nu mai stiu ce sa cred
Raspunsuri - Pagina 6
daiana_raluk spune:
Fetelor,blandul mielusel s-a transformat peste noapte in lupul fioros.Ameninta,injura,bate din gura(ia ajuns citatia).Doamne,langa cine am trait 12 ani!!!!Iar eu....ma intorc cu spatele si ....zambesc si fac cruci.E suparat ca l-am facut ipocrit,cica.Dar....de recunoscut..n-are nimic.Zice ca is nebuna ca divortez pt o fantoma.Oare cat mai poate duce minciuna-n spate,nu ii e greu#536; Nu ii frica de Dumnezeu#536;
A_Iulia spune:
Daiana! 
Fiecare isi asuma consecintele faptelor sale. Probabil putea sa ia in calcul ca inselatul ar putea duce la despartirea voastra. Daca nu a facut-o, este strict problema lui.
Adina + Olivia Q1.04
Lorenyy spune:
Daiana,si-a dat seama ca nu glumesti?Foarte bine,sa-si dea singur cu pumnii-n oo,scuza-ma ca spun asta,dar cand era vrajit de cealalta nu se gandea ca intr-o zi se va ajunge si aici?Atat de inconstienti sunt unii...Al meu "concubin",de fiecare data cand "il numesc" se enerveaza,el se bate cu caramada-n piept ca este ca si sotul meu,ce conteaza un act!!??,mai nou o ameninta pe "d-shoara sfanta" si familia ei,ca-i distruge si ii schilodeste,ca ei ii distrug familia fericita.Ca sa vezi,tot el este victima in toata aceasta magarie;-)
Oricum,tine-te pe pozitie,si lasa-ma sa invat si eu cate ceva din experienta ta,din pacate,atat de neplacuta.Pupici!
jully spune:
Am impresia ca oamenii sunt in stare sa nege atata timp cat spera ca finalul povestii va fi in favoarea lor. Abia in momentul in care isi dau seama ca nu mai au nimic de pierdut, spun adevarul, poate pentru a rani mai mult, sau ca o razbunare pentru faptul ca si-au consumat energia si timpul pentru o cauza pierduta.
Daiana, cred ca momentul adevarului se apropie. Acum, cand realizeaza ca nu ai glumit si ca vrei sa divortezi, s-ar putea sa recunoasca ceea ce nu a vrut pana acum.
Am incercat si eu sa-l fac sa-mi spuna mai multe, l-am intrebat ce a fost gresit in casnicia noastra, ce-mi reproseaza, pentru ca eu intotdeauna am avut impresia ca atata timp cat iti iubesti partenerul si ai o relatie frumoasa, nu te poti indragosti de altcineva. Mereu imi da acelasi raspuns, ca eu sunt sotia ideala, ca nu are ce sa-mi reproseze. Nu vrea sa-mi spuna adevarul. O sa mi-l spuna doar cand probabil o sa ne despartim.
Lorenyy, spui ca nu mai crezi deloc in el. Oare se va schimba vreodata situatia asta? Eu tot mai convinsa sunt ca nu voi mai putea avea incredere intr-un om care in timp ce parea un sot iubitor si fericit in casnicie, traia o poveste de dragoste cu alta femeie.
of of of si iarasi of
Hai ca pana la urma trecem noi si peste mizeriile astea.
