"Jurnal de divort"

simali spune:

Nu este OK ca vine si le da de la usa cadouri. Eu as incerca sa dau relatiei o forma cat de cat decenta. Mai ales daca a venit tatal lui care banuiesc ca este un om cu o anumita varsta si cat de cat, niste pretentii. Eu nu accept ca oamenii sa ma pupe in strada, sa-mi spuna lucruri importante pe trotuar, sa-mi dea bani sau cadouri pe la colturi. Asa ceva pur si simplu nu se face. Nu este politicos si nu este un exemplu bun pentru copii.

L-as suna si, cu cel mai calm ton cu putiinta i-as spune ca vizitele lui in astfel de ocazii sunt bine venite, ca sunt bucurosi copiii, ca-i multumesc dar ca pe viitor sa ma anunte din timp si sa nu-i mai treaca prin cap sa dea daruri din usa. I-as spune "nu suntem salbatici sa ne comportam asa, poti intra la un ceai sau la o cafea, poti lua loc 5 minute, poti pleca apoi daca te grabesti, nimeni nu te retine, dar daca tot trebuie sa ne vedem din cand in cand hai macar s-o facem ca oamenii civilizati si sa nu transformam relatia cu copiii intr-o relatie de peron".

Iarasi nu este OK ca se uita copiii la el cu suspiciune. Inseamna ca, fara sa vrei, le-ai trensmis din frustrarea ta. Copiii in astfel de ocazii cred - fara nici un fundament logic - ca tatal i-a parasit pentru ca ei nu au fost suficient de buni, destepti, frumosi, etc. Acum se formeaza in ei un complex de nesiguranta si o stare de inferioritate pe care armate de psihologi se vor stradui sa le scoata din capul lor pe la 30 de ani. Nu-i lasa sa pice in capcana asta clasica. Calca-ti pe inima si ajuta la indreptarea relatiei cu tatal. Fa orice poti pentru a o normaliza. Copiii sa STIE ca daca mama si tata nu mai pot trai impreuna, tatal ii iubeste si pe ei nu-i va parasi niciodata.

Trebuie sa fie groaznic sa le spui copiilor "tati va iubeste foarte mult, e un om deosebit, nu a venit in ultima vreme pentru ca a fost foarte ocupat, bla, bla" si in acelasi timp sa-ti vina sa-i dai nemernicului cu ceva-n cap. Este ceva de care numai o mama poate fi capabila. Si nici nu ne ridica nimeni statui pentru sacrificiul de sine. Dar cand copilul zambeste, are incerdere in sine si-si ia zborul, noi suntem recompensate inzecit.

alice

strumfi2004 spune:

Alice, tocmai frustrarea si miile de intrebari fara raspuns incerc sa evit sa le transmit copiilor mei - am mentionat pe la inceput ca am crescut fara tata, nu stiu daca ai citit. Asta este grija mea cea mare, insa copiii sunt inteligenti, percep multe lucruri pe care noi poate nici nu le banuim - a se vedea deductia Mariei legata de cadourile de la el - e normal sa fie reticenti in privinta lui cat timp trec luni de zile in care el nu-i cauta/viziteaza, mai mult, MA VORBESTE PE MINE DE RAU IN FATA LOR! I-a spus Mariei la gradinita ca eu nu il las sa vina aici sa-i viziteze, iar eu tocmai asta ii propusesem, sa vina in mediul lor, unde ei sunt obisnuiti, in siguranta, nu pe strada, din fuga masinii, nu prin parcuri, seara, pe fuga. Mi-a raspuns atunci "eu acolo nu mai calc!" Iata! Stii de cate ori mi-au spus amandoi: "ce liniste si pace e acum la noi acasa cand suntem doar noi, mami!"? Pentru ca acesti copii nevinovati au asistat la multe lucruri urate. Mi-a spus educatoarea Mariei ca la un moment dat in timpul unor exercitii de educatie fizica, s-a trezit cu Maria: 'asa a lovit-o tati pe mami!' Miscarea aceea ii trezise amintirea acelei miscari a lui cand m-a lovit. M-a lovit cu Stefan in brate! Si inca nu a uitat mititelul! Stii de cate ori oprea brusc masina langa noi pe strada, apoi pornea iar, iar frana, mai deschidea geamul, imi mai striga ceva, ma ameninta cu politia, am fost nevoita sa ma blochez cu ei in masina in august si a lovit cu pumnii in geamuri, m-a injurat, amenintat - era beat, voia sa-i dau copiii la mare a doua zi, intra in concediu - toate astea in prezenta lor. Nu eu sunt cea care le transmite frustrari, eu nu-l vorbesc pe el de rau lor, mai bine evit orice, el singur i-a indepartat prin tot.

mami, "pinsentza" si "diliciosul"

Strumfii spun lucruri trasnite

simali spune:

Nu am retinut sa fi spus ca tipul e si violent. Sau poate am trecut eu prea repede. Daca te-a lovit de fata cu copiii sau face scene de violenta in fata lor asta schimba complet datele problemei. Bine-ar fi sa-i vada cat mai putin.
Ce animal!
Si nici in casa nu cred c-as avea curaj sa-l primesc - eventual in prezenta unui martor. Eu credeam ca e cat de cat civilizat.

alice

strumfi2004 spune:

Astazi a fost infatisarea pentru apel. Nici macar nu a intrebat ce fac copiii. Si pentru ca nu si-a platit taxa de timbru, s-a amanat pentru ianuarie! El a deschis actiunea, el nu a platit. Eu nu mai pot pricepe ce vrea omul asta.. Alta luna de asteptare, de incertitudine.

mami, "pinsentza" si "diliciosul"

Strumfii spun lucruri trasnite

strumfi2004 spune:

Calea mea de a-L iubi pe Dumnezeu e prin copiii mei. Prin incercarea de a fi mai buna pentru ei. In ei mi se arata Dumnezeu.

