"Mama, nu vorbi romaneste" !
Raspunsuri - Pagina 5
almo spune:
quote:
Originally posted by ruxij
N-a zis nimeni ca nu se poate.
n-am citit atent. mi s-a parut ca concluzia generala a fost ca "asta e, n-ai ce-i face, tre' sa se integreze si sa fie si ei ca restu' "
ok. vreau sa fac o nota: cei din europa sunt de inteles. traim neplacute vremuri, cand chiar nu-i de strigat in gura mare pe strazi in italia sau germania sau unde-or mai fi prin europa : "sunt mandru roman".
dar in canada ... sa fim seriosi.
Album
http://picasaweb.google.com/nicole.poze
ruxij spune:
Nu, concluzia generala a fost ca nu e nimic anormal si de mers la psiholog in ce simte baiatul (sa nu vorbeasca limba materna in public). Si asta n-are legatura cu mandria sau nemandria de a fi roman. Daca vrei, ai putea deschide subiect pe aceasta tema. Va iesi sigur cu pariuala hehehe 
mathilda spune:
colega mea canadianca(venita aici la 3 ani din america de sud) .primul sot canadian(venit aici de mic din familie de italieni). copii (care sunt mai mari decat mine) cand erau mici si mancau cu bunicii din p. tatalui o intrebau pe maica-sa: mama bunicii vb franceza? unii nu b cu copii nici in familie lb materna. le e rusine de origini. nici eu nu suport ce se intampla in romania, dar lb tot o invat pe fii-mea. si nu mie rusine sa vb cu ea romana, desi sincer mi-e rusine ca sunt romanca.dar o sa-i explic mai multe m tarziu cand va creste.copii crescand in tara resp.si la scoala vb numai engleza le e mai usor - sunt m lenesi-asta-i cuvantul. numai noi ca parinti tb sa facem efortul sa-i fortam un pic.
b.nica spune:
quote:
Originally posted by corinadana
B Nica tu le vorbesti o limba sotul cealalta. Avem prietenut care a crescut cu trei limbi (mama- ungureste, tata- sarbeste, afara- romaneste).
Nu te teme! o sa invete. Sunt adevarati buretei!
Don't throw with stones if you live in a glass house.
corina mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
draga mea, iti multumesc pentru ca tu ai fost singura care m-ai inteles si mi-ai dat un raspuns care ma va determina sa continuu in educatia copiilor spre o cale pe care eu o consider f. eficienta.
avmaria spune:
Redi, n-am citit tot, prea se lateste si nu am rabdare, asa ca sper sa nu repet ce s-a mai spus.
« Dar incercati sa va imaginati ca ar fi copilul vostru , ce ati face ?
Cum reactionati ? »
Psihologic sant oarecum pregatita la asta de ani de zile. Eu nu sant foarte tanara desi am copil mic, in atatia ani de Franta am vazut / auzit prea multi copii in jur, care la o anumita varsta (la scoala intotdeauna) nu mai vor sa vorbeasca romaneste in colectivitate. Parerea mea, Redi, e sa nu faci un capat de tara din asta, fii precauta (« Luni reincepe gradinita, am de gand sa "sap" pana dau de "vinovat".). Ia-o ca pe o evolutie (in sensul de emancipare) a copilului tau, fara a cauta sa o cataloghezi drept buna sau rea - adapteaza-te lui. Tu continua sa-i vorbesti in romaneste.
« .... si e normal sa nu vorbim in alta limba ,in prezenta altor persoane. »
Cu asta nu sant 100% de accord, adica sa ma explic. Eu vorbesc cu baiatul meu numai in romaneste cand santem impreuna. Dar in prezenta altor persoana tind (tindeam) s-o dau pe franceza, si ma simt stinghera fata de el, incoerenta. Daca vorbesc romaneste ma simt stinghera fata de ceilalti. Si uite asa nicicum nu-i bine. Auzisem tot felul de pareri, si intr-un sens si-n altul. Da io tot nu-mi gasisem calea, asa ca ultima data cand am fost la pediatru i-am expus problema mea. M-a sfatuit sa vorbesc numai romaneste cu Vlad, oricine-ar fi in jur. Si m-a rugat, de fata cu ea, sa vorbesc romaneste cu baiatul meu. El va intelege repede ca eu lui ma adresez doar in romana, celorlalti in franceza. Din punctul ei de vedere aceasta abordare e cea mai putin perturbanta pt copil. De atunci (de vreo luna jumate) ma auto-educ. Da nu e usor. Ma simt mereu jenata. Deocamdata sant in faza de mixare a limbii, si crede-ma ca detest asta mai mult ca orice.
