Inadaptabilitate la gradinita si consecinte

Raspunsuri - Pagina 18

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

cris cris, eu nu inteleg de ce il mai chinui atunci
Copilul ti=a tras toate semnalele de alarma posibile.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!


Sabina, Sofia Galagia si bb Gheo

Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gazzella spune:

Citat:
citat din mesajul lui cris-cris

Cum am mai scris si cu alte ocazii, nu plansul lui de dimineata ma ingrijoreaza in mod deosebit, ci faptul ca, odata intors acasa la pranz, nu reuseste sa se detaseze de problema "gradi".Pana seara isi tot aminteste ca el nu vrea la gradi, mai face ceva, iar isi aminteste, mai plange putin, in fiecare zi la fel.Nu mai vrea sa iasa nici la plimbare, e intr-un fel de depresie.Asta ma scoate din minti


feciorul meu e un tip special (dar deja v-ati prins, nu-i asa?...nu reusesc sa nu-l vad astfel si-mi scapa fara sa vreau riscand sa devin o placa stricata)
ieri am citit despre dinozauri, mi-a adus enciclopedia sa-i citesc
si se uita la pestii preistorici, ii impartea pe categorii carnivori/necarnivori (a reusit sa-i imparta dumnezeu stie cum, cert e ca nu-i ghiceste, eu ii ghicesc :-); cunoaste caracteristicile carnivorilor, necarnivorilor, marimea maxilarelor, dispozitia dintilor, imparte pe categori, etc), iar la urma a mimat cu mare placere pestii, cum se misca
o palma deschisa in fata in dreptul nasului, una la fund si se misca "ondulat", incerca sa imite miscarile pestilor in apa
si simtea, gusta totul c-o placere!!
mai tarziu mi-a facut si un schelet de dinozaur, a reusit sa-si aduca corpul la forma aproximativa a unui schelet de dinozaur, din acela pe care-l vedem cam prin toate reproducerile
a cautat sa faca gura mare, o expresie moarta, era imobil, calm, relaxat, controlat
e un spectacol feciorasul asta

(si mi-l amintesc la o proba de balet, unde iarasi au fost asezati copilasii in cerc, fiecare iesea in fata ca sa se prezinte - acum imi amintesc ce vad prin filme la asociatia alcoolicilor anonimi - dupa li s-a cerut sa puna o mana pe nas, una pe burta si el se uita interogativ la mine asa c-o privire "asta-i dusa?" si eu faceam pe cretina si-mi puneam o mana pe nas, una pe burta si s-a confirmat saracul, dar oricum descumpanit; dupa, cand probabil chiar a inteles ca si mama e putin dusa a facut si el pe clownul, i se cerea sa ramana imobil si facea acrobatii pe un picior, jocul caderii; la o prima vedere parea impiedicatul perfect, iar el se juca cu mine, cu nervii mei, cu situatia, e un copil c-o dezvolatre motorie impresionanta si la probe parea impiedicatul perfect, cat sa dau io in balbaiala)
si la gradinita are asa o fata palida, melanconica, care pe mine ma face sa-l vad tare rau...asa ma doare, intr-un sens fizic chiar
la gradinita trebuie sa stea in cerculet si sa caunte, bata din palme pentru ca altii o fac si o face, dar asa stins
acela nu-i copilul meu, nu felix al meu plin de viata, exuberant fara a fi lipsit de maniere
si am zis pas si anul asta, am incercat, dar nu se poate, parea distrus
eu vedeam un colectiv inchegat acolo, pentru asta l-as fi dus, ca invidiam complicitatea care am vazut ca s-a nascut in unii copii
atat doar ca el n-a vazut-o, nu inca, n-o viseaza cat sa fie suficient de motivat pentru accepta o integrare in conditiile astea

acum joaca Hercules, a ajuns la nivelul Titanilor singur, adica eu n-am jucat in locul lui ci doar l-am asistat cand imi cerea
"mama, hai sa vezi cum joc"
eu mi-am notat parolele de la fiecare nivel, le am pe hartii scrise, iar pe el l-am observat ca n-are nevoie de hartiile mele, trece cu usurinta de la un nivel la altul avand memorizate niste semne grafice pentru fiecare nivel (4 pentru fiecare nivel pe care tre sa le aleaga din alte cateva)

dar nu stie sa numere pana la 21 cum stiau restul copiilor, orice ii propun repetitiv asa...fara sa fie ancorat intr-o situatie de viata sau joc refuza sa asimileze

deci anul asta "face gradinita" acasa





Felix (3 ani si 10 luni) Bendis (1 an si 10 luni)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cris-cris spune:

