Copiluti de mai-iunie 2005 (82)
Raspunsuri - Pagina 11
gusta spune:
Buna fetele.
Am revenit acasa dupa vacanta de 3 saptamani in tara si am intrat in pregatiri pentru nunta
.Suntem bine,Mara turuie de numai poate si acuma a invatat si ceva in romaneste asa ca mami e traducator ca nu vrea sa mai zica in olandeza.Eu sunt suspecta de infectie urinara dar de mers la medic nu ma clintesc ca astept sa ma duca pe targa.
Recunosc ca nu am citit nimic decat asa pe sarite dar promit cum imi fac timp(Asta nu stiu cand) vin si citesc ce mai faceti.
Olga ma bucur ca samburelul e bine si sa stea acolo la caldurica si sa se faca mare.
Marilena si Mara Augusta
nelia spune:
Elisor, cearta-ma... de fiecare data cind trimiteam mesaj aveam senzatia ca ceva nu e spus, dar nu-mi dadeam seama ce: da, la multi ani pentru Andreas! Cu intirziere, dar din inima. Sa creasca mare, sanatos, ca frumos si destept este!
Cloreta, da, mi-e dor, toti simtim ca e deja prea mult, pina pe la inceputul lui august a fost binisor, si la ei si la mine, dar acum Agatei deja ii lipseste mami si se comporta ca atare, vorba lui Elisor, nu prea stie ea cum sa spuna, dar e clar ca mofturile si crizutele despre care imi povestea tati pot fi puse si pe seama asta. Vrea acasa la ea, in camera ei si in patutul ei (asa i-a spus si ea nu prea foloseste diminutive)... tati deja se gindeste la ce are de facut pe aici, iar eu ma simt tare singura. Am si fost izolata si mai sint inca pentru ca sint bolnaviori, nu i-am dus la gradinita, am iesit doar in jurul casei, in parcul de linga casa care nu e de copii, e doar cu iarba si copaci (eu nu-i duc in parc sau la magazine cind sint bolnavi, ca mi-e frica sa nu dau si la alti copilasi). Si am realizat cit de singura/singuri sintem aici. Prietenii putini pe care ii avem sint in vacanta, inca nu s-au intors... A fost asa ca un soc pentru mine, pina acum nu am realizat atit de acut acest lucru, niciodata parca nu m-am simtit atit de singura. Si tare nu e bine! Asa ca ii astept cu nerabdare, mi-e dor tare de ei! Pina si Octav, care nu prea face declaratii din astea, mi-a zis ieri ca e rau cu rau, dar parca si mai rau e fara rau! Mama lui, vine el acasa. Si cica ii e dor de ciorba mea de legume, ca aia pe acolo i-au dat doar carne, ca na, e musafir si i s-a luat de atita carne. Si de supa mea de ceapa si de ghiveciul meu fara carne, de prazul cu masline... Auzi si tu! In loc sa spuna ca ii este dor de... macar de ochi!
Nu stiu ce sa fac, sa o duc pe Tudora, sa nu o duc, parca as mai tine-o o zi, miine sigur va fi mai bine... Sa vedem cum se trezeste, daca vrea, poate totusi o duc, ca are si ea nevoie de copilasi in jurul ei.
Gusta, bine ai revenit! Eu am luat Urinal, adus din tara, sincera sa fiu mi-a facut mai bine decit antibioticul. Sint pe baza de cranberries, poate gasesti si pe acolo, chiar daca se numesc altfel. Si suc, mult suc de cranberries, cit mai natural. Eu am facut o cura de vreo luna, am baut de mi s-a acrit, dar si buzunarul s-a golit (noi nu cumparam nici un fel de suc si a fost o cheltuiala in plus si neprevazuta), acum fac o pauza... Ma bucur ca te pregatesti de nunta, abia astept sa vad ce rochie iti iei si poze de la marele eveniment!
CORNELIA, mami de AGATA, TUDORA si LISANDRU
fran spune:
Buna !
Ne-am adunat din concediu, ,adica m-am adunat eu cu Iepu ca Paul e plecat la un curs.
