Depresia cauzata de infertilitate
Raspunsuri - Pagina 11
rocsy2007 spune:
am plans cand am citit articolele. m-am regasit acolo printre randuri din pacate. e greu dar vreau sa fiu optimista. nu mai vreau sa mai sufar. voi avea un copil. un copil nascut de mine. asa trebuie sa gandim. nu trebuie sa ne lasam infrante de aceasta neputinta temporara.
pentru a obtine ceva trebuie sa vrei cu adevarat
http://tt.lilypie.com/XILYm5.png
rocsy2007 spune:
magduta si eu as dona pentru acele fete pentru ca si ele trec prin ce trecem noi. te felicit. daca noi intre noi care aveam aceleasi probleme nu ne intelegem atunci cine ne va intelege ?
pentru a obtine ceva trebuie sa vrei cu adevarat
http://tt.lilypie.com/XILYm5.png
ioana_p76 spune:
quote:
Originally posted by magduta-sv
Fetelor, am intrat doar sa va pup pe toate si sa va spun ca sinteti minunate, vesele sau mai putin vesele, ca asa e viata. Eu nu vreau sa ma intorc la sentimentele din trecut. Nu le mai dau voie sa ma copleseasca. Cind o sa ma mai bucur de viata? Deja au trecut ceva ani...
Pupi si ginditi-va ca miine e Valentine's Day!!!
Magduta optimismul tau e molipsitor!
Intr-adevar trebuie sa ne mai relaxam si sa ne vedem si de viata noastra si ziua de azi e un bun prilej pentru asta (bineinteles ca nu doar azi, in fiecare zi trebuie sa gandim asa si sa incercam sa nu cadem prea des in butoiul de melancolie)
Sa incercam sa ne simtim bine alaturi de sotii nostri, sa le aratam ca ii iubim si ne vom simti mult mai bine.
Si poate se va intampla minunea si pentru noi.
Desi ieri eram cu moralul la pamant, azi gandesc asa si sper sa ma tina cat mai mult optimismul!
toate fetele!Ioana
animalutele mele iubite
magduta-sv spune:
Micuta Ioana, cum poti avea momente de tristete cu asa niste scumpele de animalute? Mie Tomi imi mentine tonusul ridicat mereu. E asa de dulcel, ca n-am timp sa fiu suparata
.
Fetelor, sa petreceti frumos astazi si sa auzim doar de bine!
http://news.webshots.com/album/561332501UFlQsF
ioana_p76 spune:
Da, Magduta, intr-adevar animalutele mele ma scot din starea de tristete, sunt foarte dulci si ma distrez in fiecare zi cu ele.
N-ai mai intrat la sub nostru cu animalutele, te astept acolo sa mai povestim de ele
Si bineinteles pe toate fetele iubitoare de animale le astept aici toate fetele
Ioanaanimalutele mele iubite
ionica spune:
Buna seara Jasmine,
Ce nume frumos,ma gandesc la mirosul placut da jasmine!
Si acum la subiect;
Da ,exista cazuri fericite,ma numar printre ele.
Am pierdut 5sarcini intr-o perioada de 7ani,depresii,urcusuri,coborasuri la fundul butoiului si toata panoplia.
In decembrie 2005,am ramas insarcinata a 6 oara,dupa o sarcina pierduta in septembrie 2005;
Venise prea repede,dupa o pierderea acelei sarcini,eram inca in depresie "la totale", incepusem sa o iau razna din multe puncte de vedere,chiar credeam ca am inebunit.
Am inceput sarcina din decembrie 2005 intr-o depresie cumplita,eram ferm convinsa ca o voi pierde.
Chiar nu-mi mai pasa de nimic,am calatorit,am mancat tot ce era interzis,am fumat,am baut champagne si uite ca a mers(nu este un sfat).
Dupa noua luni de nebunie , a venit pe lume bebelusa mea, am asteptato amandoi 10 ani.
Depresia a mai tinut si dupa nasterea ei,vreo 12 luni.Am luat 35kg in sarcina (am piedut aproape tot ),a urmat calvarul postpartum,deabia acum dupa 17luni de viata apuiului meu incep sa-mi revin ,ma rog ,nu cred ca voi mai fi ca inainte.
Deabia ieri de sfantul Valentin am reusit sa ies din casa dupa foarte mult timp,am cinat in oras,am fost la coafor si tot protocolul care inainte era rutina.
Incep sa realizez cat timp am pierdut inchisa in globul meu de nebunie,de obsesie,acum in acest moment ma simt mai mult decat normala.
Stiu ca in sufletul meu vor ramane amintirile si v-a trebui sa merg inainte cu ele.
Ieri am decis cu sotul meu sa plecam intr-o vacanta si sa incercam sa facem inca un bebe.Nu-mi mai este frica ,acum sunt mai puternica stiu la ce sa ma astept.
