Rolul religiei
Raspunsuri - Pagina 4
b.nica spune:
Eugcem,nu am cuvinte,
,iata cum un spirit luminat poate sa te inalte prin vorbe incarcate de har!
Am observat la Steinhardt atata smerenie!Nu pot comenta ceeace vreau sa spun; in ultima carte aparuta am remarcat smerenie in fiecare afirmatie pe care o face.
ham spune:
quote:
Originally posted by eugcem
Postez si eu cateva cuvinte ale parintelui Nicolae Steinhardt:
"Poti sa nu pacatuiesti de frica. E o treapta inferioara, buna si ea. Ori din dragoste: cum o fac sfintii si caracterele superioare. Dar si de rusine. O teribila rusine, asemanatoare cu a fi facut un lucru necuvincios in fata unei persoane delicate, a fi trantit o vorba urata in fata unei femei batrane, a fi inselat un om care se increde in tine. Dupa ce L-ai cunoscut pe Hristos iti vine greu sa pacatuiesti, ti-e teribil de rusine."
Eugenia si Nicolae mic (18 iulie 2006)
Partial ce cred si eu, acea rusine, sentimentul a "ce se face si ce nu" se-nvata din familie, ceea ce obisnuit numim "7 ani d-acasa"; pornind de la ideea ca scriem despre o persoana sanatoasa mental, care n-o fost abuzata-n viata atat de major incat abuzurile sa darame educatia primara (care, orice s-ar spune, este baza pe care se dezvolta orice caracter) acei primi ani din viata omului ii definesc valorile si caracterul. Dar asta independent de religia sa, cunoasterea Lui Hristos nefiind ceva obligatoriu in aceasta ecuatie.
Sau, mai pe scurt, religia, oricare-ar fi ea, nu poate inlocui educatia data de parinti in primii ani de viata.
columbiana spune:
ham, uneori copilul mai face si drege in lipsa parintilor, stiind ca nu-l vad; cu Isus insa nu merge...el e acolo, cu tine,cu fiecare dintre noi, EL vede tot, si nu ai cum ascunde.
http://www.floriinro.ro/
denizel spune:
quote:
ham, uneori copilul mai face si drege in lipsa parintilor, stiind ca nu-l vad; cu Isus insa nu merge...el e acolo, cu tine,cu fiecare dintre noi, EL vede tot, si nu ai cum ascunde.
Siiigur ca da!
Copilului nu ii e jena de parintele care tocmai l-a imbratisat/ tocmai i-a spus si demonstrat de mii de ori ca il iubeste mult-mult/ tocmai l-a rugat sa fie 'cumintel' cu ochii in ochii lui/ tocmai i-a cumparat jucaria preferata/ tocmai i-a gatit desertul preferat.
Fiindca a fost prea lunga fraza
... cred unii ca unui copil nu ii e jena de parintele pe care il vede zi de zi, dar ii e jena de Cineva pe care nu a vazut in viata lui si despre care i se povesteste ca, daca se supara, well, nu o sa-i fie prea bine copilului si o sa cam fiarba mai incolosa intr-un cazanel cu smolicica, la foculet marisor 
. Ham, ca (aproape :-)) de obicei,
!
ladyJ spune:
Religia(oricare ar fi ea) nu ii ajuta decat pe cei care vor si pot sa actioneze conform ei(din frica,din respect,din orice orice altceva)
Pedofilii au probleme psihice.Aparute genetic si amplificate in timpul vietii sau pur si simplu aparute in urma unor abuzuri in care ei au fost cei abuzati.
Degeaba vine preotul sa-i spuna pedofilului´´NU face asta si asta,ca te bate Dumnezeu´´
Degeaba ii spune parintele ´´este imoral sa faci asta si asta´´
Degeaba vine justitia si il inchide.Problema lui nu e rezolvata,el continua sa fie o amenintare de a face rau,continua sa se scalde in boala lui de unde nici biserica si nici societatea nu il pot scoate,dojenind si amenintand cu iadul.