Olga-felicitari, sa dea DD sa fie bine
Elisor-LMA pt. Andreas, sa cresca mare si sanatos
Altceva nu stiu ce sa mai zic ca nu am citit decat ultima pagina, si scriu foarte greu, de fapt scriu si ceea ce scriu apare mult intarziat, nu stiu ce se intampla
Fran si Patricia Annelise (05.05.05)
Iepurete mititel
Iepurete a crescut
Cloreta spune:
Gusta, te-am vazut pemess sinu stiam daca sa te abordez sau nu.:)) Uelcam bec, asteptam impresii daca ai timp sinu esti prea ocupata cu pregatirile pentru nunta.
Nelia, lasa ca ai sot bun si iubitor
Sa vezi ce o sa ii turuie gurita Agatei la intoarcere, draga de ea, e normal sa vrea acasa in lucrusoarele ei. Cand am plecat la mare am uitat puiul ei de perna (care a aproape un fetis, cred ca si la nunta o sa si-l care dupa ea :)) ) si cateodata seara striga singurica pitigaitat: "Teodoraaaaa", dupa care se intorcea la mine si spunea: " ma striga puiul, ii e dor de mine":)))
Si noi ca adulti vrem acasa dupa o vreme plecati dar copilasii? Pentru ei inseamna mult mai mult caldura si siguranta, si sunt legati de lucrusoarele lor. Nu mai ai mult dar nici putin de asteptat. Poate ar trebuie sa mergi cu Tudora la dr, ma rog, cu amandoi ca nu ai cum altfel, mai ales ca esti si singura poate te ajuta si pe tine mai mult faptul ca ii vede medicul.
Fran, bine ai revenir, sa ne povestesti ce ati facut.
“If you want to feel rich, just count the things you have that money can’t buy”
nelia spune:
Cloreta, am fost la medic, si e viral, nu i-a dat nimic, trece de la sine. E mai bine, tuseste mai rar, nu-i mai curge nasul atit de tare, nu mai stranuta... si nici nu mi-a spus ca o dor urechile. Nu avea nimic la ureche, dar inca stau cu emotii, ca la ea intotdeauna otita apare dupa viroza, cind totul pare rezolvat. Lisandru nu a avut decit nasucul si inca il mai are, in rest a facut o forma usoara. La mine se manifesta deocamdata cu o durere groaznica de cap, stranut si nu am chef de nimic! Si sint spre bine pentru ca dorm amindoi, la 10! S-au trezit si au adormit la loc si de atunci dorm... semn ca se refac. Au dormit tare putin il ultima saptamina.
Fran, bine ai revenit! Asteptam sa ne povestesti cum a fost, cum s-a simtit Iepu...
CORNELIA, mami de AGATA, TUDORA si LISANDRU
onixone spune:
ELISOR:LA MULTI ANI PT ANDREAS!!! SA CREASCA MARE SI FRUMOS!!!
FLORENTINA: cam in aceeasi poveste suntem si noi, citindu-te parca il auzeam pe sotul meu.Adevarul e ca si noi ne0am cunoscut aici nu am venit in tzara asta sa strangem bani, si ne descurcam binisor, dar parca vorba lui prea trece viata pe langa noi(asta din punct de vedere a prieteniilor).Avem cunostinte pot sa spun, dar cercul de ati face preiteni e limitat si cam toti care ii cunoasteam sunt veniti sa faca bani(nu stiu cum, nu ma intreba) si nu ar iesi miercuri seara la o bere,Occidentul de transforma intr-un robot de munca .Daca ne-am intoarce as regreta cateva lucruri, dar din punct de vedere al prieteniilor si iesitului la distractie nu ai ce sa regreti.Pot spune ca parintii mei ies la distractie mult, mult mai mult decat noi.Ba la Bulgari sa manence scoici(eu nu imi permit sa merg la francezi intr-o zi sa mananc croissant) ba in Delta sa manance un peste, ba la munte la aer curat, ba la prieteni etc.Ceea ce ma oftica sincera sa fiu, cand noi in w-end ne punem intrebarea unde mergem.Si unul dintre noi spune: zi tu ca eu nu stiu!!!Nici macar cunostintele nu ti le poti vede ain w-end ca majoritatea romanilor lucreaza sambata iar duminica daca ii suni sunt in pat.
