"Mama, nu vorbi romaneste" !
Raspunsuri - Pagina 4
redi spune:
Buna seara,
Vina sau nu, discrimanare , rasism sau prostie.....
Ceva s-a intamplat , ca el sa isi schimbe comportamentul.
Dar ce sa mai fac ,cum sa mai fac, sa nu-i ramana imprimat
acest sentiment.
Deocamdata nu stiu ce s-a intamplat, cine ce i-a spus , nu stiu.
La invidie din partea celorlati nu m-am gandit niciodata,
poate acum ar trebui(?), nu credeam ca din rautatea lor sa faca asa ceva.
Eu nu m-am gandit niciodata sa jignesc pe un arab , doar pentru ca vorbeste araba.
Imi aduc aminte ca anul trecut , educatoarea le-a cerut copiilor fotografii cu bunicii si cateva cuvinte traduse , pentru cei care sunt "de alte origini"
( ca defapt toti sunt nascuti aici dar parintii lor sunt emigranti).
Am dus si noi ce a trebuit,Louis a avut o pagina cu substantive romanesti traduse in franceza , precum :paine, apa, prajitura...si mama, tata, bunica ...
Pe moment nu am vazut schimbari , dar din ianuarie dupa vacanta, a inceput refuze sa vorbeasca .
De fapt se intampla cam asa , ma duc sa il i-au de la gradi si traversand curtea catre iesire,il intreb cum a fost ziua si atunci ma trage de mana si imi sopteste sa nu vorbesc in romaneste si ce ma doare pe mine e ca ma roaga ,privind in pamant.
Ma doare, un copil de cinci ani nu face asta decat cand sparge paharul de cristal si stie ca a facut o neatentie, cand varsa
sucul de capsuni pe covorul din salon sau alte chestii din astea
Sa ma roage umil sa nu vorbesc si sa nu vrea sa raspunda in romaneste ,nu e chiar nimic .
La fel se intampla oriunde , doar acasa si intre romani mai vrea sa vorbeasca.
Luni reincepe gradinita, am de gand sa "sap" pana dau de "vinovat".
Cel mai mult ma intereseaza cum sa ii sterg rusinea asta sau cum sa il ajut sa nu mai puna la suflet asemenea lucruri, ca vor mai fi.
De suferit stiu ca sufera pentru ca evita si sa discute despre asta , priveste in pamant .
Isi iubeste foarte mult bunicii , pentru el inseamna Romania intreaga, m-a intrebat daca romanii se supara daca el stie
sa vorbeasca alte limbi ?
Uneori , spune un cuvant in franceza intr-o fraza in romana si imediat ma intreaba daca a gresit ca a spus .
Toate astea ma uimesc ,e obisnuit sa amestecam cuvintele ,
de ce acum il deranjeaza?
In fine , ma bucur ca am cui sa ma plang si ma intelegeti
Dar incercati sa va imaginati ca ar fi copilul vostru , ce ati face ?
Cum reactionati ?
BAIATUL_MAMEI
redi spune:
quote:
Originally posted by Donia
redi, am recitit acum postarea ta initiala si vad ca baietelul ti-a dat cel mai pertinent raspuns, de ce nu il asculti?
"ca mi-e rusine sa vorbesc si lumea din jur nu intelege ce vorbim"
Mi se pare ca ai un copil cu foarte mult bun simt, atent la sentimentele altora. Eu as alege sa am incredere in el!
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.
Sunt de acord , Donia,
e simtit , educat , civilizat.... si e normal sa nu vorbim in alta limba ,in prezenta altor persoane.
DAR , TOTI , spun bine , toti parintii vorbesc in limba materna cu copilasii lor , la iesire. El nu mai vrea .
In piata stiti cum e, lumea se intalneste cu cunoscutii si sta de vorba , fiecare in limba lui , El nu mai vrea.
Cand este o a treia persoana cu noi , care nu stie romana , de acord , vorbim ce intelege ea ,dar altfel, prefer sa vorbesc romaneste, ii imbogatesc vocabularul facand piata.
Daca merg cu el si sora mea la cabinetul doctorului, el vrea franceza in sala de asteptare, stiind ca sora mea nu intelege.
II sopteste la ureche sa nu vorbeasca.
Bunul simt e una, ce face el, e altceva.
BAIATUL_MAMEI
redi spune:
Cat despre mandria de a fi roman,
copilul stie ca e roman si francez
atat cat el va dori sa fie .
