Durerea unei pierderi de sarcina (62)

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 17

mariaanna spune:

Buna, fetelor!
Am trimis si mai devreme un mesaj, dar se pare ca nu a ajuns...sau nu vad eu.
Teo, felicitari mamica si sa-ti traiasca bebe Mihnea!
Pepsi, nu sunt suparata deloc.Daca as putea as intra sa vb cu voi, cu ochii inchisi, sa nu mai dau de titlu...
Pe toate va iubesc in mod egal, va doresc tot binele din lume si multa rabdare.

mariaanna spune:

quote:
Originally posted by jasmine30

Sunt de acord cu tine. Ne concentram mult prea mult pe vestile bune, iar cele rele si comentariile cu privire la "Durerea pierderii unei sarcini" se minimalizeaza foarte mult. Este adevarat ca avem nevoie si de exemple pozitive care sa ne arate ca se poate, dar in egala masura cele mai multe dintre noi au intrebari la care vor un raspuns, de la ce analize ati mai facut, la cauze ale pierderii sarcinilor, la durerea resimtita, la incercarile reluate si in ce conditii, etc. Chiar avem nevoie de mai multe explicatii de la voi, prin care sa intelegem durerea aceasta mare prin care trecem si sa gasim eventual solutii pentru a sti sa depasim aceste momente.

Stai sa vezi cand oi intra eu in ,,fabrica" cu cate intrebari o sa va bombardez....
Nor si soare...

yubi spune:

Alinushca ,nu am facut analiza progesteronului,dar nici nu cred ca mai avea sens la cate echo vaginale am facut(vreo 5) si endometrul era foarte subtire ,cel mai mult am avut 8 mm.Din aceasta cauza nici nu s-a prins sarcina. E prima data cand am probleme de genul asta ,celelalte 2 sarcini s-au fixat foarte bine.Jasmine30 ,eu am ciclul foarte regulat la 29 de zile si analize am facut cam tot ce se poate (in afara de analize hormonale pt. ca nu am avut probleme de genul acesta),adica :citomegalovirus,toxoplasma.rubeola,listeria.clamydia,papanicolau,secretie vaginala ,secretie de col,vsh,hemoleucograma, ca , mg, fibrinogen, proteina ,,c,, reactiva, glicemie,got,gpt, ecografie mamara,ecograf abdominal, vaginal si altele.Acum vreau sa imi fac si genotipul,e scumpa analiza,dar macar sa stiu o treaba.Vitamina E intervine favorabil in reproducere, in asigurarea functionarii normale a glandelor sexuale si a celor endocrine. toate fetele.

jasmine30 spune:

Draga yubi iti multumesc frumos pt raspunsuri. Sa stii ca si eu am ciclurile foarte regulate si tot am pierdut 2 sarcini - cauze necunoscute. La fel ca si tine, am facut toate analizele cu exceptia hormonalelor si geneticelor. Eu am mai facut si ureaplasma care mi-a iesit prezenta dar cu valori<10.000. Habar nu am ce inseamna dar azi merg la medic si sper sa aflu. Eu am decis sa fac si analizele hormonale in ciuda faptului ca am cm regulat pentru ca e foarte posibil sa avem si noi probleme cu progesteronul, etc. Totusi eu la a 2-a sarcina am luat si duphaston, dar tot degeaba. Analizele genetice costa mult intr-adevar si sincera sa fiu imi este atat de frica sa le fac... Daca am o problema genetica si nu pot avea copii niciodata? Imi este atat de teama... Eu ma simt atat de trista dupa pierderile acestea de sarcina si pentru ca toate analizele facute pana acum par a fi ok si sincer as fi sperat sa descopar ceva care sa poata fi tratat mai degraba decat sa nu descopar nimic si sa imi fie teama sa incep din nou eforturile pt a obtine un bb...Stiti cum e, analizele bune, pacientul mort...