Oana lu'Alex
www.flickr.com/photos/copiluti_mai_iunie/sets/72157600515762396/" target="_blank">poze pe FLICKR
www.oana-jipa.magix.net/" target="_blank">Poze Alex
elisor spune:
Buna!
Clara, Fran, Clara, Oana englezoiaca, Anca multumesc 
! Conteaza mult pentru mine ca v-ati rupt doua minute pentru urari 
!
Nelia pai astea sunt adevaratele declaratii de dragoste, ca-i e dor de mancarea ta, asta cu ochii era la inceputul relatiei cand na, era o declaratie mai generala. Dar cand ajunge sa-ti declare dorul dupa mancarea ta inseamna ca e ceva foarte personal ce numai tu stii sa-i faci. Cred ca nu-s prea coerenta din cauza oboselii. Cel putin te-ai linistit mergand la doctor, stii ce au si ca sunt spre vindecare. Ar fi bine dac-ai reusi sa te odihnesti si tu putin.
Clara la fel e si Bianca cu pernita si leutul ei (si mai are inca doua animalute) dar astea sunt ca nevoia de aer. Primul lucru pe lista bagajelor au fost lucrusoarele astea doua ca uitarea lor acasa ar fi insemnat sa ne compromitem vacanta si nu glumesc, intr-o zi a fost cu el afara si l-a scapat pe jos, seara normal ca nu puteam sa i-l dau si l-am bagat la spalat. Dar a trebuit sa il scot si asa murdar a trebuit sa il las pana a a dormit. Imi place ca a inteles ca trebuie sa faca si el baie din cand in cand si periodic (cand considera ea) mi-l da la spalat. Tare draguta Teodora!
Fran bine v-ati intors! Unde ati fost in vacanta?
Marilena sesizez un aer vesel si de buna dispozitie la intoarcerea din vacanta, sa fie oare momentul ce se apropie sau pur si simplu de data asta v-a priit? Succes cu pregatirile, de abia astept sa vad poze, rochia ta si cea a lui Ruti. Dar pana atunci incearca sa te faci bine!
Oana englezoiaca interesant ce spui despre viata romanilor, ca banuiesc ca despre ei vorbesti, (nu la modul general, ca din cate stiu englezii peterc destule ore prin puburi), din pacate nici eu nu prea-mi permit in timpul saptamanii sa ies pe undeva, de cele mai multe ori sunt obosita si nu am chef nici de treba dar nici de iesit pe undeva.
Socru meu nu cred ca se mai face bine 
, cand eram aproape de casa ne suna sa mergem s-o luam pe Bia de la ei, am ramas socati de nesimtirea lui, l-am intrebat de ce nu ne-a sunat inainte sa plecam de la servici ca sa venim direct, raspuns de om tampit: n-a avut timp ! Asa ca am facut cale-ntoarsa sa ne recuperam cupilu...nu mai e mult si incepem gradinita si scapam de bona cea dezordonata, imprastiata si nepasatoare la ordinea si curatenia din casa mea. Ultima isprava ne-a pierdut un rand de chei principale, ale lui Dan, inclusiv cele de la servici, posta, antifurt...
Eli cu Bianca (13.06.2005) 
Andreas (17.08.1998)
www.dropshots.com/elisibia2" target="_blank"> foto 1, , foto 2 ,
"Daca un copil traieste in LAUDE, invata sa APRECIEZE.
Daca un copil traieste in SIGURANTA, invata sa aiba INCREDERE.
