Inadaptabilitate la gradinita si consecinte

Raspunsuri - Pagina 17

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns monica70 spune:

FILOFTEIA unde am scris eu ca nu te cred??? Am zis ca n-am mai auzit de asa ceva sa ii puna pe mai multi in acelasi timp sa urineze la un wc.

MONI SI www.dropshots.com/DIA1#date/2008" target="_blank">DIANA NAZDRAVANA (01.01.2006)
"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele."

www.versuri-si-creatii.ro/poezii/e/serghei-esenin-7zuduho/focul-vanat-7zudpho.html" target="_blank"> www.youtube.com/watch?v=weJ4a5cKGZ4" target="_blank">

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anya spune:

Baiatul meu cel mare a plans vre-o luna cand l-am dat la gradi, dupa care a fost ok vre-o 2 luni. A venit vacanta de vara si in toamna, cand a inceput iar gradinita a mai plans vre-o luna-2. Au trecut 2 ani de altunci si acum e la grupa mare (aceeasi gradinita, aceleasi educatoare) si e foarte fericit sa mearga la gradinita, ba chiar ne grabeste dimineata ca sa fie el primul.
Baiatul cel mic a inceput acum gradinita (aceeasi ca la celalalt). Primele 2 saptamani nu a plans, apoi am fost plecati in concediu 2 saptamani si acum au inceput plansetele, ascunsul sub masa acasa, ca sa nu-l iau la gradinita, dat din picioare. Tocmai a facut 3 ani si e normal sa prefere sa stea acasa si sa-i caute bunicii in coarne. Mi se rupe sufletul cand il aud cum plange, dar nu renunt, il duc, desi ar avea cine sa stea cu el. Daca as renunta, povestea s-ar repeta si la anul, nu fac decat sa aman. Nu vreau sa creasca legat de fusta bunicii si sa i se dea mancare in gura pana se insoara.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns principe spune:

Citat:
citat din mesajul lui gazzella

eunice, si io is pe fuga..
deci intrebare: vrem copii perfecti chiar noi fiind cele care admitem ca nu exista parinti perfecti?
pe ei incercam sa-i facem ("noi ii facem!") mai perfecti decat noi?

Nu,nu incercam sa-i facem sa fie perfecti,incercam sa le implementam diferenta dintre actiunile bune si cele rele,sa-i preparam ptru viata,sa-i preparam sa se fereasca de a face rau, ...ce este f diferit.
sa inteleaga ca toti:si mama si tata si Georgica si Ancuta fac si lucruri bune dar pot face si lucruri rele ...

va cunoaste diferenta dintre bun si rau prin insusi raportarea la bun si rau
practic un copil este intr-atat de competent incat mai devreme sau mai tarziu va copia doar ceea ce e autentic in parinte
iar un parinte caruia ii place barfa degeaba ii va spune copilului ca nu-i frumos sa-ti barfesti vecina pentru ca copilasul tot va imprima ceva din atitudinea parintelui, cea care-i creaza placere


Citat:
Actiune negativa ..bate si imbrabceste copiii...
alternativele pozitive pe care vrem sa i le intarim ..ce altceva poate sa faca cu manutele ? cu manutele se mangaie,cu manutele se imbratiseaza,nu sa bate.Alta alternativa pozitiva ..cum ne tratam colegii?..cu dragoste,cu grija,nu-i facem sa planga.


si tu ajungi sa modifici efectele, inspre comoditatea celor care sunt in contextul copilului cu pricina nicidecum sa lucrezi la cauzele care au dus copilul la un comportament agresiv.

Nicidecum,ideea de la care s-a pornit a fost "modele ptru copil"...ca nu-i suficient ca mama(modelul din familie) sa nu bata in timp ce georgica (modelul de la groapa de nisip)bate.copilul a intrat in contact cu doua modele,copiii copiaza actiunile celorlalti copiii...copiii nu intotdeauna aleg parintele ca model de urmat,nu sunt o copie a noastra.
nu toate actiunile copilului au o cauza psihologica,multe actiuni sunt imitatii din mediu care-l inconjoara...invata ca poate dobandi o jucarie exercitand forta...dar o poate obtine si daca o cere,asta vrem sa-l invatam,sa aleaga calea fara violenta.
ma refeream strict la modele de comportament..si consecintele in copil.
cand intarim actiunile pozitive ale copilului nu am spus ca le intarim doar cu vorbe ..adica doar dam din gura ..ci le asociem actiunilor...ii luam manuta si i-o mangaiem ,apoi cu manuta lui mangaiem manuta copilului agresat ,mana noastra,mana altui copil.Astfel copilul invata actiuni..


in cazul copilului din exemplul Monicai sigur comportamentul lui are o cauza..am si spus ..poate aceasta cauza sa fie lipsa de afectiune si atentie in familia lui...nu pot sa pun un diagnostic,nu cunosc detaliile,nu este de competenta mea..dar, sigur exista o "istorie",siguuuur are nevoie sa fie ASCULTAT, sa fie inteles.