Am simtit in seara asta inca o data, dar parca mai intens ca niciodata ca adevarata tragedie a vietii mele ar fi sa fiu fara copiii mei. Am putut supravietui durerii despartirii, plecarii tatalui lor, tuturor rautatilor, greutatilor, am facut pasi spre regasirea mea, spre Dumnezeu, spre o alta persoana, femeie, mama, mai buna pentru binele copiilor mei. Am reusit sa ocolesc groapa, am reusit sa identific vina atunci cand e a mea, cand e a altora, am reusit sa invat sa ma bucur de lucruri marunte, de zambetul copiilor mei din nou, de mangaierea lor, sa le pretuiesc, sa ma multumesc cu atat cat am, sa nu ma mai intreb de ce, de ce eu, sa traiesc! Insa toate astea le-as uita din nou si mi-ar parea de nesuportat viata daca nu i-as mai avea langa mine! Pentru mine ste cea mai crunta, cumplita durere - a unui parinte ce-si pierde copilul.



mami, "pinsentza" si "diliciosul"

Strumfii spun lucruri trasnite

MissParker spune:

Ce ma bucur sa citesc ca lupti in continuare si ca viata ta ia un contur tot mai normal. Sigur ca exista un pret, mare dealtfel, dar cu timpul ranile se vor cicatriza si va ramane certitudinea ca ai facut ceea ce era bine si pentru tine si pentru copiii tai. Esti un suflet deosebit si o mama foarte puternica. Ai tai copii nici ca puteau avea mai mult noroc.

Toate cele bune in continuare si o imbratisare calda!

Felicia - cea mai fericita mama a celui mai iubit dintre Racusori - bebe David (24.06.2008)

Poze cu noi ***** Povestea nasterii ***** www.onetruemedia.com/shared?p=7248d8e682f97e03a2212a&skin_id=1602&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Slide show David

"I once believed in Jenner.
I once believed in Pasteur.
I believed in vaccination.
I believed in vivisection.
But I changed my views
as the result of hard thinking."
(Dr. Walter R. Hadwen, M.D.)
Dinamica puterii: Experientele -de-acum clasice- ale lui Asch au aratat ca, atunci cand realitatea fizica are un caracter ambiguu, omul are tendinta de a considera opinia majoritara a semenilor sai ca reprezentand adevarul.
Pentru mamicile anti-vaccin: ne intalnim www.jabs.org.uk/forum/default.asp?CAT_ID=1" target="_blank">AICI.

Denisam spune:

Te rog mult sa lupti in continuare,estiu puternica si deosebita si iti tin pumnii sa iasa totul bine si sa scapati de calvarul asta-sper sa ii vada pecopii cat mai rar caeunnemernic,nu ai nevoie nici tusi nici ei de un asemnea tata in jurul lor.Doamne ajuta!

Denisa cu Emma Andrea 3 ani si Mark Alex 1,6 ani

strumfi2004 spune:

Ziua confirmarii
A fost azi, a venit la 1 an dupa prima infatisare. Stiam ca va sosi ziua asta, insa nu eram pregatita pentru ea, nu azi. Nu reusesc sa imi amintesc acum in ce film era scena in care protagonistul spune: azi nu e o zi buna pentru murit. Asa si cu asta, nu mi-am zis azi dimineata: azi va fi ziua aceea. Si anume: a recunoscut ca e vinovat, ca a fost vinovat, ca a gresit fata de mine, fata de copii, ca din vina lui ne-am despartit, ca il apasa chestia asta, ca nu mai putea sa nu o spuna (sa recunoasca, dar tot nu poate folosi astfel de termeni), sa isi ceara iertare (da, in cele din urma a zis si asta). Avea nevoie de "spovedania" asta sa poata merge mai departe? Se insoara, asa a lasat de inteles: are dreptul sa incerce a doua oara.

Din toate astea mie imi ramane problema cu increderea: cum sa mai ai incredere in cineva? intr-un barbat? Asadar o fac toti, si cei care ii dezaproba pe cei care inseala, si cei care nu par prea dotati pentru asta, na, am zis. Si inca o nelamurire de-a mea: de ce n-a recunoscut atunci? Mai mult, de ce a trebuit sa ma invinovateasca pe mine?
Nimeni nu merita incredere!

mami, "pinsentza" si "diliciosul"

Strumfii spun lucruri trasnite

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Un licurici vesnic in amintire

szivarvany spune:

Eu as corecta: nimeni nu merita prea multa incredere
Sau parafrazat: nimeni nu trece mai aproape de 5 m spre mine

Mai bine scrie-ne cum sunteti voi 3, cum e acum totul dupa 1 an de zile



-------
Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) & Sela
-------
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Port in suflet povestea licuriciului Emma
"Stelele care cad nu pier,
Stelele care cad se duc pe un alt cer"

maru spune:

draga mea draga,
cuvintele sunt seci si suna gol, dar
dar nu uita ca tu iesi invingatoare din tot cosmarul asta!
incearca sa il uiti, incearca sa traiesti frumos, demn, incearca sa te bucuri de viata!
sunt cu inima langa tine