Alegerea nu imi apartine, poate renunta
mai tarziu la oricare.
Daca eu las sentimentul de acum sa dainuie in viata lui
posibil sa nu mai vrea sa fie roman, mai tarziu.
Legatura cu Romania ,pentru moment suntem noi, parintii,si bunicii.
Si daca indirect, asa finut, unii spun ca nu sunt eu mandra de originea mea... , no problem.....
Eu am trecut de criza de identitate si jigniri josnice la adresa patriotismului de toate culorile .
BAIATUL_MAMEI
almo spune:
pentru Donia :
io nu aveam nici o treaba sa scriu pe forumul asta. cautam altceva aici vis-a-vis de lasatul de fumat.
nu e treaba mea ce crede fiecare, asa ca imi cer scuze daca am jugnit pe cineva. asta e ce cred eu pe tema limbilor.
nu ma intereseaza sa caut nici o explicatie nicaieri. am deja una.
nu am nici o intentie sa ma lasnsez in polemici.
e treaba fiecaruia ce crede sau e treaba fiecaruia cum si unde isi cauta justificari la ceea ce face sau nu face.
deci scuze inca odata si dezbatere placuta.
fiecare cu parerea lui :)
Album
http://picasaweb.google.com/nicole.poze
redi spune:
quote:
Originally posted by b.nica
Sper din tot sufletul sa nu ma considerati off-topic;eu le pun zilnic puilor mei sa vizioneze "Baby Einstein",sunt fascinati,au invatat sa numere la 19 luni;am incercat sa ma suprapun in romana dar nu pot tine pasul cu cel ce explica minunatele filmulete care nu se gasesc in RO.
I-am lasat sa se descurce cu ce aud; acum fredoneaza bucurosi melodia consacrata si numara in engleza.Am gresit? Cand o sa pot sa-i fac sa inteleaga ca sunt doua exprimari pt. acelasi numar?Sau, doua denumiri pt. aceeasi culoare sau animal?
imi pare rau ca nu pot sa iti raspund , nu cunosc filmuletul asta, deloc.
Apoi, depinde si ce varsta au copiii.
BAIATUL_MAMEI
corinadana spune:
B Nica tu le vorbesti o limba sotul cealalta. Avem prietenut care a crescut cu trei limbi (mama- ungureste, tata- sarbeste, afara- romaneste).
Nu te teme! o sa invete. Sunt adevarati buretei!
Don't throw with stones if you live in a glass house.
corina mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
sinzi_ana spune:
Redi, pt copii care emigreaza la varsta mici cand deja stapanesc o limba si apoi fac cunostinta cu alta (nu stiu daca e cazul la voi) brusc, trec printr-o perioada de negare a uneia dintre limbi (fie limba materna, fie cea "adoptiva")
Este absolut normal, si din fericire trece de la sine...
Lasa-l sa vb in ce limba vrea el...tu vorbesti in ce limba vrei cu el (ii explici ca e optiunea ta si ca asa simti tu ca poti sa comunici mai bine, dar ca e in regula ca el sa se exprime in ce limba simte)
Nu ii atrage atentia, si incearca sa tratezi pb ca si cum ar fi ceva normal....
Aici sunt f multi copii bilingi sau trilingvi (eu predau la gradi) si am observat la foarte multi (inclusiv al meu) refuzul de a vb una din limbi...din diferite motive...
“One test of the correctness of educational procedure is the happiness of the child.
Sinzi, Radu si David 
psihologul
: varsta, poze, Disneyland 2008
Repetitie pt concert la pian
columbiana spune:
quote:
Originally posted by almo
noi locuim in canada.
am vazut copii de unguri cum vorbesc intre ei ungureste. cand vorbesc intre ei vorbesc ungureste. indiferent de cine e pe-acolo. am vazut copii sarbi si vorbesc intre ei si cu parintii sarbeste.
exemplele pot continua.
doar copii de romani se grabesc sa vorbeasca engleza si sa uite romana.
si nu e vina lor. nici a vreunei discriminari. in toronto traiesc toate rasele ca in babilon. cine pe cine sa discrimineze ? chinezii pe indieni ? rusii pe romani ? care pe care si de ce ?
e vina exclusiva a parintilor. care ei insisi se rusineaza si vor sa ascunda faptul ca sunt romani.
nu-i spui copilului ca sa nu arate ca e roman. vede el la tine cum te comporti si se va comporta in consecinta.
personal cred ca parintii ai caror copii evita sa vorbeasca romaneste nu au nici o scuza.
daca tu nu esti mandru ca esti romam, cum poti sa pretinzi asta copilului tau ?