Irinel spune:

Idaira, Jasmine, m-au intristat tare mult mesajele voastre, mai ales ca mi-e teama ca simtamintele voastre sunt datorate si mesajelor mele. Sunt constienta ca oamenii sunt extrem de diferiti si simt cu totul altfel in momentele grele si in nici un caz n-am vrut sa bagatelizez in vreun fel simtamintele voastre sau ale altor fete. Mi-as dori sa va pot sustine cumva, sa va ajut sa treceti peste durere si sa aveti curaj sa mergeti inainte, dar mi-e teama sa nu spun ceva gresit. Eu sunt mai optimista din fire, ca Marianna si ceea ce as spune poate v-ar necaji si v-ati gandi ca nu va inteleg. Bineinteles ca eu nu pot simti durerea voastra, dar imi pare sincer rau si pentru voi si pentru celelalte fete care au trecut printr-o astfel de durere. Poate uneori cuvintele mele nu sunt cele mai potrivite, sau poate ca par sabloane, cum zicea IDaira, adevarul e ca e greu sa gasesti cuvinte care sa aline o astfel de durere. Eu mi-as dori sa puteti sa mergeti inainte chiar daca va doare. Eu cand am momente de cadere, ma gandesc la ceea ce am si la faptul ca sunt oameni care au mult mai putin, care sunt si mai nefericiti in durerea lor si totusi nu se dau doborati. Eu ii multumesc Domnului ca am un copil sanatos si sunt constienta ca asta m-a ajutat si ma va ajuta. Stiu ca mi-ar fi fost infinit mai greu fara el, ca ar fi fost mult mai usor sa cad in depresie. Dragele mele, cand sunteti pe punctul de a cadea, incercati sa va ganditi la ceea ce v-a dat Dumnezeu. Daca vreti si aveti putin timp, intrati la subiectul despre Stefanel de la Umanitare (este la semnatura mea un link). Veti vedea povestea unei mame careia i-a murit sotul si care lupta sa isi vada copilul facand lucruri normale, care pentru alti copii vin de la sine. Si e vorba de un copil NASCUT SANATOS, PERFECT SANATOS. La 4 luni a facut un vaccin, era putintel racit, doctora a zis ca nu e nimic, i-a facut vaccinul, a facut convulsii si de atunci viata lui e un chin. Si ce e mai rau, e ca el e constient, e un sufletel constient de toata neputinta lui, care plange caci si-ar dori si el sa se joace, sa alerge, sa aiba tovarasi de joaca. Vedeti, eu ma gandesc, cat sunt de fericita ca am un sot, un copil sanatos si unul ingeras nevinovat care se roaga sa ajungem si noi in Rai candva, o viata inainte pentru a incerca sa mai am macar un copilas si, daca nu se va intampla tot am pentru ce trai. Mi-aduc aminte ca am incercat sa raman gravida cu Danut (deci prima data) un an de zile. Deja voiam sa facem analize (ca aici nu ti le fac pana nu trece un an de incercari) dar ma cam obisnuisem cu ideea ca vom adopta si, chit ca as fi dat orice sa am si eu un bebelus al meu, nu ma simteam chiar asa nefericita de perspectiva ce se intrevedea. Atunci nu citisem inca despre atatea necazuri. Sa nu va suparati ca am povestit toate astea. Ganditi-va ca aveti pentru ce sa traiti, si incercati sa va bucurati de fiecare zi, o zi trecuta nu se mai intoarce.
Incerc sa va explic de ce eu sunt optimista, de ce nu vreau sa ma gandesc numai la ceea ce a fost dureros, de ce va indemn si pe voi sa ganditi la jumatatea plina a paharului. Nu pentru ca va bagatelizez suferinta, Doamne fereste. Si, daca vreti sa scrieti de sute de ori acelasi lucru, scrieti, eu chiar nu cred ca cineva se simte sufocat de asta, ca altfel n-ar mai scrie aici.
Alinusha, MArianna, eu nu am mai prea scris, si cred ca o sa continui sa scriu ceva mai rar, pentru ca atunci cand intru pe dc incep sa numar tot mai vehement zilele inainte de cm si sa uit de toate hotararile mele bune :-)) Iertati-ma ca nu sunt in fiecare zi langa voi AICI, ma gandesc la voi toate foarte des, chiar si cand nu scriu.