Asa consider eu si drept urmare am o intrebare pe care vreau sa o adresez oricui stie cate ceva despre o anumita dogma religioasa:
-cum vede biserica crestina(oricare din ele) o problema psihica? Cum poate biserica ajuta,concret,un bolnav psihic?
Presupun ca nu incape in vorba de rolul inconstientului si sunt chiar curioasa sa aflu ce alte solutii se pot da.
b.nica spune:
Am auzit ca vineri se va infaptui crima cu copilul fetitei.Nu ma feresc sa o spun asa,este un copil in uter care la aceasta varsta gestationala are o inima care bate,se misca,sper ca preotul din sat sa fie anuntat din timp si corect,ca sa faca ceva rugaciuni care sa ajute in primul rand nenascutul si in al doilea rand fetita care nu este constienta.
Ar fi bine ca acest lucru sa fie cunoscut si comentat de presa in aceeasi masura ca datele legate de avort ca sa fie constiente toate tinerele ca o sarcina presupune niste responsabilitati si ca un avort, mai ales in aceasta stare de evolutie, poate fi considerat echivalent cu o crima.
ham spune:
Avortul este o crima.
Razboiul in sine este un cumul de crime.
Pedeapsa cu moartea este crima.
Dar cateodata aceste crime sunt preferabile alternativei lor.
Cum se uita o mama la copilul in care, vrea/nu vrea, vede pe violator?
Ce viata va avea un copil nascut dintr-un viol, in ce masura va putea fi un om normal, mai ales in urma tam-tam-ului facut de presa si biserica in jurul lui?
In ce societate ar trebui sa se nasca un astfel de copil pt. a nu fi un om tarat si respins de cei din jur?
Sincer, cred ca singura optiune OK ar fi sa dam timpul inapoi; din pacate, este imposibil.
Ramane liberul arbitru, dar de la Dumnezeu.
Cateodata parca nu ni l-am dori.
Cine sa-l exercite?
Parintii?
Din ce-am vazut...
Biserica?
Nici atat.
Societatea?
E ultima care are acest drept.
Raman totusi parintii, care, impreuna cu societatea si biserica sunt vinovatii morali ai acestei intamplari.
b.nica spune:
Irina,Maria,daca vineri se va face acel avort cu fetita va rog sa va rugati pentru sufletul lor cum o sa fac si eu!
Trebuie sa folosim momentul ca sa gasim o cale ca asemenea nenorociri sa nu se mai intample.
Sunt oripilata de opiniile unor mame,unor femei,carora avortul li se pare ca este ca o extragere de masea.
Trebuie aratat ca atunci cand se anunta un copil, nu noi decidem soarta fiintei care se dezvolta in uter;mai ales cand apar femei cu idei ca faci ce vrei cu corpul tau.
irina.c. spune:
quote:b.nica, chiar ma intrebam ce se intampla cu fetita, vad ca nu se mai spune nimic in presa
Originally posted by b.nica
Irina,Maria,daca vineri se va face acel avort cu fetita va rog sa va rugati pentru sufletul lor cum o sa fac si eu!
Trebuie sa folosim momentul ca sa gasim o cale ca asemenea nenorociri sa nu se mai intample.
Sunt oripilata de opiniile unor mame,unor femei,carora avortul li se pare ca este ca o extragere de masea.
Trebuie aratat ca atunci cand se anunta un copil, nu noi decidem soarta fiintei care se dezvolta in uter;mai ales cand apar femei cu idei ca faci ce vrei cu corpul tau.
Irina, mami de
bb Ilinca(26 aprilie '04) si debb Teodora(26 august 2007) am blog
Criss75 spune:
N-am urmarit cazul fetitei decat foarte vag, si clar sunt impotriva avortului, mai ales in acest stadiu, am inteles ca fetita are deja peste 20 saptamani de sarcina. N-am inteles de ce nu s-a facut intreruperea de sarcina mai demult, de ce s-a ajuns pana aici. Sigur ca pe de o parte si parintii fetei au dreptate, e un copil la 11 ani, in fine, oricum copila va fi traumatizata pe viata, indiferent de solutia aleasa de medici.
Criss si Alex (11.05.2003)