Cum sa ne ACULTAM copiii si cat de important este sa descifram mesajele date de ei,explica T.B.Brazelton in cartea sa "TO LISTEN TO A CHILD"





dra tre sa ies si eu
aveam in minte Alexander Neill (educatia morala) si tot dce rezulta din scrierile lui Alice Miller
copilasu' asta de mai sus inca e un copilas sanatos, care inca lanseaza semnale ca are nevoie de ajutor
altii doar au devenit buni invatand sa mangaie atunci cand simteau sa loveasca

nota bene: nu spun ca tre lasat sa improaste pumni, ci tre inteles contextul, istoria copilului
de ce a devenit agresiv? intelese cauzele acestei agresivitati si inlaturate, dupa copilul va inceta de la sine nefiind nevoie sa i se spuna ca cu manutele se poate si sa se mangaie
e suficient sa fie mangaiat, dar intr-un mod autentic, sa-i fie mangaiat sufletul, nu doi pupici ai unei educatoare atunci cand il aliniaza la baie

de ce spun asta, felix nu e agresiv, nu imparte pumni, dar sufera, se inchide in sine cand tre sa aplaude pentru ca altii o fac
n-a batut pe nimeni la gradinita, a inteles ca l-as lasa acolo, deja azi noapte a avut cosmaruri cu toate ca aseara parea senin

felix e un copil care lasa sa transpara multe la modul sau






Felix (3 ani si 10 luni) Bendis (1 an si 10 luni)


Mata Emma lupta iar cu cancerul


http://www232.rockyou.com/my_gallery.php?source=smgb&instanceid=84575297&islocal=true#
http://www232.rockyou.com/show_my_gallery2.php?i



SCUZE CA AM DENATURAT SUBIECTUL!
ma retrag.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns principe spune:

Citat:
citat din mesajul lui cris-cris

Speram si eu ca la acest subiect vor posta mamaicile care si dupa aproape o luna de gradi (ca noi), tot au probleme cu piticii plangaciosi, ca deja aceste mamaici sunt aproape de exasperare cu copiii care nu vor la gradi,pt.ca si asta este o forma de inadaptabilitate la gradi, prima si poate cea mai sacaitoare.De exemplu eu simt ca nu mai am nici putere sa ma trezesc de dimineata cand stiu ce circ urmeaza pana la gradi.Este oare copilul meu inadaptabil? Si daca da, ce consecinte ar avea fie ca voi continua sa-l duc sau nu?
Dar vad ca sunteti mai preocupate sa va ciondaniti pe divergente de opinii decat sa impartiti din experiente.


Povesteste despre copilul tau,despre gradinita,despre educatoare,cati sunt in clasa,cum s-a facut introducerea copilului in colectivitate.

Eu nu-ti cunosc cazul..dar uite uite ce sustine un dr.expert in dezvoltarea infantila(Brazelton)

"temerile(in fata strainilor,in colectivitate,absenta parintilor),pb de alimentatie,de somn,bolile copilariei....sunt o parte normala din procesul de dezvoltare a copilului.Doar ca, daca parintii agrega si ansietatile lor ,presiunii pe care minorul o experimenteaza in aceste cazuri ..acestia(copiii)se vor incarca de sentimente de culpa,de tensiune si se pot transforma in probleme cronice."


vezi daca ai ceva de schimbat in atitudinea ta,daca tu ai o atitudine pozitiva asupra introducerii copilului la gradinita,perioada lui de acomodare v-a fi mai usoara.

Eu personal am un baietel de 27 de luni care nu a avut probleme de acomodare,nu a plans,s-a despartit de educatoare cu imbratisari inca din primele zile,el este un copil sigur pe el si pe noi .Daaar,chiar am si scris la un subiect deschis cu mult timp inainte de inceperea anului scolar,ca nu aveam temeri in privinta gradinitei si acomodarii lui... atitudinea mea ca parinte a fost pozitiva ,el nu a simtit in mine temeri,nu l-am incarcat cu temerile mele.

Cu asta nu spun ca problema esti tu,spun sa cauti sa vezi unde este problema,o problema poate fi si neintroducerea lui corespunzatoare in colectivitate,grupul,educatoarea..etc.