[quote]citat din mesajul lui Sabina

cris cris, eu nu inteleg de ce il mai chinui atunci

Stiu ca e un chin, dar o mai fac o perioada de frica sa nu faca si la anu" la fel, si la anu" celalalt la fel....Am mai citit pe aici de copii care au plans si in primul an de scoala, si chiar nu as vrea sa ajunga mai mare si plangacios,as vrea sa se obisnuiasca mai de mic cu copiii, sa socializeze...Poate gresesc ca insist, dar daca il retrag ce ne facem anul viitor daca va reactiona la fel?
Oricum, daca nici luna asta nu se acomodeaza cred ca retragerea e ultima solutie, ca altfel cred ca se imbolnaveste..

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Citat:
citat din mesajul lui cris-cris

Citat:
citat din mesajul lui Sabina

cris cris, eu nu inteleg de ce il mai chinui atunci


Stiu ca e un chin, dar o mai fac o perioada de frica sa nu faca si la anu" la fel, si la anu" celalalt la fel....Am mai citit pe aici de copii care au plans si in primul an de scoala, si chiar nu as vrea sa ajunga mai mare si plangacios,as vrea sa se obisnuiasca mai de mic cu copiii, sa socializeze...Poate gresesc ca insist, dar daca il retrag ce ne facem anul viitor daca va reactiona la fel?
Oricum, daca nici luna asta nu se acomodeaza cred ca retragerea e ultima solutie, ca altfel cred ca se imbolnaveste..




Cris, te rog, te implor, nu-i mai face asta copilului!!! :-(((((
Cum adica il lasi sa se chinuie "de teama ca va face asa si la anu' si la anu' viitor"? :-(
La anu' va fi mai mare cu un an!!!, va avea mai multa incredere in el, va avea mai multa incredere in voi (asta, numai daca nu-l mai lasati acum sa se chinuie si ii aratati ca il intelegeti si ca va pasa de problemele lui).
Te rog frumos, tine cont de semnalele lui!!! E un copil care se sufera. Tu trebuie sa alungi suferinta din viata copilului tau atat de mic (nu sa o intretii). Asta trebuie sa faci in primul si in primul rand!!!

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !


Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietel.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cris-cris spune:

Citat:
citat din mesajul lui denizel
Te rog frumos, tine cont de semnalele lui!!! E un copil care se sufera. Tu trebuie sa alungi suferinta din viata copilului tau atat de mic (nu sa o intretii). Asta trebuie sa faci in primul si in primul rand!!!

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !


Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietel.



Stiu,denizel, la noi chiar cred ca problema e mai profunda decat simplul plans de dimineata.Se vede ca nu mai are chef de nimic.Si nici nu stii cat sufar si eu cand il vad asa.O sa il retrag pana la urma ca doar n-a murit nimeni ca nu s-a dus la gradi.Poate vom reusi la anul....Sau peste doi.Sper sa nu plangem chiar la grupa pregatitoare,cand suntem deja maaaari!!!!

Multumesc ca m-ati ascultat.
Va pup si va doresc numai bine la mamici si la pitici

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

Cris, !!!
Asa este, ai dreptate! Veti reusi la anul sau la anul celalalt! :-)

si eu pe tine!

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !


Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietel.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

Cris, dar eu am scris mai demult, sofia a plans primu an, am retras-o. In al doilea plangea doar pana o imbracam de mers la gradi, acolo ii placea, dar tot am retras-o din cauza de imbolnaviri. A stat retrasa de la gradi din noiembrie pana in aprilie, apoi a mers cu mare placere.Avea 4 ani si 8 luni.
La 5 ani alerga din usa tot drumu ca sa ajunga mai repede pe usa gradintei iar acuma numai despre ce frumos e la gradi vorbeste.

