fata de 3 ani refuza orice si nu mai comunica
Raspunsuri - Pagina 2
denizel spune:
Uite ca m-a inspirat Mamagiuliei! :-)
rfuchs, voi scoateti copila afara? O lasati sa alerge, sa se dea pe tobogan, sa se cocoate peste tot?
pai, dupa o tura din asta de iesit afara, probabil ca va avea pofta de mancare si va fi rezolvata si problema cealalta.
Si, cum zicea Mamagiuliei, chemati copii la voi, lasati-o sa manance impreuna cu ei, gatiti-le ce va cer, lasati-i sa se zbenguie si ai sa vezi ca fetita isi va reveni.
szivarvany spune:
Si dupa doo ore de zbenguiala intr un loc de joaca, sigur le e sete si la noi functioneaza mereu suc de portocale amestecat cu pere , care dup`aia roade stomacul si vine foamea 
Oricum, eu cred ca fetita voastra trebuie sa se simta si sa se comporte ca un copil de 3 ani, care inafara de nu oricum nu zice altceva, ca deh, e varsta cunoastem si noi asta 
Daria & 
GIULIA(2004 08 16)
rfuchs spune:
Da acuma ma simt eu prost
copilul merge zilnic si a fost si azi si in parc si la topo
s-a si jucat cu prietena ei cea mai buna
sotia sta toata ziua cu ea se joaca si merg cind in parc cind in currte la prieteni sa dea de mancare la cocosi (placerea ei) si cind nu poate ea e buni ca ii face toate mofturile parc plimbata mall caluti electrici tot ce trebe
chiar atit de rai nu suntem ... dumnezeu mare unde am ajuns
da poate aveti dreptate ca am sarit prea repede pe ea cu una si alta insa clisma a fost necesara ... nu vreti sa va spun cit a fost in pampi si nu facuse kk de citeva zile
si a fost decis de doctor cind a palpato si a vazut cit plinge ca o doare fundul ca nu poate face kk
acuma ast am decis soria merge miine la prima consultatie cu doctoru dupa care daca e tratament ambulator vine la mine daca nu e eu miine string catrafusle si ma duc acasa sa fiu cu ea/ei sa o simt aproape
poate daca se joaca si cu mine si merge la jucat cum ai zis isi va da drumul
problema majora care o vad e ca in momentu care intra intr-o criza de asta se pierde total are privirea pierduta si nu ai ce sa ii faci se da cu curu de pamint si basta ... tipa la itne sa nu o atingi chiar daca eshti la 3 metri de ea.. asta eu o va dca trauma psihica clara si tre sa o rezolvam...
acuma ma mai citit poate am scris gresit .. ea de jucat se joaca cinta si se zbenghuie
a si vb cu mine la telefon a fost vesela si mandra ca a facut pisu .. deci in rest totul pare normal pina isi aduce aminte de kk ... cind o ia pe aratura.... poate aveti si voi dreptate o fi fortato la gradi sa faca nu stiu poate tre sa verifice sotia ...
Natasa spune:
In primul rind, bine ai venit pe forum! In al doilea rind, vezi ca pe aici o sa tot dai de mame "perfecte" si nu ai de ce sa incerci sa te scuzi, sa va disculpati etc. Copilul vostru are o problema si pe linga sfaturi o sa mai fiti din cind in cind pusi la zid. Nu pune la suflet!
Acum, sa revenim la fetita. Daca analizele ies bune, atunci e clar ca un psiholog bun si muuulta rabdare o sa rezolve problemele. Si baietelul nostru a trecut intr-o vreme prin faza "nu vreau/nu pot sa fac caca" (cam pe la 3 ani). Am ajuns si la clisma pentru ca dupa patru zile de nefacut nimic, cind am vazut ca supozitoarele sau siropurile laxative sint nule (fructele, sucurile, cerealele, legumele-la fel!), mi-am zis ca mai bine o clisma decit probleme mai grave. Numai ca i-am facut eu clisma (am cumparat din farmacie cele necesare), ne-am jucat, i-am explicat si n-a ramas cu amintiri urite. Daca mai aveti neaparata nevoie, nu mai mergeti la spital pt asta.
Faza lui NU la virsta asta este una normala, nu trebuie sa va sperie, numai ca la ea se suprapune peste frica de a face caca si cine stie ce "trauma" de la gradinita. Universul lor e atit de complicat si de delicat incit nu stim niciodata cit de putin ne ia sa-l tulburam.
Ce as face eu cu mincarea. N-as mai pronunta cuvintul asta in fata ei, n-as forta-o cu nimic. De baut trebuie sa bea si probabil ca are un suc preferat, un compot, ceai... SI ala dat fara insistat, dar dupa ce alearga, dupa o joaca zdravana cite o gurita de lichid... Mergeti cu ea la inot daca puteti. E buna si joaca in parca, dar miscarea in apa este complexa si creste apetitul. In plus, trebuie distrasa de la subiectul gradinita o buna bucata de vreme.
Capul sus ca se rezolva toate problemele! Stiu ca e greu si-ti vine sa mori cind iti vezi copilul suferind, dar trebuie sa fim puternici pentru ei!
Mindy spune:
Nu am apucat sa citesc tot.
Dar legat de constipatie- si a mea (22 luni), a avut o perioada cand a fost extrem de constipata, trebuia sa folosesc supozitoare sa iasa, fugea prin casa, plansete, frica.
Au trecut luni bune de atunci si chiar si acum ii e frica sa faca.
Are impresia ca vine cu durere si il tine pana nu mai poate. Chiar daca nu e tare.