Teo, mi-a placut asa mult mesajul tau, mi s-a parut ca finalul emana atata liniste si implinire... Sa va ajute Dumnezeu sa ii faceti si ceva fratiori/surioare...

Ninia iti doresc si eu cu intarziere la multi ani fericiti, cu sanatate si impliniri! Si urmatoarea zi de nastere sa o serbezi cu un bebelus in brate.

Mav, tu ce mai faci?

Irinabobe, mai e putin si intri in incercari, daca nu ma insel... Doamne ajuta sa vina bebe repede.

Iuby draga mea, sa te ajute Dumnezeu sa iti vezi visul implinit. Dar tot nu inteleg, daca ultima data nivelul hormonal a fost buba, de ce nu faci niste investigatii si de genul asta? Poate ai nevoie sa iei de ex progesteron ca sa poti tine sarcina.

Mcrissa, de prinzi barza aia, tine-o bine pana vin si eu sa ii cer socoteala :-)) Pupici si Doamne ajuta sa vina bebe.

Fetelor, inteleg ca Liana e bolnava? Ce se intampla cu ea?

Eu va pup pe toate si sper sa nu fiti suparate pe mine, eu scriu asa cum pot, poate nu intotdeauna ceea ce v-ar face bine, dar nu pentru ca nu as scrie din suflet, doar ca fiecare simte diferit.

Sa ne rugam pentru ei si sa-i ajutam sa zambeasca sanatosi:
Stefanel / Andrei/ Sonia / Darius / Teo / Ionut

Irina, Daniel (28 Mai 2004) si ingerasul Maria

Irinel spune:

Pepsi draga mea, constat ca nu ti-am scris. Multi ani cu impliniri impreuna. Un numar frumos... Cat despre celelalte probleme, sa fiti voi sanatosi, sunt convinsa ca le veti rezolva impreuna pe toate. Va doresc sa va gasiti servicii asa cum va doriti, e stresant sa te duci la un serviciu daca nu te simti bine acolo. Sanatate multa la pitici si la toata familia. A avut si Danut parte de o raceala pe cinste, tocmai i-a trecut. De fapt cred ca a fost gripa in toata regula, l-am tinut o saptamana acasa.

Irene, Michelle, Lau, Liana, toate celelalte fete pe care nu le-am mentionat, va pup pe toate.

Sa ne rugam pentru ei si sa-i ajutam sa zambeasca sanatosi:
Stefanel / Andrei/ Sonia / Darius / Teo / Ionut

Irina, Daniel (28 Mai 2004) si ingerasul Maria

szivarvany spune:

Imi cer scuze ca iar dau buzna aici, dar mai stiti ceva de Chantal, Liana ???
Idaira

Daria & GIULIA(2004 08 16) arta la 3,4 ani Alba ca Zapada

IreneCAM spune:

Buna dragele mele!
Am intrat sa va spun ca va citesc si ca ma gandesc la voi, nu stiu cum as fi reusit sa trec peste tot ce mi s-a intamplat fara sprijinul acestui grup. Va doresc sa vi se intample numai lucruri bune, sa nu mai suferiti niciodata si sa aveti copilasii mult-doriti.

