parinti iresponsabili sau doar naivi?

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns mariamunteanu spune:

Si eu adopt metoda ignorarii copiilor cand fac asa-numitele crize de plans fara motiv serios. Rezultatele apar dupa aprox 5 minute cand se conving ca nu ma impresioneaza, ba chiar vin ei la mine si-mi arata ca le-a trecut ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Maria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Vivela spune:

Si eu sunt in cautarea unei bone. Si ma tem f mult ca as putea da peste o persoana cu astfel de initiative. As vrea ca bona sa faca EXCLUSIV asa cum ii cer eu sa faca, si nu asa cum vrea ea, chiar daca ar fi condusa de bune intentii. Si maica-mea imi zicea sa dau copilului ceai (cand avea 1 luna!) si am zis pas, ca eu asa cred ca e mai bine, sa nu-i dau ceai deloc! Si doar maica-mea spunea ce crede ea ca e bine si sunt convinsa ca nu dorea raul copilului.
Asa si bonele, animate de bune intentii fac uneori pe dos decat vrem noi, pt ca asa considera ele ca e bine (si cred cu tarie ca e bine asa cum stiu ele, si nu cum stie mama!). E greu sa gasesti o bona care sa UITE ce crede ea si sa creada cum vreau eu!

_
Gabi, mami de Davidush (02.09.07)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns filofteia spune:

Din experienta mea de 5 ani cu 2 bone, a avea bona inseamna multa toleranta. Asta in conditiile in care eu am fost foarte multumita de cele doua bone.
Poate ca Ancuta s-a implicat prea mult, dar nici atat cat sa fie pusa la zid.

In ceea ce priveste metoda care a starnit revolta, eu am aplicat-o copilului meu. Nu tipam, nu-l obligam. Cand incepea criza, ii spuneam calm "te rog frumos sa te duci la tine in camera, plangi cat simti nevoia, pentru ca plangi degeaba, dupa ce te linistesti vii sa vorbim". Poate am fost norocoasa si copilul a ascultat mereu. Astfel ca spre 3 ani se ducea singur si venea apoi sa-mi spuna "Gata m-am linistit" vesel si fara regrete.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ancuta-Maria spune:

mai fetelor, voi vorbiti pe subiect sau divagati?? Pt ca nu prea are legatura cu subiectul ce ziceti voi pe aici...
Daca tu ca mama crezi cu tarie ca este bine sa uiti sa dai tratamentul pt bronsita puiului, sa duci bebelusul care plange noaptea bonei ca nu ii suporti urletele, sa ii hranesti numai cu ce vor chiar daca au pb f grave cu mersul la toaleta, sa nu desfunzi nasul bebelusului pt ca plange, dar nici sa stai treaza cu el sa il pazesti sa nu se sufoce, il pasezi tot bonei, eu nu mai am cuvinte.
M'am intalnit intamplator cu fosta lor bona (noi ajungand acolo prin agentie, dupa cateva teste psihologice, etc) si a plecat din acelasi motiv. Eu cred ca majoritatea ati fi reactionat ca mine si ca fosta bona, iar daca nu, pacat. E mare lucru sa realizezi tu ca mama, cand ai nevoie de ajutor, ca nu este o rusine.
Fara suparare, prefer sa raman singura nebuna si deplasata dintre voi, si sa sustin in continuare ca asta nu este ok.

„timpul nu-i menajeaza pe cei care se cred in afara lui” (Francois Fayolle)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Vivela spune:

Ancuta, tu ce vrei de fapt? Sa zicem ca da, ele au procedat gresit iar tu ai dreptate? Da, au procedat gresit (in unele cazuri) si tu ai dreptate. Dar nu atat de mult incat sa te revolti tu. In locul tau stii ce faceam? Incercam sa imi exprim punctul de vedere cu delicatete si cu argumente, iar daca parintii vroiau sa accepte, bine, daca nu, nu. Parintii au dreptul sa isi educe copiii asa cum considera de cuviinta, nu ai dreptul sa te implici atat de mult (nu in situatiile expuse de tine). Era altceva daca acei copii erau maltratati, or nu e cazul.
Ca sa iau ex. dat de tine: si copilul meu a avut colici. I-am dat tot ce am putut cumpara contra colicilor. NIMIC nu a avut efect. Iar eu am ramas cu parerea de rau ca am indopat copilul cu medicamente. Asa ca din punctul asta de vedere as felicita-o pe acea mama care nu i-a dat nimic copilului ei. Daca as putea da timpul inapoi, nici eu nu i-as mai da nimic.
Asta e doar un exemplu, ideea e ca nu tot ceea ce tie ti se pare gresit si revoltator este neaparat asa. Si eu pana sa am copil imi ziceam ca o sa fac asa si asa cand o sa il am. Acum imi dau seama ca fac multe "greseli" (prin asta intelegand ca nu fac asa cum scrie la carte).
In orice familie ai intra, ai vedea lucruri care sunt in contradictie cu ceea ce crezi tu.
Iti doresc, atunci cand vei avea copiii tai, sa reusesti sa-i cresti si educi la modul ideal .

_
Gabi, mami de Davidush (02.09.07)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ancuta-Maria spune:

pai vezi? nu mai vreau nimic, am facut ceea ce am crezut eu ca este bine, v'am zis rezultatul, adica faptul ca nu s'a intamplat nimic. Discutia a tot continuat, pe o panta oarecum paralela cu ceea ce am expus eu. E vb de o situatie in context, nu era vb numai de apa cu zahar sau de colici. Ci de faptul ca o mama avea nevoie de ajutor (in opinia mea), spunea un lucru si facea pe dos, etc. de acolo s'a ajuns la punerea mea la zid de cum am procedat cu copiii sau alte cele. Nu neg ca nu am gresit (iar e vb de context), insa nu pot sa nu vad, cum am mai spus, uitarea medicamentelor, linistitul plansului cu palma peste gura si altele asemenea.
Si da, munca de babysitter nu e potrivita pt mine, am gura prea mare. Insa niciodata nu am sustinut ca ceea ce stiu este neaparat si bine. O fi bine sa ii bati, o fi buna apa cu zahar zilnic, o fi bine sa pasezi copiii tai plangand altcuiva... toate astea or fi bine. Nu stiu.
Din punctul meu de vedere, tema este expirata cam de mult.
POate a fost si un semnal de alarma pt mame, poate mai exista si alte bone ca si mine.

„timpul nu-i menajeaza pe cei care se cred in afara lui” (Francois Fayolle)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lemoni spune:

Ancuta iubita daca baiatul meu nu manca mai nimic cand era mic , pt ca" carnea nu se mesteca" si statea cu o bucatica in gura si 3 ore daca nu ii spuneam sa o scuipe ,o mesteca toata ziua ca o guma de mestecat, numai stiu ce nu-i placea asta nu inseamna ca am fost o mama rea , eram bucuroasa daca manca un biscuite sau o banana , crezi ca ma mai gandeam daca e sanatos sau nu eram fericita ca macar inghite ceva, de cate ori am vazut numai aici pe forum copilul meu nu vrea sa manince nimic dar asta nu ne face sa fim mame rele , daca sti cate lingurite ca avionul am facut la viatza mea si cum taicasu se tavalea ca sa putem hrani pruncul un castronel de mancarica , sora mea dupa ce manca tot vomita era mama saraca disperata , dar sti ce pana la urma au inceput sa manince cad au depasit perioada aceea unde nu le placea nimic. Cine zice ca e usor sa ai un copil sunt atitea etape de trecut prin viatza iar meseria asta de parinte se invatza in fiecare zi , pt ca mereu ne intilnim cu ceva nou.Numai atunci cand stai sa privesti din afara totul pare atit de simplu.iar acum pe buna dreptate poate mama lui considera ca te plateste sa stai sa-l veghezi noaptea daca nu avea nevoie de tine probabil ca nu te angaja.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denizel spune:

quote:
Originally posted by Ancuta-Maria
O fi bine sa ii bati, o fi buna apa cu zahar zilnic, o fi bine sa pasezi copiii tai plangand altcuiva... toate astea or fi bine. Nu stiu.


quote:
...sa duci bebelusul care plange noaptea bonei ca nu ii suporti urletele





Dar tu pentru asta ai fost angajata, Ancuta-Maria! Sa ai grija de bebelusul care plange (da, astia micii mai au obiceiul sa planga si noaptea si sa nu te lase sa dormi) in momentul in care mama simte ca nu mai face fatza.
Daca s-ar fi descurcat impecabil cu cei 4 copilasi, fii sigura ca nu mai avea nevoie de bona.