Mata Emma lupta iar cu cancerul


http://www232.rockyou.com/my_gallery.php?source=smgb&instanceid=84575297&islocal=true#
http://www232.rockyou.com/show_my_gallery2.php?i

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns principe spune:

CRIS,

Acum am citit ca el defapt nu plange dupa ce-l lasati la gradi,ci doar inainte..asta denota ca problema nu este acolo la gradi ci acasa.vezi cum vede bunicul dusul la gradi al nepotului,daca el o vede ca pe o izolare a lui de nepot... s-ar putea ca baiatul tau sa va culpe ptru asta si ca atare sa va pedepseasca.
implica-l si pe bunic in dusul la gradinita ,mergeti cu totii.

uite,desi au trecut 3 saptamani de la inceperea scolii,eu si sotul meu inca ne insotim amandoi copilul la gradi dimineata.

Mata Emma lupta iar cu cancerul


http://www232.rockyou.com/my_gallery.php?source=smgb&instanceid=84575297&islocal=true#
http://www232.rockyou.com/show_my_gallery2.php?i

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luizax spune:

In concluzie, dupa 2-3 sapt trece jeleala..ieeeeiiii. A mea giuliuka de 2 ani juma...parca e un disc stricat...vreau la tati vreau la tati vreau la tati...non stop... macar bine ca nu mai plange. La gradi intra in clasa si se duce in brate la educatoare...sau la care e pacolo si zice in continuare ca vrea la tati. Dupa ce vede ca nu o duce nimeni la tati incepe ca vrea la mami, apoi....la bibi (una din bunici)....daca nici asta nu ii iese (evident) vrea la maia...cealalta bunica...dupa care se potoleste. Oricum toate educatoarele, ingrijitoarele, secretara si gradinaru ne stiu pe toti ca pe niste oi breze.....ca le povesteste giulia. Anywa....mai bine nu ne mai ducem la scoala si gradinita si ne mutam la peshtera ...ca-i mai eftin. Ce atata instructaj :)))... mai nasol iarna ca e frig...pfffuuui

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cris-cris spune:

Citat:
implica-l si pe bunic in dusul la gradinita ,mergeti cu totii.

Pai toti trei mergem la gradi in fiecare dimineata.Am mai zis ca intradevar, educatoarele nu par tocmai apropiate de copii, ci mai mult isi fac meseria fara prea multa placere.Am mai vazut si educatoare mai apropiate de copii,care ii mai iau in brate cand plang, ii mai impaca, dar astea nu prea.Ii lasa sa planga pana se opresc singuri.Si totusi nu asta cred ca e cauza pt.care nu-i place.El plange intruna ca nu vrea sa manace acolo, desi nu cred ca l-a fortat nimeni.In fiecare dimineata asta e banda:"eu nu mananc acolo".Azi a si vomitat acolo de atata plans.
Si eu ma gandeam sa incerc la alta gradi, nu stiu ce sa mai zic.
Oricum, nu plansul lui ma ingrijoreaza( se mai calmeaza dupa ce plec eu), ci faptul ca si-a schimbat comportamentul acasa, nu mai vrea sa iasa pe afara, e f.dependent de tataie, nu mai vrea nici la calculator,el care era innebunit, ar fi stat toata ziua.E intr-un fel de depresie, nu stiu ce sa zic.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Vic spune:

Cris-cris, daca se plange de mancatul la gradinita, de ce nu incerci o zi-doua sa-l iei de la gradinita inainte sa vina cu mancarea, vezi daca se mai calmeaza, sau muta-l la o gradinita cu program scurt.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cris-cris spune:

Vic, l-am mai luat si inainte de masa, dar incercam sa-l las pt.ca m-am gandit ca poate, in timp, vazandu-i pe ceilalati,poate se apropie si el de mancare.In plus, daca tot platesc mancarea aia 2 mil.si ceva, poate macar se va obisnui sa manace,macar putin.M-am gandit sa-l mut la gradi cu program redus, dar nu prea mai sunt gradinite asa apropae de casa,iar acum zic ca deja s-a obisnuit putin aici, cu copiii, cu educatoarea,sa-l mut poate ii face mai rau.In plus, ma indoiesc ca, la criza de locuri care e la noi, il va primi cineva la alta gradinita, cand deja sunt 30-35 in grupa.
Pana la urma, daca nu ma mai descurc cu el , o sa incerc sa-l iau mereu la 12, chiar daca o sa dau banii aia degeaba....el sa fie bine si fericit,nu?Macar sa nu mai planga si sa se adapteze..

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cris-cris spune:

Cum am mai scris si cu alte ocazii, nu plansul lui de dimineata ma ingrijoreaza in mod deosebit, ci faptul ca, odata intors acasa la pranz, nu reuseste sa se detaseze de problema "gradi".Pana seara isi tot aminteste ca el nu vrea la gradi, mai face ceva, iar isi aminteste, mai plange putin, in fiecare zi la fel.Nu mai vrea sa iasa nici la plimbare, e intr-un fel de depresie.Asta ma scoate din minti

Mergi la inceput