"Daca pamantul pe care il cauti nu exista, Dumnezeu il va crea pentru a-ti rasplati indrazneala" - Isabela de Castilla catre Cristofor Columb

Ninia81 spune:

Fetelor imi pare foarte rau ca apar astfel de discutii...dar cred ca Idaira si Jasmine au un pic dreptate, daca nu chiar mai mult.Poate nici eu nu ar trebui sa imi mai gasesc locul aici, deoarece nu am intrat in cursa pt bebe inca...dar, chiar daca zi de zi incerc sa uit ceea ce s-a intamplat sa stiti ca macar o secunda dintr-o zi, imi aduce in minte momentul acela groaznic din viata mea.Nici nu stiti cat de mult m-ati ajutat sa imi revin. Cand nimeni nu m-a inteles, voi ati fost aici. Stiu ca in ultiam vreme va zic de planurile mele de nunta, va vorbesc prostii poate cateodata, dar...parca in fiecare zi simt nevoia sa intru aici, parca...nu stiu...aici ma regasesc, aici parca a ramas ceva din mine. Fetelor avem toate mult "trecut" in cap, dar cumva nu ma pot abtine sa-mi las mintea sa zboare spre "cele ce au fost". Trec toate pe langa noi...si ramane un biet suflet ce doar el mai stie cum inca indura. Oare cum rezista sa nu uite, desi il doare sa tina minte? Oare cum rezista sa zambeasca in fata atator tristeti? Oare cum rezista sa dea viata la ce e mort demult? Oare cum rezista sa indure ce creierul ii impune in fiecare zi de dragul unei conventii, a unui test? Oare cum rezista in atata minciuna, sub atata autosugestie cand esenta nu s-a miscat din loc de atata vreme? Poate prea multe intrebari carora nu le pot raspunde... Cateodata, urasc timpul liber. Imi da ragazul sa ma gandesc, ma lasa sa traiesc fiecare clipa in parte. Uneori, am senzatia ca nu pot atinge ceva, pe cineva fara sa-i dau din tristetea mea. Si nici eu nu mai inteleg de ce sunt trista. Ma simt sufocata cand mi se acorda atentie si singura cand nu. Trec prin diverse stadii de existenta doar in functie de ceilalti.Poate unele dintre noi ne simtim aiurea, sau simtim o usoara invidie cand vedem ca unele pleaca de aici, de la durere, si noi ramanem...Nu este o invidie pornita din rautate, sunt sigura, dar, parca ai vrea sa fii in locul celeilalte...
Din pacate, in ultima vreme am remarcat, ca...in momentul in care cineva ramane gravida, si aici nu ma refer la toate fetele,uita ce inseamna sa incurajezi pe cineva, uita cat de greu i-a fost candva, si...cand cea care ieri suferea, azi e fericita viitoare mamica de bebe...uita cat valoreaza un cuvant de incurajare....uita cat de greu i-a fost ieri...Sper sa nu ma considerati nebuna...scuze daca nu sunt f. coerenta in idei...dar ma simt un pic furioasa ca sunt persoane care sufera si care se simt neglijate. M-am intrebat chiar zilele trecute, de ce a ales Michele sa stea departe de forum? De ce aceeasi decizie a luat-o si Consi? Oare simt ca nu mai gasesc intelegere aici? Oare nu se mai regasesc aici? DE CE?Ar trebui sa ne intrebam pe noi insine de ce nu aleg sa isi imparta gandurile cu noi, trairile, nelinistile...de ce, mai ales ca ieri o faceau...
Haideti, fetelor sa fim din nou atente mai mult la suferinta celor care inca sangereaza sufleteste, haideti sa plangem cu ele, sa radem cu ele...Mesajul Idairei m-a intristat enorm, mai ales ca in urma cu doar catva timp a trecut printr-o experienta rea...
Idaira, draga mea, vreau sa iti spun si tie si tuturor cele care purtati aceasta durere in suflet...uneori, intre durerile usoare ale amintirii si fericire e un pas tare mic - visul.
Va pup pe toate si va rog sa ma scuzati ca am scris asa mult!

Ninia
http://dw.daisypath.com/sj4jp2.png
http://tt.lilypie.com/k8fVp2.png