Despre educatie (split la 1 2 3 Magic)
Raspunsuri - Pagina 2
Andrada spune:
quote:
Originally posted by gazzella
nu le imprimati copiilor morala voastra
e atat de obosita, bolnava incat s-ar putea sa le fie daunatoare
si probabil e o mare imprudenta a-i lasa in leganarea unei false constiinte
"nu elogiati gandirea care este tot mai rara, nu le indicati un parcurs cunoscut si daca totusi vreti sa-i invatati ceva invatati-i doar magia vietii"
"nu-i invatati pe copii, dar cultivati-va voi insisi, sa le fi-ti intotdeauna aproape, da-ti incredere iubiri, restul e nimic"
Copii strazii n-au nici o indrumare, gindirea li se pare de multe ori nociva si n-au nici o morala imprimata, cu toate astea rar dau de magia vietii.
Si asta din acelasi motiv pentru care flower-power s-a desumflat ca un balon. La inceput ideea era ca trebuie sa ne concentram spre gindurile noastre interioare, din pacate cei mai multi au aflat cu surprindere ca asta nu le ia mai mult de 5 minute.
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
gazzella spune:
si nu vrei sa-mi rezervi surprize 
Bendis, 1 an jumate solidarietate :-))
Felix
botezul muntelui Pauza
amoga spune:
quote:
citat din mesajul lui simali
Metoda se numeste 1, 2, 3... si da un exemplu simplu cu numaratul. Dar este doar un exemplu. Ideea este sa atentionezi copilul cand continua in mod intentionat si sfidator sa faca ceva care atenteaza la libertatea restului membrilor familiei. Spui mai intai frumos si calm, apui spui pur si simplu ceva gen:
- "iti spun pentru ultima data, daca nu incetezi vei merge in camera ta"
- "1,2,3 ..."
- "urs, pisica, caine..."
Adevaru' e ca si eu m-am intrebat de ce Dr. Phelan si admiratorii metodei sale s-ar limita la asa o saracie enumerativa cum e setul primelor trei numere naturale strict pozitive ("1, 2, 3"). De vreme ce metoda tot e folosita in scop educational, ar fi cit se poate de natural sa fie aplicata folosindu-se si alte seturi enumerative.
Cum ar fi, bunaoara, cel din citatul anterior: urs, pisica, ciine. Unde mai pui ca, o data ajuns in camera sa, educatu' ar putea avea parte de o intrebare suplimentara, tot cu caracter educational: Care dintre animale nu se potriveste in grupul enumerat? Raspunsul corect poate injumatati perioada de detentie, in timp ce raspunsurile gresite repetate, o pot dubla si ras-dubla (Et voila! Se introduc notiunile de impartire si inmultire cu 2!)
In functie de inclinatiile intelectuale, infocatii sustinatori ai metodei ar putea incerca:
- Enumeratul citorva din constantele celebre in fizica sau matematica. Bunaoara: 300.000.000, 6,67, 3,14. ('Au, pentru cei obsedati de detalii: 299.792.458, 6,67428, 3,14159265358979323846.)
- Recitatul de poezii dintre cele mai diverse. (Eventual, pentru a fi in ton cu enumerarea standard, se poate incepe cu: www.romanianvoice.com/poezii/poezii/scrisoarea1.php" target="_blank">Scrisoarea I, www.romanianvoice.com/poezii/poezii/scrisoarea2.php" target="_blank">Scrisoarea II, www.romanianvoice.com/poezii/poezii/scrisoarea3.php" target="_blank">Scrisoarea III.)
- Enumeratul unor actori celebri. (Eventual din telenovele in voga pe moment.)
- S.a.m.d.
Va dati seama, stimati educatori, ce genii ar iesi din pruncii supusi unor astfel de metode educationale? Eu unu' sunt convins ca, peste ani si ani, va vor multumi cu lacrimi in ochi ca i-ati supus unui tratament atit de stimulant intelectual.
Va doresc mult succes! (In ce ma priveste insa, voi ramine la demodata metoda a explicatului cu binisoru' si datu' propriului exemplu. Puterea-florii, cum ar veni.)
A.M.
Andrada spune:
quote:
citat din mesajul lui amoga
(In ce ma priveste insa, voi ramine la demodata metoda a explicatului cu binisoru' si datu' propriului exemplu. Puterea-florii, cum ar veni.)
Si in acest mod cotit copilul ajunge la aceeasi concluzie ca "binisorul" inseamna de fapt "propriul exemplu" numai ca de data asta ideea ii este indusa in subsidiar ca "asa crede el" si nu ca ii spune parintele.
Personal mi se pare mai cinstit si matur sa ii spui ca nu trebuie sa isi bage degetele in priza pentru ca asa vrei tu, ca nu vrei TU ca parinte sa se duca la scoala pentru ca pe tine scoala te-a traumatizat, etc...dar pentru asta trebuie sa iti asumi deciziile ca parinte si nu sa le transferi copilului de cind "alege" singur sa isi puna suzeta in gura.