Lorenyy spune:
Jully,si iti raspund si eu tot cu o intrebare??;-)Voi mai avea vreodata incredere in el?Nu stiu,poate,ma mint,sau sper ca sa fie bine,vreau sa-l iubesc iar pe el,omul sincer si atat de atent cu mine,omul care oprea candva masina in mijlocul strazii,numai ca ii era dor sa ma sarute..Omul care dormea poate numai 2 ore pe noapte,avea 2 locuri de munca,barbatul care ma astepta cu orele sa termin orele la servici...Face mari eforturi,simt si vad,dar dupa cum spuneam,raul din mine iese cateodata "la careu",si imi tot repeta:a imbratisat alta femeie,a iubit o alta,nu i-a pasat de tine si de copilul vostru,te-a dat la o parte in momentele cele mai fericite ale vietii tale..Numai cateva din reprosuri am enumerat,cateodata cred ca nu mi s-a intamplat mie tot acel rau,am visat,m-am trezit acum din cosmar,si totul este perfect!Da,este perfect,dar exista si un trecut,peste care nu pot trece,zi de zi ma gandesc la cat de dur a fost acest om,cat de egoist!Jully,cred ca un om se poate schimba,adevarat,poate invata din greseli,si,iti spuneam,il vad cate eforturi face sa fim o familie,ca eu si fiica noastra sa fim fericite!Nu cred ca un barbat va recunoaste vreodata ca si-a tradat sotia,sau putine cazuri,ma refer ca barbatii care au avut aventuri(dar care s-a implicat si sentimental,sau ma rog,ochii vad inima cere,ptr ei este totuna),"concubinul" meu fiind atat de naiv,vede o blonda cu sanii mari,pica ca o musca,instantaneu,dar a doua zi nu-si mai aminteste nimic,ptr el"aceste iubiri" trec ca si furtunile veratice;-).La noi au fost si influentele din partea parintiilor lui,nimeni niciodata nu v-a fi bun ptr copilul lor,nimic nu-i multumeste,sunt genul de oameni,cand au terminat cu toata lumea de barfit si aruncat cu flit in ochi,se cearta si barfesc intre ei,o familie deraiata,ca sa zic asa,tigarile si alcolul sunt aer ptr ei,si sa traisca pe spinarea altora,asta chiar daca inseamna sa-si sacrifice proprii copii.Am intrebat si eu in stanga si-n dreapta,cum a inceput totul intre el si "d-shoara",majoritatea apropiatilor lui mi-au spus,ca parintii lui au foarte mare parte de vina,ca sa scape de mine,au accepptat pe oricine...dar nu este o scuza,el fiind major,putea sa ia singur deciziile,sa stie in ce relatie se afla,si ce va urma.Dar deh`,inca nu s-a taiat cordonul ombilical intre el si mama;-)Am zile bune si mai putin bune,acum zic ca iert si uit,dar nu ma intrebati ce simt in urmatoarele minute,iar imi vine sa-i dau vreo doua palme si un sut in fund,sa-i leg punga de 1 leu cu zdrente de manuta,si sa-l trimit la mama-sa...Apropo,stiti ce mi-a aruncat maica-sa vara trecuta intr-o discutie mai aprinsa?Ca de ce l-am despartit de fata aia,daca stiam ca este cu ea,si mi-a mai trebuit sa raman si gravida cu el..??!!Pai scuza-ma mama soacra,eram gravida in 7 luni cand am aflat toata "povestea cu Harapu` tau Alb",si cu o relatie de vreo 5 ani in spate,scuza-ma ca sunt o bagareata si o distrugatoare de relatii fericite!!Reactia lui m-a socat,nu ma asteptam sa fie de partea mea,el care cand maica-sa spunea ceva,era la picioarele ei,puteam sa ma dau eu si capu` de toti peretii,sa stau cu Biblia in mana si sa ma jur ca nu-i adevarat..Asa ca fetelor,probabil unii barbati se maturizeaza la 20 de ani,altii la 30,altii poate niciodata...Vreau sa salvez aceasta relatie,inca exista dragoste,si ura,adevarat,poate ca timpul imi va inchide ranile,astept,dar nu vreau sa ma trezesc prea tarziu...Va sarut dulce,"ne auzim" pe luni,un weekend fain si plin de bucurii!
