine.

Nu cred ca suntem influentati de culoarea hainelor(asta e un stereotip), de lungimea parului, de jucarii , ci de mediul social in care ne invartim si activitatile pe care le facem.
Pana acum ceva timp era o idee :daca faci sport , esti baietoasa, daca nu faci esti feminina.Din cate am vazut s-a cam dus pe apa sambetei asta cand si-a dat lumea seama ca daca faci sport esti sanatoasa si atat

A , si nu cred ca mediul social te face sa devii homosexual.


"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "

***Fur is for petting**

http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100

http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/

mama lui Jonika spune:

Chiar ma gandeam sa deschid si eu un subiect ca acesta. Problema mea este alta: baiatul meu cel mare de 3,9 ani ii plac fustele.Ei si ce ati spune. Dar, ii plac si pantofii cu toc, isi pune in cap un prosopel si spune ca are par lung, merge in mana tot timpul cu o geanta si spune ca are acte acolo, cu copii cand se joaca tot timpul el vrea sa fie mama sau orice personaj feminin.
Eu ce ma fac? Asta dureaza de ceva timp(cca. 1 an) in care tot mi-am spus ca va trece, ca este o etapa. Daca il intrebi, stie ca e baiat dar spune ca se joaca si el.
Chiar zilele astea ma gandeam sa il programez la un psiholog sa vedem de ce se identifica el cu mama si nu cu tata.
Voi ce parere aveti? Faza cu imbracatul in roz la baieti mi se pare soft fata de avem noi. Are el o problema sau am eu una, ca ma gandesc la altceva??

mpopescu

anya spune:

Baietii mei se joaca de-a tata si de-a tata si eu sunt copilul si ma trimit la culcare .

Cand eram mica nu m-am jucat niciodata cu papusile. Eu eram cu constructiile din cuburi, lego si alte asemenea. Asta nu m-a impiedicat sa am orientarea "normala".
Baietii mei au culcat si bebelusii verisoarei lor, au fost si printi salvatori. Urasc culorile stereotipe. Spre exemplu nu au bluze/geci albastre (in afara de ce au mai primit cadou). Tot ce le-am luat au fost rosu/alb/verde si mult portocaliu si galben. Baiatul meu cel mare are si niste dresuri roz (daca doar astea le-am gasit), doar rozul tip Barbie l-au ratat. Dar nu e timpul pierdut, doar se poarta rozul la barbati.

beshter spune:

Gazzella, ai o de la mine - nu e niciun cuvintel in postarea ta cu care sa nu fiu de acord.
Ca sa reiau 'firul epic', orice persoana are un sex biologic (barbatesc/femeiesc), un gen (in mare parte) socio-cultural (masculin/feminin) si o orientare sexuala (hetero, gay, bisexual). Nu despre aceasta din urma e vorba aici.
Ce ma intereseaza este in ce masura genul (masculin/feminin) este determinat de factori sociali si culturali (sau daca este determinat). In ce masura conteaza modelele sau stereotipurile de comportament pe care le invata copiii?
Adica, in ce masura factori socio-culturali diversi (baietii nu plang, trebuie sa se arate curajosi, merg cu tata la meci, se imbraca in pantaloni etc) vor transforma baietelul in posesor de 'gen masculin'?

beshter spune:

Nu stiu ce sa spun la chestia asta. Dar iti pot spune ca sunt nenorociri multe si mari pe lumea asta - chestia de care te temi tu (daca inteleg ce trebuie) nu e asa mare tragedie.
Dar ca sa te linistesc putin, sunt o gramada de fete (numai la mine la bloc erau vreo trei) care se catara in copaci, se imbraca in pantaloni, se caftesc cu baietii, scot ochii papusilor s.a.m.d si se marita bine-mersi si au copii. Una dintre cele pe care le cunosc eu de mici incerca cu disperare sa faca pipi din picioare.
Varul meu fura si el pantofii cu toc ai matusii mele, se imbraca in rochii si se lasa fardat de catre mine si sora-sa. N-a ajuns ce te temi tu. Si daca ar fi ajuns, tot simpatic ar fi fost

mama lui Jonika spune:

Mihaelka .
Cand vezi la altul e amuzant dar cand vezi copilul tau te gandesti doar sa faci cum e mai bine.

mpopescu

iulia_b spune:

Oricat de open mind ai fi, atunci cand este vorba de copilul tau iti pui mii de intrebari.Oricum, o fata care joaca fotbal nu este privita cu aceeasi suspiciune ca un baiat care se joaca cu papusi.Asta este mentalitatea din pacate si cred ca doare atunci cand este vorba de al tau. Mama lui Jonica, poate nu are modele masculine in familie, nu stiu ce sa zic. Eu cred ca la un moment dat copiii au nevoie de prezenta ambilor parinti in viata lor, asa cu norma intreaga, cat se poate bineinteles. Copiii copie comportamentul parintilor in mare masura, cand se identifica ca apartinand unui gen. Numai faptul ca de multe ori tata merge la servici si mama sta cu copiii creaza niste delimitari. Fetita face mancare si baietelul joaca fotbal ca asa stie ca face tata. Bineinteles nu este regula, sunt o mie de nuante, depinde de fiecare familie cum isi traseaza rolurile in familie.

pitzinuca spune:

mama lui jonika
eu cred ca subiectul asta e chiar ca sa lamureasca lucruri de genul asta.
eu sunt fata, si stiu ca imi puneam dresurile mamei pe cap pentru ca ma tundeau mereu si asa puteam avea par lung, ma probam cu rochiile ei, pantofii ei, ma identificam cu ea. dar stii de ce? nu pentru ca eram fata, ci pentru ca mi-era dor de ea. pentru ca nu prea statea pe acasa.

nu stiu ce sa zic de baietelul tau, se poate sa se simta mai mult feminin, sau poate e foarte atras de tine, si de aia te imita, te iubeste fff mult.

incercati sa va puneti in pielea lui dar nu de baietel, ci de sufletel de copil. nu stiu daca ma intelegi.

daca latura feminina domina, si asa se simte el bine acum, nu ai ce sa ii faci. poti doar sa il ajuti sa nu se simta nelalocului lui. asta nu inseamna ca il impingi spre homosexualitate, ci inseamna ca ii dai incredere in el sa se simta bine in pielea lui oricum ar fi, sa nu incerce sa se autorespinga sau sa ii fie rusine cu ceea ce este.

pup!



b

"Fericirea nu are valoare daca nu e impartasita."

sorana spune:

Cea mai haioasa faza care mi s-a intamplat - in parc cu Monica avand 1 an, cu par putin (asa era ea, nu avea par) si ala blond, fara cercei (ca n-am vrut sa-i pun), imbracata in rochita bleu - albastra am fost complimentata ce baietel dragut am.
Automat albastru = baiat, nu conta ca e rochie


Sorana si Monica (6 ani)

Fomalhauti spune:

De un timp fiul meu de 4 ani nu a mai vrut sa se tunda (vrea sa fie ca fratele lui de 17 ani care are parul lung-lung...). Si ce credeti ca au zis mai multe mamici/bunici de la gradi: "E frumos ca o fata." Asta da discriminare!