Curaj fetelor,
quote:
Originally posted by jasmine30
Dragele mele, eu nu stiu ce sa mai fac sa trec mai repede peste starile acestea de teama pe care le incerc de cand am pierdut 2 sarcini. Gandul ca as putea ramane insarcinata din nou si as putea pierde sarcina din nou ma ingrozeste pur si simplu. Nu pot sa imi controlez psihicul sa nu mai gandeasca negativ. Nu stiu de ce... Si cand mai aud in jurul meu de gravidute la care totul e ok parca am senzatia ca doar mie mi se intampla si ca doar eu sunt predispusa la probleme privind conceptia unui bebe. Imi este atat de frica...Vreau sa incerc sa aflu de la alte fete cum au reusit sa treaca peste moment. Am cautat pe net sa vad cazuri similare dar nu gasesc nici un caz fericit care sa explice si modul in care a reusit sa treaca peste depresia pierderilor si sa o ia de la capat si eventual sa mai duca si la bun sfarsit sarcina cu bb sanatos...
"Kindness in words creates confidence. Kindness in thinking creates profoundness. Kindness in giving creates love."
ionica spune:
Dragele mele,
Tocmai am "ars" cina sotului cand scriam mesajul pe DC,sper sa ma ierte !
"Atunci cand vrei ceva cu adevarat,pana si universul comploteaza sa devina realitate".Paolo Choelo
am vrut sa va sciu si voua fraza asta care mi-a sunat in urechi ani intregi si cred ca datorita ei am reusit sa ies din depresie.
"Kindness in words creates confidence. Kindness in thinking creates profoundness. Kindness in giving creates love."
evanescence spune:
Vin si eu....eu ma gandesc serios sa ma duc la un specialist ceva,doar doar ma poate ajuta.Nu mai suport nici gandul la un BB,sunt inconjurata de copii am 4 nepotei ultimii 2 s-au nascut in perioada in care noi am aflat ca e cam greu,sotul sufera de Oligospermie,am 3 colege care anul trecut au nascut,toata lumea e Gravida,am innebunit DE CE NOI ????
Am momente cand ma joc cu nepoteii ma bucur ca ii am pe ei,dar am momente cand nu pot sa ma uit la ei caci plang instantaneu,trebuie sa ma prefac mereu Nimeni nu stie de situatia noastra,cu Nimeni nu pot vorbi,taota lumea ne intreaba de copil,daca nu vrem,de ce nu facem etc Nu mai stiu ce sa raspund
Primul gand dimineata si ultimul seara este bebelusul nostru,si visele ni le bantuie
Avem 27 ani,stiu unii o sa zica ca avem timp suficient,dar eu nu mai pot astepta vreau si eu sa fiu o mamica tanara...de 3 ani nu ne protejam,cati ani o sa mai dureze????? Daca as stii ca peste 7 ani raman insarcinata totul ar fi ok dar gandul asta ca trec anii si noi asteptam si nu se intampla nimic ma omoara
Va pup pe toate si va doresc sa vi se implineasca visul
in asteptarea unui ingeras
Bianca B spune:
quote:
Originally posted by ionica
Dragele mele,
"Atunci cand vrei ceva cu adevarat,pana si universul comploteaza sa devina realitate".Paolo Choelo
Acum mai mult ca alta data simt acest lucru, pe 3 ian am avut intalnirea cu consultantul cu care vom face FIV, ne-a dat atatea sperante, parea ca totul se misca atat de repede, singurul lucru care ne impiedica fiind operatia de scoatere a trompelor pe care speram sa o fac pana la sfarsitul lunii februarie. Si se pare ca acest singur si simplu lucru ne pune bete in roate: dupa 5 sapt de telefoane si insistente, marti am aflat ca ni s-au pierdut toate actele, recomandarile si o luam de la capat cu procedura programarii operatiei! Imi vine sa urlu, sa trantesc tot ce-mi iese in cale ... sa mor! Simt ca nu mai pot respira, par as avea o stanca pe piept!
De mai bine de un an am incercat sa ma calmez, sa iau viata mai usor, CM revenise la 28-29 zile, dar totul s-a dus pe apa sambetei!
Simt si eu nevoia ca trebuie sa spun cuiva, ca trebuie sa-mi spun oful, sa ma descarc. Iertati-mi cuvintele grele, dar nu ma mai pot controla.
Nu stiu ce sa fac! Incep sa ma gandesc ca poate nu ne e dat sa avem un copilas desi stiu ca nu e bine sa gandesc asa ceva dar nu ma pot opri! Trebuie sa ma adun! Trebuie! Dar nu mai reusesc! Nu stiu ce sa fac!
Ma rog pentru un semn!
Bianca
http://www.costinkara.go.ro/Ai_sa_fugi/
rocsy2007 spune:
Bianca nu dispera toate am simtit de multe ori ca am cazut. dar trebuie sa ne ridicam si sa o luam de la capat. in fiecare luna simtim asta. nu fi trista asa ne e dat noua sa luptasm mai mult decat altii pentru copilul nostru. nu fi trista. fi mandra de tine. de ceea ce faci pt copilul tau pe care cu siguranta il vei tine in brate. trebuie sa fim puternice. numai asa vom reusi. nu trebuie sa ne lasam invinse. te inteleg ce simti. am simtit si eu de f multe ori dar m-am ridicat si am mers mai departe. asa ca fi optimsita va veni si ziua cand iti vei tine in brate copilul.
pentru a obtine ceva trebuie sa vrei cu adevarat
http://tt.lilypie.com/XILYm5.png