Daca un copil traieste in ACCEPTARE si PRIETENIE, INVATA SA IUBEASCA LUMEA"
nelia spune:
Onixone, eu pina in vara asta nu mi-am dat seama cit de izolati si singuri sintem. Dar acum am avut un soc, sincer, nu credeam ca sintem atit de singuri. Fara sot, singura si cu doi copii mici si acasa fiind, deci fara un anturaj de la servici macar, desi nici acolo nu se leaga relatii de prietenie, dar se cheama ca iesi, cu cei citiva prieteni buni pe care ni i-am facut aici plecati in vacanta (care oricum stau departe de noi si ne intilnim doar la ocazii, dar vorbim saptaminal la telefon)... mi-am dat seama ca ca sintem singuri si, sincerca sa fiu, a inceput sa ma apese aceasta singuratate. Nu e normal sa traiesti asa... acum eu stiu ca atunci cind ai copiii mici te separi un pic de grup, pentru ca un copil nu stie ca tu vrei sa bei o bere la 10 seara cu prietenii, el vrea nani in patutul lui, dar parca nici asa. Si mi-am dat seama ca nu avem decit doua solutii: ori ma resemnez si sper ca ai mei copii sa reuseasca sa lege prietenii durabile ca noi (avem prieteni fff buni in tara, pe viata, mai sint si unii plecati dar tinem legatura), ori punem mina si ne facem prieteni aici, mai multi... numai ca la distantele de aici si la cit de ocupati sint oamenii in general, e destul de greu. Unul din lucrurile care ma ingrijoreaza este faptul ca ii observ pe cei mici. Tudora e mai retrasa din fire si deocamdata nu simte nevoia sa iasa prea mult din lumea ei, dar Agata este o fiinta sociabila, ca si mine, se usuca fara prieteni. Si cu toate acestea, desi si-a facut citiva prieteni, vin la ea in vizita, merge si ea la ei (majoritatea nu sint romani), numai ca observindu-i cind sint in vizita la mine, imi dau seama ca si cei mici sint copia celor mari: nu interactioneaza, sint unii linga altii, vorbesc, rid, se joaca... dar asa, cumva separat. Vara asta a deschis o cutie a Pandorei pentru mine, credeam ca sint in regula din acest punct de vedere, dar se pare ca nu e chiar asa. Ma bucuram ca am reusit macar citeva familii sa cunoastem, cu care ne intelegem si petrecem evenimentele si sarbatorile impreuna... dar acum simt ca nu imi este suficient. Si asta e tare-tare grav pentru mine! Eu sint vorbareata, merg prin parcuri, vorbesc cu toata lumea, am schimbat numere de telefon cu citeva mamici de diferite natii, mai vorbim la telefon, mai avem si cunostinte pe linga putinii prieteni romani... dar sint relatii superficiale, de suprafata, nu te pot incalzi cu nimic cind ai nevoie de cineva aproape... Ma rog, hai ca m-am intins, dar ma freaca aspectul asta al vietii noastre si stiu ca si pe Octav il freaca, pe ele mai demult, la mine acum a aparut.
CORNELIA, mami de AGATA, TUDORA si LISANDRU
elisor spune:
Nelia percep la tine un gand de intoarcere in tara? Am inceput sa scriu un mesaj pentru tine si l-am sters din greseala (in loc sa-l vizualizez i-am dat resetare), nu sunt in stare sa reiau ideile din cauza oboselii. Am citit cu atentie ce-ai scris si chiar am senzatia ca se petrece ceva cu tine in sensul asta, poate de aici si izolarea, nevoia de a-ti testa limitele singuratatii, s-ar putea sa gresesc, si-mi cer scuze pentru interpretari dar simt ca nu ti-e bine sufleteste deloc. Mai rezista putin, pana vin copii tai cei mari, poate lipsa lor a fost mai mult decat ti-ai imaginat ca poti suporta sau poate chiar iti doresti (va doriti) sa va intoarceti in tara.
Ti-ai schimbat motto-ul...pana si acest lucru ma duce cu gandul la ce-am scris mai sus.
Eli cu Bianca (13.06.2005) Andreas (17.08.1998)
www.dropshots.com/elisibia2" target="_blank"> foto 1, , foto 2 ,
"Daca un copil traieste in LAUDE, invata sa APRECIEZE.
Daca un copil traieste in SIGURANTA, invata sa aiba INCREDERE.