La anu sigur va fi mai bine!!!



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!


Sabina, Sofia Galagia si bb Gheo

Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns fdoina spune:

Cris, eu l-am dus pe baietelul meu aproape de trei ani la gradi prima data...a plans incontinuu pana m-am intors (cca doua ore), a vomitat, a doua si a treia zi am stat cu el la activitati, l-am mai dus inca vreo doua zile, incet-incet reusisem sa-l conving sa ramana, educatoarea m-a ajutat, dar seara il vedeam ca sta palid pe perna si se gandeste...nu mai era copilul vesel si fara griji, devenise un copil incercanat si dus pe ganduri

asta se intampla in mai, aproape de sfarsitul anului scolar...am renuntat si am incercat in toamna, cam aceleasi rezultate, suferea vizibil, in plus dupa o saptamana- doua a luat o viroza (apropo, cica ne scade imunitatea in conditii de stres) siam renuntat iar

anul urmator (avea 4 ani si un pic) cand l-am dus la gradi, era deja barbat...imi amintesc ca erau copii care mai plangeau dimineata, si ma gandeam ca fi-miu s-ar simti jenat sa planga asa, in fata altora...enorm se schimba un copil intr-un an la varsta asta

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cris-cris spune:

Dragele mele,revin si eu, putin mai linistita decat saptamana trecuta.Ce sa zic? Parca mi-e si frica sa ma bucur...De vreo 2 zile Stefanut nu a mai plans dimineata, ba chiar a si inceput sa manance putin la gradi. Nu merge el vesel, asta chiar cred ca o sa mai dureze ceva, tot mai "maraie" ca nu vrea la gradi, ca nu vrea sa manance.....In plus, tot cu bunicul mergem dimineata. Nu vrea fara el si pace. . Dar macar nu mai plange.Oare a inceput sa se mai obisnuiasca? Sau sa se resemneze, cum zicea cineva pe aici?
Sper ca suntem pe drumul cel bun...

Va mai tin la curent.

Pupici,

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihaelagrosan spune:

cris eu zic sa-l retragi totusi chiar daca ti se pare ca e mai bine putin, copilul e trist si asta e destul. ce motiv mai bun vrei? De 1 luna copilul tau e trist si e suparat pe tine, te roaga insistent sa nu-l mai duci, iar tu nu-l iei in seama. Gandeste-te cum se simte el! O sa-l indepartezi de tine, il faci sa creada ca nu se poate baza pe tine atunci cand are o problema. Daca tot ai cu cine sa-l lasi eu zic sa nu te incapatanezi ca nu are nici un rost.

Eu am mers la gradi la 5 ani, pentru ca am fost bolnavicioasa, am avut niste probleme mai serioase si asta a fost recomandarea medicilor. Am fost foarte incantata de gradi si desi am stat cu bunicii mei la tara, crede-ma ca nu am pierdut nimic. Mereu am avut rezultate bune la scoala, desi cand am intrat in clasa 1 nu stiam sa scriu sau sa citesc. Am avut premii la olimpiade, am facut cel mai bun liceu etc.

Am incercat sa o duc pe Elena la gradi in mai la aproape 2 ani. A fost foarte incantata la inceput, nu mai vroia sa vina acasa. Apoi educatoarele au inceput sa-si ia concediu si se suplineau una pe alta, ii duceau in alte clase si nu a mai vrut. Am retras-o imediat si pentru ca n-am avut cu cine sa o las (bona noastra a plecat in america pt cateva luni) ne-am mutat cu catel si purcel in baia mare la parinti pana in noiembrie ce dau eu examenul de rezi si vine si bona..

Ce vreau sa zic e ca mereu se gaseste o solutie, nu trebuie fortat copilul sa se obisnuiasca, toate trebuie sa vina de la el atunci cand e pregatit.
Si cel mai important lucru e sa fie el fericit...Daca nu acum, cand?

Mihaela si Elena Maria (9 aug 2006)

Mergi la inceput