Deciziile le luam noi ca parinti, oricit ne ascundem dupa flori, numai ca unii alegem sa le comunicam cinstit, altii le aruncam fofilit in mintea copiilor,
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
arminad spune:
quote:
Deciziile le luam noi ca parinti, oricit ne ascundem dupa flori, numai ca unii alegem sa le comunicam cinstit, altii le aruncam fofilit in mintea copiilor,
De acord ,100%.
amoga spune:
quote:
citat din mesajul lui amoga
(In ce ma priveste insa, voi ramine la demodata metoda a explicatului cu binisoru' si datu' propriului exemplu. Puterea-florii, cum ar veni.)
quote:
citat din mesajul lui Andrada
Si in acest mod cotit copilul ajunge la aceeasi concluzie ca "binisorul" inseamna de fapt "propriul exemplu" numai ca de data asta ideea ii este indusa in subsidiar ca "asa crede el" si nu ca ii spune parintele.
Dear Watson, logica ta este intotdeauna uimitoare. Ce pacat ca nu e impartasita de mai multi muritori de rind.
quote:
citat din mesajul lui Andrada
Personal mi se pare mai cinstit si matur sa ii spui ca nu trebuie sa isi bage degetele in priza pentru ca asa vrei tu, ca nu vrei TU ca parinte sa se duca la scoala pentru ca pe tine scoala te-a traumatizat, etc...dar pentru asta trebuie sa iti asumi deciziile ca parinte si nu sa le transferi copilului de cind "alege" singur sa isi puna suzeta in gura.
Evident, e mult mai indicat sa-i indese parintele suzeta-n gura -- ca-i treb'e, ca nu, copilului. In felu' acesta il pregateste intr-un mod corespunzator pentru etapa in care vine Statu si-i indeasa-n tzasta ceea ce decide ca e imperios necesar -- ca-i treb'e, ca nu, copilului. Este, sa o recunoastem, o dovada de deplina maturitate si responsabilitate suprema a mindrilor dresori educatori -- aceea de a lua copilului indoiala alegerii, a optiunii personale.
quote:
citat din mesajul lui Andrada
Deciziile le luam noi ca parinti, oricit ne ascundem dupa flori, numai ca unii alegem sa le comunicam cinstit, altii le aruncam fofilit in mintea copiilor,
Cum nu se poate mai cinstita aceasta comunicare, care --iata!-- se poate reduce la un bogat vocabular format din trei cuvinte: "Unuuu... Dooooooooi... Trei!"
A.M.
dianocica spune:
quote:
citat din mesajul lui Andrada
Personal mi se pare mai cinstit si matur sa ii spui ca nu trebuie sa isi bage degetele in priza pentru ca asa vrei tu,
jura-te pe rosu
ca tu nu-ti lasi copilul sa bage degetele in priza pt ca ..asa vrei tu. nu pt ca se poate curenta, nu pt ca poate muri, nu ca isi face rau LUI, ci pt ca asa vrei tu, ca tu te raportezi la tine in mmentul ala. quote:cred ca s-a spus de sute ori, poate nu erai pe faza :). nu era vorba de cat de traumatizati am iesit unii sau altii din scoala, ci de cate s-au facut CU scoala si cate s-ar fi putut face FARA.
ca nu vrei TU ca parinte sa se duca la scoala pentru ca pe tine scoala te-a traumatizat,
cat despre legatura dintre cele doua citate...eu una nu o vad. dar se prea poate sa fie prin raportarea aia la tine, nu la copil, pe care eu una recunosc ca nu o pot intelege, deci nici deductii logice pe acelasi fir nu pot face
I'm not trying to be difficult...it just comes naturally.
Andrada spune:
quote:
citat din mesajul lui amogaquote:
citat din mesajul lui amoga
(In ce ma priveste insa, voi ramine la demodata metoda a explicatului cu binisoru' si datu' propriului exemplu. Puterea-florii, cum ar veni.)quote:
citat din mesajul lui Andrada
Si in acest mod cotit copilul ajunge la aceeasi concluzie ca "binisorul" inseamna de fapt "propriul exemplu" numai ca de data asta ideea ii este indusa in subsidiar ca "asa crede el" si nu ca ii spune parintele.
Dear Watson, logica ta este intotdeauna uimitoare. Ce pacat ca nu e impartasita de mai multi muritori de rind.quote:
citat din mesajul lui Andrada
Personal mi se pare mai cinstit si matur sa ii spui ca nu trebuie sa isi bage degetele in priza pentru ca asa vrei tu, ca nu vrei TU ca parinte sa se duca la scoala pentru ca pe tine scoala te-a traumatizat, etc...dar pentru asta trebuie sa iti asumi deciziile ca parinte si nu sa le transferi copilului de cind "alege" singur sa isi puna suzeta in gura.