Daca un copil traieste in ACCEPTARE si PRIETENIE, INVATA SA IUBEASCA LUMEA"
nelia spune:
Elisor, sincera sa fiu nu stiu daca are legatura cu tara, ci cu neadaptarea sau cu faptul ca mi-am dat seama ca niciodata nu am reusit sa fiu in rind cu lumea... intotdeauna sau aproape intotdeauna am facut lucrurile pe dos. Sint unele lucruri pe care nu le pot face sau le pot dar nu le-am facut pina acum din neputinta, lipsa de timp, delasare... dar sint si unele pe care nu e vorba ca nu le pot face, dar sint impotriva naturii mele. De tara ma leaga muntii, locurile dragi si prietenii foarte dragi, dar cum astazi distantele se scurteaza cu noile descoperiri ale tehnicii, se poate trai si asa. Dar ma gindesc la mine, separat deocamdata de Octav, cind va veni, in functie de dispozitia lui, voi vorbi si cu el... cum sa iau mai usor viata din zilele noastre... Ma afund asa intr-un soi de depresie, dar nici asta nu e... simt totul in jurul meu moale, si pe mine la fel, si ma tot duc, in ceva care nu-mi place si in care eu, ca sa fiu cea care trebuie sa fie, nu mai sint eu... Cind m-am angajat prima data, la 18 ani, la intrevederea cu directorul, acesta m-a intrebat de ce vreau sa ma anagajez acolo si eu am raspuns ca e mama mea acolo, ca de la ea stiu ca e un post liber. Dar stii ceva din ce se face pe acel post? Nu! Dar invat repede, ca sint iute de minte! A ris! Si, alt motiv? Pai, am nevoie de bani si de un servici, ca vreau sa dau la facultate si parintii nu ma pot tine acasa si sa-mi mai dea si bani de pregatire. A ris din nou... si m-a angajat. La al doilea interviu, cu Liiceanu, m-a intrebat de ce vreau sa lucrez acolo? In mintea mea, uite si la asta ce intrebari pune... Pentru ca imi plac cartile. Nu-mi plac, le ador! Si faptul ca as contribui intr-un fel la creearea lor, fie si din punct de vedere tehnic, ma face sa simt ca nu traiesc degeaba. Bine, toata lumea iubeste cartile. Alt motiv? Pentru ca imi plac cartile scoase aici, la editura asta... Ah, da, asta e intr-adevar un motiv. Si numai pentru atit vreti sa va angajati aici? Da, pai asta mi se pare totul! Si m-a angajat... rizind. Si astazi ma gindeam la interviurile date dupa, in tara, la trusturile de presa, la agentiile de publicitate, aici... nimic din ce am scris si scriu in CV si in scrisoarea de intentie nu e adevarat, nimic! Si extins cumva... mi-e teama sa nu fie nimic adevarat nici din ceea ce sint astazi (mai putin in familie, unde sint eu!). Imi aduc aminte ce limbaj de lemn am folosit peste tot, formule standard, luate din alte CV-uri ale unor colegi care au reusit sa obtina joburi bune, de pe net, de unde ne invata sa facem CV-urile... Singurul loc unde am fost sincera a fost scrisoarea de intentie, a doua, eseul personal, de la facultate. Acolo am scris de ce vreau sa fac asta... asa cum simt, nu cum trebuie. Si stii, acum eu sint in situatia ca nu stiu cum e bine, sa fii tu sau sa fii asa cum crezi ca ti se cere sa fii. Pentru ca, de fapt, nu stii adevarul, nu stii ce cauta recrutorul de la tine, nu stii ce vrea interlocutorul de la tine, prietenul de la tine... Nu stiu, nu mai stiu! Inainte, aceste lucruri mi se pareau clare si pina in vara asta inca mai credeam ca-mi sint clare, dar acum, imi dau seama, cu stupoare, ca nu mai stiu nimic! Si problema la mine e cum e, sint adult si voi vedea eu cum voi face cind o fi cazul... dar cum imi cresc copiii????? Pe ei cum ii invat sa fie? Sinceri, deschisi, cu sufletul pe masa? Sau nu? Offf! Na, ca tot m-ai intrebat!
CORNELIA, mami de AGATA, TUDORA si LISANDRU