La ea se rezolva cu kiwi sau cu sucuri de fructe.
Sau ii fac un platou cu fructe mici, asa in forma de omulet. Si o fortez sa bea lichide.. beau eu, ii dau si la ursulet sa bea, si fac un zgomot hazliu dupa ce termin ca sa o fac sa ma imite. Asa mai functioneaza.
Se poate ca trama sa vina de la clisma care i-a fost facuta. Vedeti ce zic si la gradi, acolo trebuie sa stea pe olita?
denizel spune:
Da, rfuchs, recunosc ca m-am cam speriat cand am citit primele tale postari.
M-a speriat ca ai numit plansetele si problemele fetitei drept istericale si morala pe care i-ati facut-o in spital, cand ea plangea de teama clismei.
| Citat: |
| Dupa o ora de istericale de tot spitalul se uita la noi (noi am lasat-o sa tipe cu morala de rigoare ca nu e frumos ce face si ca toti se uita la noi etc… nu amentinari nu bataie) |
Spui ca nu intelegi de ce fetita tipa sa nu fie atinsa, chiar daca mama e la 3 metri de ea.
Pai, na, nu ziceai tu ca mama i-a facut tratamentul injectabil acasa?
Mi se pare normal ca fetita sa fie speriata si nu mi se pare normal sa spui ca "se da cu curul de pamant si basta".
E un copil mic de tot, e neajutorata, e speriata, a trecut prin destule, nu?
Nu vreau sa fac pe grozava, nu vreau sa fac pe mama perfecta, doar vreau sa spun ca un copil niciodata nu face "istericale" chiar degeaba si nu "se da cu curul de pamant" doar asa, ca sa chinuie parintii.
O face fiindca are motive. E obosit, simte ca nu e inteles si e prea mic pentru a se face inteles, are anumite nevoi (nevoi pe care parintii nu le-au despistat inca), are probleme, il doare ceva si nu stie sa spuna exact ce anume, a avut experiente neplacute etc, etc, etc...
A, mi-am mai amintit ceva.
O nepotica a mamei mele nu manca din motive foarte serioase (la ei era vorba despre probleme in familie, nu la gradi).
Dar nu manca zile intregi, nici macar apa nu vroia sa bea.
Se deshidrata atat de tare incat, din cauza limbutei care i se usca ingrozitor, aproape ca nu mai putea vorbi asa cum trebuie.
Doar mama mea o putea face sa manance si, se 2 ori pe saptamana, o aduceau la mama sa o hraneasca pe micuta.
Mama se juca mult cu ea, o facea sa rada tare, stiu ca o pupa pana o tocea :-) si biata fetita manca.
A, iar refuzul de a manca acasa era dat si de insistenta parintilor. Cred ca o intrebau odata la 10 minute daca ii e foame :D.
Ma gandesc, daca nu ati mai insista macar 2 zile cu mancatul, si ati scoate fetita foarte mult la aer, nu cumva ar cere singura de mancare?
szivarvany spune:
Nici eu nu sunt perfecta, n-am vrut sa jignesc pe nimeni , insa gandind la rece fi`mea la mine gaseste alinare pt orice, in bratele mele se linisteste orice ar fi, o cunosc si stiu cum sa reactionez sa ajungem la consens, deocamdata.
Cand ai scris ca mama a devenit dusman si practic ei ii refuza orice cooperare ... si mai are si varsta la care il poate folosi pe NU dupa plac si la orice intrebare ... zau ca ati facut bine sa mergeti la un psiholog care poate vede obiectiv problema si vine cu o rezolvare.
Natasa a venit cu o idee noua, poate ajungeti la inot.
Si am uitat sa va intreb: cate zile ati lasat-o fara mancare ? Adica fara sa pomeniti deloc de foame sau ce vrea sa manance ?
Daria & GIULIA(2004 08 16)
rfuchs spune:
multumesc de sfaturi
am revenit acasa ...
am fost la psiholog
in mare toti cite un pic mi-ati spus exact ce a zis si psiholoaga ...
copilul e ok a prins un model de a ne santaja... nu tre sa ii aratam ca ne afecteaza sa ne purtam normal cu ea sa ii oferim stabilitate casa ei, sa nu o mai ducem la gradi, sa nu o ducem la buni ea sa vina la noi si incet incet in timp o sa isi revina total
in mare ne-a linistit acuma drept e ca de cand am reventi eu a papat cu mine un iaurt inainte de hinta si hutu si topo, a baut apa si a facut si kk ... deci eu zic ca si eu sunt unul din motivele enumerate
drept urmare am decis sa ma dedic cit mai mult ei...
a zis psihologul noi sa nu ne invartim in jurul ei sa mergem normal la lucru si sa nu facem tamtam ca filmeaza in subconstient si va repeta cind o sa vrea... pina una alta sa ne continuam slujbele si sa incercam cu multa rabdare sa facem acelasi lucru care il si faceam insa numai intr-o casa si pe cat posibil amindoi parinti .
va tin la curent cu ce face zilele astea.
btw
amvorbit si cu venici si cu sefa mea ... toti au trecut prin cazuri similare la fel de rele ... vomtat refuz alimentar si apa mers la perfuzii etc .... ne-au zis rabdare ca se rezolva si sa nu ii dam semne de panica si sa fim totii in jurul ei autnci ca sa invete ca nu e capatul lumii si ca nu e o arma impotriva noastra ....
ne dam silinta acuma sa reparam ce am gresit ...
va multumesc de sfaturi
denizel spune:
Rfuchs, ma bucur mult ca fetita e mai bine!! :)