Redi, tu cum vorbesti cu baietelul tau ? 100% romaneste, orice si oricat ar tuna ? Sau faci slalomuri (presupun ca faci avand in vedere afirmatia de mai sus) ? Daca da, eu zic ca pe undeva iti urmeaza exemplul (sa ma intelegi bine, eu scriindu-ti nu te judec ci ma pun in situatia ta, anticipez si trag concluzia ca pediatra mea a avut dreptate, asta ,o fii calea de urmat …)
Andrada spune:
"Am facut totul ca sa nu simta respingerea si sa nu-i fie intors spatele pentru ca e ROMAN."
"Din cauza asta mi-am ferit copilul de oameni rasisti si alte genuri care mai ales natia noastra nu o pot suporta.
L-am luat cu mine in toate locurile unde se vorbea civilizat si oamenii erau de calitate, unde faptul ca originea mea este romana nu avea importanta.
"
"... l-am inscris de mic la engleza si franceza , tocmai ca sa nu le vorbeasca cu accent , sa le vorbeasca natural.
"
"Am discutat cu educatoarea , care nu gaseste explicatii, am discutat cu doctorul pediatru , care zice ca nu e normal ..."
Cu cit vei accentua mai mult faptul ca nu conteaza originea si limba si accentul...etc cu atit se va gindi ca de fapt sint importante.
Ca daca n-ar fi fost nu ai fi facut atitea aranjamente sa nu fie
A
PS Copiii imprumuta de obicei importanta pe care o dam noi situatiilor, obiectelor, persoanelor.
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
almo spune:
quote:
Originally posted by Andrada
PS Copiii imprumuta de obicei importanta pe care o dam noi situatiilor, obiectelor, persoanelor.
asa da ! pai asta ziceam si io. :)
sotu'
Album
http://picasaweb.google.com/nicole.poze
Madyna spune:
Cheama in vizita o ruda din Romania(bunica de ex) care nu stie decat romana si fa in asa fel incat sa ramana vreo 2-3 luni la voi.
Cred ca asta ar rezolva problemele... copilul va fi nevoit sa vb cu persoana respectiva in romana atat in interior cat si in public si va accepta ca si tu vb in romana cu el pentru ca bunica sa inteleaga!
simali spune:
quote:
nici eu nu suport ce se intampla in romania, dar lb tot o invat pe fii-mea. si nu mie rusine sa vb cu ea romana, desi sincer mi-e rusine ca sunt romanca.dar o sa-i explic mai multe m tarziu cand va creste.
quote:
Mathilda, sa nu-ti faci griji cu explicatul cand va creste. Copilul simte deaja ca este o rusine sa fii romanca si-si va ura si ascunde toata viata originile si fara sa faci tu cine stie ce demers. Ei simt la noi majoritatea lucrurilor pe care nu vrem sa le spunem si pe care credem ca le vom explica mai tarziu.
Pacat insa de atata risipa. Daca tot ii va fi rusine ca e romanca, macar nu o mai impovara si cu invatarea limbii romane... Ii va fi si mai greu sa se ascunda si, cine stie, in vis, va boscorodi romaneste ia sotul, caruia-i spusese ca este de alta natie o sa intre la banuieli si puneti de-o telenovela de n-a vazut Parisul.
alice
ocebine spune:
Adevarul este ca oricit as vorbi cu baietii mei in romaneste (si parintii mei vorbesc exclusiv romaneste cu ei)...intre ei doi vorbesc in engleza. Nu i-am auzit niciodata vorbind intre ei in romaneste. Majoritatea raspusurilor indreptate catre mine vin in engleza (sotul meu nu vorbeste romaneste).
Chestia cu rusinea ma baga in ceata si pe mine...nu pot zice ca m-am confruntat cu asta. Ei sint obisnuiti cu talmes-balmes de engleza, romana si greaca.
Rusinea trebuie sa aiba o radacina altundeva decit folositul limbii romane. Probabil ce nu doreste sa iasa in evidenta avind in vedere ca o limba necunoscuta mai stirneste (rareori) curiozitate. Nu cred ca are legatura cu nationalitatea ci cu integrarea in colectiv (si putea fi imbracamintea sau parul sau orice alt aspect pe are se pune accent in clipa aceea). Multi copii prefera sa fie o "apa si un pamint" la o anumita virsta...daca te uiti pe strada, aproape adopta o "uniforma"...in a se imbraca, vorbi, comporta. Prefera sa se "blenduiasca" (ce cuvint am mai scos si eu din putul gindirii) decit sa iasa "in fata".
Anamaria
"Nearly all men can stand adversity, but if you want to test a man’s character, give him power."