(un sot)
Album
http://picasaweb.google.com/nicole.poze
Si eu imi spuneam ca copilul meu va vorbi intodeauna romaneste ca parintii sai! apoi am realizat ca e mare diferenta intre noi: parintii-noi suntem romani imigrati in Canada; el, copilul e canadian de origine romana; el creste aici, in cultura si limba de aici, cind se joaca singur vorbeste franceza, cind vrea sa imi spuna ceva important o face in franceza; acasa vorbim numai romaneste, pe strada vorbim romaneste, el raspundea pina anul trecut numai in franceza; acum raspunde uneori si in romana, si trece pe romana cind noi insistam; anul trecut, in vacanta in Romania, primele zile a vorbit doar franceza si s-a vazut exclus din grupul dde joaca, si de fetita ce-i placea, pentru ca copii habar n-aveau ce vrea el; atunci a inceput sa-si caute cuvintele romanesti, care l-au ajutat sa nu mai fie in afara grupului; e asa cum au spus fetele mai sus: e dorinta de integrare, de a nu fi diferit; dintr-un motiv sau altul copilul lui redi percepe limba romana acum ca o diferenta, ca un motiv de excludere din grupul de copii si o resping; mai tirziu poate isi va schimba atitudinea; eu l-as lasa in pace....
cunosc citiva copii crescuti in afara tarii (ai aimicilor veniti aici mai demult) care au inceput la adolescenta sau dupa sa-si inteleaga si cunoasca originea; atunci cind sunt perfect adaptati si integrati in tara de adoptie pe care o percep ca pe acasa isi permit sa-si exprime diferenta, sa-si caute prieteni de aceeasi origine, sa se intereseze de cultura si limba parintilor; sunt etape...
btw draga sotule, copii din cercul meu de amici- unguri din GTA vorbesc engleza intre ei, si la joaca si acasa; ca si copii de romani folosesc maghiara doar in discutiile cu parintii sau la biserica. e oricum un Turn Babel cind lumea se aduna: engleza, franceza, romaneste, ungureste in acelasi cerc
http://www.floriinro.ro/
credinta vede invizibilul, crede incredibilul si primeste de la Dumnezeu imposibilul
almo spune:
am un prieten pe care il cheama Maria Ambrosini, locuieste aci in Toronto, va dati seama ca e italian. Mama lui e nascuta in canada. Tata e venit de copil mic. Mario vorbeste perfect Italiana si nici macar nu isi pune problema sa se adreseze mamei lui in engleza (decat atunci cand politetea fata de persoane prezente o impune).
Mario are 37 de ani.
Nu cred ca exista comunitati mai solide in america de nord decat comunitatea italiana.
Fiecare putem gasi exemple si exemple pro si contra. Cu unguri englezi si unguri - unguri sau nu. Ce conteaza ?
Poate doar pentru faptul ca intr-o zi copilului o sa-i fie rusine ca parintii lui au accent pentru ca a fost invatat ca starea normala de lucruri e sa fii la fel ca ceilalti iar parintii lui vor avea accent si un vocabular limitat in limba ... tarii in care traieste.
Asa cum am spus, fiecare cu parerea lui. Nu incerc sa conving pe nimeni de nimic. Eu cred ca a fi la fel cu toata lumea nu e mare lucru. Mare lucru e sa fii deosebit.
Va mai dau un exemplu si apoi chiar ca nu mai intru pe-aici :) ca-s prea ocupat sa ma ocup de forumuri :)
In urma cu aprox 6 ani am cunoscut la o petrecere aci in Toronto un cuplu din statele unite care avea un baietel de 3 - 4 ani. Tatal, american get-beget. Mama romanca. Copilul vorbea absolut din reflex romana cu mama si engleza cu tata.
Spre amuzamentul publicului tatal i-a zis copilului ceva in romana. Copilul a raspuns in romana reflex ... dupa care s-a oprit si a zis in engelza "tata, tu nu vorbesti romana ! tu vorbesti engleza" in sensul ca s-a prins ca l-a pacalit.
Mi s-a prut deosebit.
E doar un banal exemplu ca SE POATE.
sau nu ?
:)
Album
http://picasaweb.google.com/nicole.poze
ruxij spune:
N-a zis nimeni ca nu se poate.