Evident, e mult mai indicat sa-i indese parintele suzeta-n gura -- ca-i treb'e, ca nu, copilului. In felu' acesta il pregateste intr-un mod corespunzator pentru etapa in care vine Statu si-i indeasa-n tzasta ceea ce decide ca e imperios necesar -- ca-i treb'e, ca nu, copilului. Este, sa o recunoastem, o dovada de deplina maturitate si responsabilitate suprema a mindrilor dresori educatori -- aceea de a lua copilului indoiala alegerii, a optiunii personale.quote:
citat din mesajul lui Andrada
Deciziile le luam noi ca parinti, oricit ne ascundem dupa flori, numai ca unii alegem sa le comunicam cinstit, altii le aruncam fofilit in mintea copiilor,
Cum nu se poate mai cinstita aceasta comunicare, care --iata!-- se poate reduce la un bogat vocabular format din trei cuvinte: "Unuuu... Dooooooooi... Trei!"
A.M.
"Invatatul nu e un produs al activitatii profesorilor. Invatatul e un produs al activitatii celor care-nvata." -- John Holt
Poate ai dreptate si in cazul tau e mai bine sa il lasi pe copil sa decida totusi,
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
amoga spune:
quote:
citat din mesajul lui Andrada
Dianocica e vorba de asumarea "parenthood"-ului inclusiv luarea deciziilor, cum sa spun..."barbateste".
Nu e nimic barbatesc in a-ti dresa copilu' sa te asculte la numaratoare, ca de nu frasu' stie ce pedeapsa-l asteapta. E doar o dovada de limitare intelectuala si o demonstratie de forta. Copilul nu este educat in nici un fel prin "1, 2, 3" -- e dresat. Ca la circ.
Cit despre asumarea deciziilor in calitate de parinte -- sigur ca parintele are responsabilitati. Bunaoara, e de datoria parintelui sa asigure copilului un mediu lipsit de amenintari; si asta include si amenintarile de genu': "daca nu faci cum iti spun, te bat de te ia dreaqu'...". Or, de la amenintarea cu bataia, pina la amenintarea cu izolatul intr-o camera sau fortatul cu statul pe un scaunel, sau intr-un colt, etc. nu e o diferenta chiar asa mare. In esenta, iti abuzezi copilul atunci cind il ameninti (chiar daca nu neaparat amenintare fizica = bataie).
Iar la capitolu' asta (cu amenintatu', dresatu') ca ai sau nu cojones nu are nici o importanta.
quote:
citat din mesajul lui Andrada
Probleme au fost si odata cind am cumparat lapte cu o vinzatoare absolut obraznica, asta nu am face sa am intoleranta la lactoza,
A
Uimitor...
A.M.
amoga spune:
quote:
citat din mesajul lui Vic
amoga: 123 nu e o metoda prin care sa impui ceva copilului fara sa-i dai sansa sa exprime cumva ce gandeste, ci se aplica atunci cand alte metode, de genul explicatiilor de 7 ori in diverse moduri, esueasza, iar copilul continua sa faca ceva ce este de neacceptat, si o face voit si in mod repetat. In plus, 123 e o metoda care merge la acei copii care au nevoie de ajutor sa se opreasca si sa gandeasca ce fac inainte de a face, in loc sa actioneze la primul impuls. E un alt fel de a le spune "stop, gandeste, apoi fa". Exista diverse metode de a educa copii, si sunt atat de multe, tocmai pentru ca nu se pot aplica fara a tine cont de personalitatea copilului si de stilul lui de a invata. Unii au nevoie de indicii vizuale, altii de explicatii logice, altii de ajutor sa-si controleze impulsurile.
Vic, incerci cumva sa spui ca exista o categorie de copii care nu pot fi controlati decit sub semnul amenintarilor si al pedepselor? Ca orice alta metoda pasnica esueaza cu acestia si ca, deci, trebuie tratati ca orice criminal de rind? (Desigur, mentind proportiile -- nu-l arunci in temnita, ci doar in camera lui.)
In alta ordine de idei, ce spui despre parintii care-si conditioneaza copiii cu "1, 2, 3"? Din experienta ta personala, i-ai vazut pe acestia facind eforturi in a-i explica copilului, in a-l asculta pe acesta, in a stabili o discutie normala intre ei, si abia la a saptea tentativa esuata sa faca apel la numaratoare? Nu de alta, da' din ce mi-e dat mie sa vad, parintii care-si numara copiii nu-si pierd mai mult de 10 secunde in discutii inainte de a recurge la numaratoare.
Chiar as fi curios de eventuale raspunsuri la intrebarile de mai sus...
A.M.