Cat despre faptul ca a uitat de un medicament...saraca...n-as vrea sa fiu in papucii ei. Cred ca o judeci prea aspru pe biata femeie.
Cu apa cu zahar, la fel. Pai aici, bebelusii beau cisterne intregi de ceai cu zahar.... Daca nu-i dai ceiutz, se uita lumea la tine ca la urs :-))

In rest, sunt de acord cu tine: adica, si eu as fi revoltata daca as asista la palmuirea copiilor (da' lasa ca nici tu n-ai fost mai grozava, cu lasatul sa planga cu orele...).


Da' eu nu inteleg ceva: daca oamenii aia sunt deja in Statele Unite, ce rost mai are sa intrebi daca ai putea sa faci ceva?

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil ! ! !


Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns addinel spune:

nu stiu cum am dat de subiectul asta dar l-am citit amuzata de la cap la coada... parerea mea e ca se exagereaza si de o parte si de alta. ancuta doar si-a pus niste intrebari, ea considera ca nu s-a procedat corect si ii era teama pentru copii. cand lucrezi cu copii nu poti sa consideri asta "doar un job" si atat. fiecare avem perceptia proprie si "metodele" proprii de a ne creste copiii. eu de ex nu sunt de acord cu prietena mea cea mai buna in privinta anumitor procedee. ne crestem copiii diferit, dar nu suntem nici una denaturate si nici copiii nostri nu sufera. avem doar divergente de opinii si atat. ancuta, inteleg ca nu esti de acord cu anumite chestii dar ai exagerat un pic. pe de alta parte si alte fete au exagerat cand te-au pus la zid, nu ai gresit (in opinia mea) chiar atat de mult.

ideea e ca fiecare consideram grav altceva. mie mi se pare tare nasol sa uit de medicamentul copilului (dar eu sunt paranoica- am plans o jumatate de zi ca am uitat pe la o luna a piticii sa-i dau vigantolul intr-o seara). lui denizel nu i se pare asa grav (si stiu ca denizel e o mama minunata, imi place cum isi creste copilul si ce principii are).

off-topic: vivela, iti doresc succes in a gasi o bona. si eu imi doream la fel initial, iti garantez ca nu vei gasi asa ceva.

mama lu' maria

Ajutati-o pe Sonia!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns jenn spune:

Cred ca adevarul e undeva pe la mijloc...Cu toate stim ca e greu sa cresti un copil dar 4!In afara de resurse financiare serioase mai trebuie o imensitatate de rabdare si multe,multe altele.Si totusi inevitabil se ajunge la situatii dificile.Prea repede se pune stampila-nu e o mama buna- si cum spunea cineva anterior ,de la cineva angajat pt ceva atit de important ca si ingrijirea copiilor astepti in primul rind tact si sa fie de incredere,nu?Si apoi sa respecte indicatiile mamei.Fireste avind binele copilului drept tel.Comunicarea e esentiala,zic eu.Sa nu ne impiedicam de propriile noastre orgolii si sa facem compromisuri,daca e nevoie.Nimanui nu ii place sa fie criticat dar dupa ce trece supararea si constati ca a iesit bine pt puiul mic,merita nu?Si pe aici se tot recomanda metoda asta de a lasa copilul sa plinga...Mie mi se pare o barbarie !Ancuta-Maria poate cind vei avea si tu puiul tau si vei avea acea incarcare emotionala a mamei vei judeca putin mai altfel.Nu sunt de acord cu violenta insa nu cred ca tie ti-ar conveni ca in casa ta,platita de tine sa faca bona ce vrea cu copilul tau...

Mergi la inceput