daiana_raluk spune:
Lorenny,eu in locul tau as lua putina pauza.Mi-as lua copilul si as disparea asa...vreo doua luni.I-as spune clar,in fata,ca simt nevoia sa fiu catva timp singura,l-as ruga sa incerce sa nu ma deranjeze,iar in tot acest timp iti vei face putina ordine in suflet,cred ca iti vei da seama ce simti cu adevarat pt el,asa cum traiesti tu acum e chin.Te macini singura si vei ajunge sa te distrugi incet,incet si cred ca ar fi maaaaare pacat.Vei vedea dupa acest timp,petrecut singura,daca ti-e dor sau greu fara el,daca lui ii e bine fara tine si nu in ultimul rand ii vei da lui o lectie,pentru ca,sincer cred ca ar merita putin stres si el.Din cate spui tu,simti ca te iubeste.Ok.Dar arata-i catva timp putina indiferenta.Stiu ca e greu cand iubesti sa faci pe indiferenta,dar,crede-ma,merita!
daiana_raluk spune:
Al meu(fost) a devenit isteric din cauza indiferentei mele.In 5 zile mi-a trimis 468 de sms-uri(altfel nu discutam)in care ba ameninta,ba ma iubeste,ba imi ia masina,ba imi da tot,ba m-a inselat,ba nu.....De plecat,nu pleaca=bate din gura non-stop,nu stiu ce mai urmeaza....primul proces e pe 27
Lorenyy spune:
Daiana,omul chiar ca a inceput sa-si dea cu pumnii-n oo,deja a ajuns la disperare,probabil realizeaza ca nu s-a meritat toata acea aventura,sau scumpa lui i-a dat vreo trei suturi in poponel??In fine,nu stiu cat de mult mai conteaza acum,ma bucur ca te tii pe pozitie,si ca esti tare,macar tu sa stii ce vrei de la viata..Imi dadeai un sfat:sa plec macar vreo 2 luni,de acord cu tine,mi-as lua o vacanta si mai lunga,nu ar fi problema unde m-as duce,la mama m-as opri,vai ce fericire ar fi pe saraca femeie,dar ce fac cu serviciul??Si ca sa ma apuc sa-mi caut un apartament,sa ma apuc in putinele ore pe care le am libere sa car la lucruri,momentan este imposibil.Dar il tratez oarecum cu indiferenta,in orele cand trebuie sa alerg cu tigaile si oalele prin bucatarie ca sa-i pun omului mancarea pe masa,merg la manichiura,cumparaturi,fac totul numai si numai ptr mine.Si apropo,deja ma faci geloasa,400 si ceva de sms-uri??Se pare ca intr-adevar ii pare rau,si totusi,nu-i mai dai o sansa?
Crezi ca te vei descurca de una singura?Mai simti ceva ptr acest om?
Te pupic dulce,astept vesti...
P.S...Sunt la servici,scriu printre picaturi,ma omoara telefoanele astea,care nu mai inceteaza!
alexandrueduard spune:
Incerc sa imi dau si eu cu parerea, desi te vad tare hotarata sa divortezi.
Din prima ta postare se vede ca viata ta a fost SUPER pana acum....totul la superlativ. Insa prima problema aparuta te-a facut sa te schimbi imediat la 180 de grade. Din tot ce scrii nu vad decat bucuria ca el sufera fiindca divortati, te face fericita faptul ca el ti-a trimis 500 de sms-uri iar tu il ignori....mie mi se pare un comportament mai adolescentin. Nu te supara pe mine ca sunt asa directa, dar nu am observat nici un gest din partea ta de a indrepta ceva.Mai ales ca aveti si un copilas care, din cate spui tu, isi adora tatal. De cele mai multe ori suntem atat de mandri, incat ajungem sa distrugem. Ce inseamna pt tine " la bine si la greu....."?
CristinaT spune:
alexandrueduard, eu cred ca in acest punct in care au ajuns e greu sa mai refaca ceva. Probabil ca si sotul nu se astepta la asa ceva de la cineva cu care a stat 12 ani. Sa trimiti 400 de mesaje e totusi ceva.
Va doresc liniste!
www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank"> 8 ani .... La multi ani!