Cand femeia inseala..si cere ajutor

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns MissParker spune:

Pentru prietena lui Noe:

Eu cred ca e o dependenta toxica, nu atat de el, cat de ceea ce simbolizeaza el: ceva frumos pe care l-ai fi putut avea si despre care sperai ca te va face fericita, deci o iluzie, un vis. De obicei asemenea chestii sunt tare nocive, asemenea iluzii iti distrug viata garantat. Fiindca "implinirea" lor ar fi un esec. In acest barbat tu cauti de fapt ceva ce iti lipseste in tine insati si acest lucru nu-l vei gasi niciodata in exterior, in nici un barbat.

Daca ai incepe o viata cu el ai vedea ca totul va intra in rutina si iti va sari in ochi alcoolismul lui (ma indoiesc ca situatia lui s-a imbunatatit cu trecerea timpului, se stie ca asemenea probleme se accentueaza), vei suferi mult mai mult decat daca te-ai opri acum.

Eu iti sugerez o terapie prin care sa te analizezi pe tine insati, sa realizezi ce anume iti lipseste, ce anume iti doresti cu adevarat de cazi in asemenea capcane iluzorii care nu duc la nimic bun si nu iti aduc nimic in viata in afara de suferinta inutila.

Si opreste-te pana nu e prea tarziu si pana nu distrugi 3 vieti: a ta, a sotului si a copilului.


Felicia
Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************
Adevar > Autonomie > Identitate

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dianocica spune:

of, solutie nu am. pot doar sa ti spun ca te inteleg. stiu exact despre ce vorbesti. am avut si eu o asa slabiciune. era clar ca nu o sa imbatranim impreuna. eu faceam arhitectura, el se chinuia cu bacul. a treia oara, cred...nici un viitor...si totusi a fost un 'ceva'. pe langa faptul ca era baiat bun. n-as putea spune ce. dar de fiecare data cand ne-am intalnit au iesit scantei. cand il auzeam, cand il vedeam, cand ne intalneam...disparea tot. si nu era o dragoste nebuna, sa zici ca-mi pierd mintile, ca nu stiu de mine...nu. imi placea, eram constienta ca asta vreau si asta fac.

DAR. de cand a aparut d, totul s-a schimbat. poate sa vina la mine si printul de monaco () ca nu mi-as lasa sotul. da, daca am avea niste probleme majore, as pleca. nu sunt genul care sa faca orice numai sa tina familia unita...dar nu caut sa gasesc probleme numai ca sa plec...din contra, sunt ceva mai toleranta...

iti propun sa incerci ceva. spune cu voce tare ce nu-ti place la el. de ce l-ai ales pe sotul tau de la bun inceput. si ce nu i-ai face copilului tau. dar vorbeste cu voce tare. spune unei prietene. nu scrie! nu e acelasi lucru. o sa vezi ca lucrurile urate par si mai urate cand le spui cu voce tare.

nu incerca sa l faci sa dispara pt ca, data viitoare cand va veti intalni, va fi la fel. regaseste motivele initiale. pt toate deciziile tale. si pune-le in balanta. CU VOCE TARE!

diana si david 03.12.06
Pentru Sonia. Pentru Diana. Pentru Darius


M-am certat cu Mitica Dragomir, dar fara jigniri. El m-a facut oligofren, eu l-am facut zdreanta, dar nu ne-am insultat. In schimb Marian Iancu e obraznic si umbla cu tot felul de jargoane care nu e bine sa le dai la presa.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Miramar spune:

Iti inteleg durerea. Oarecum nu sunt departe de o poveste relativ asemanatoare cu a ta.

E un chin ceea ce traiesti tu acum. Ce cred ca te-ar ajuta? Incearca sa-ti imaginezi viata alaturi de el. Da-ti sema ca probabil nu ai putea trai cu el, asa cum nu ai reusit nici in trecut. Da-ti seama ca nu exista nimic cu adevarat important care sa te faca sa-l iubesti, in schimb exista toate motivele sa-ti iubesti sotul. Da-ti seama ca proiectezi asupra lui asteptarile tale romantice, el fiind insa departe de a ti le implini ba mai mult nu cumva cel mai aproape de ideal este sotul tau?

In plus realizeaza ca momentele de pasiune maxima, de intensitati si profunzimi nebanuite sunt mai degraba generate de ideea de relatie clandestina, interzisa, imposibila. Nu cred ca o data scoase lucrurile la lumina ati rezista prea mult impreuna.

E greu, asa cum ai spus simti ca ti-ai taiat o mana, dar e singura cale. altfel cred ca te-ai nenoroci complet pe tine. O data hotararea luata vei simti cum pe zi ce trece esti mai puternica si mai invingatoare. Te vei simti si multumita, ca ai avut parte de o astfel de iubire dar ca ai stiut sa alegi ceea ce e mai bine pentru tine si ai stiut cine te merita si pe cine meriti. Si mai e ceva accepta-te pe tine cu bune si cu rele, nu are rost sa te simti vinovata. Nu ajuta la nimic si pe nimeni.

Si nu in ultimul rand ai un copil! Crezi ca ai putea sa-l desparti de tatal lui? Ba mai mult crezi ca ai putea sa-l cresti impreuna cu omul asta? Poti sa-ti imaginezi o relatie intre omul pe care il iubesti si copilul tau? Mai ales ca exista si aspectul alcoolului...

PS: sper sa nu arunce fetele cu rosii in mine, inainte de a face toate lucrurile astea incearca sa consumi cat mai mult pasiunea asta cu el- sexual vorbind, de cate ori e nevoie si pana ajungi la extenuare. Iti va veni mai usor sa mergi inainte dupa!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Laina spune:

din situatia unei femei care a trecut prin ce treci tu, si care a depasit punctul critic:

au spus foarte bine fetele care au spus ca relatia asta cu celalalt este un vis dulce care se va acri imediat daca il transformi in realitate. El acum este printul ala care vine aducand parfum de aventura si de traire la maxima intensitate emotionala. Dar la fel de adevarat este ca daca il transformi pe acest "celalalt" in partener de viata, nu va aduce fericire. aveti un trecut nu foarte frumos. pe masura ce relatia va inainta, micile mizerii din trecut se vor transforma in reprosuri aruncate mai mult sau mai putin pe fata; ceea ce acum sunt mici defecte ale lui, mai mult particularitati, vor deveni tare peste care nu vei putea trece, pentru care ai putea ajunge sa-l urasti. deja esti constienta de lucrul asta. fii constienta in continuare.
nu-l poti salva. nu-l poti schimba. nu distruge fericirea a doua persoane care n-au gresit cu nimic pentru o situatie in care nimeni nu are de castigat.

imagineaza-ti in cele mai mici detalii, si fara sa romantezi, cum ar fi viata zi dupa zi, an dupa an, alaturi de el. sosete aruncate prin casa, nopti in care el va fi plecat si tu nu vei stii unde e, sticle ascunse, bani cheltuiti pe acest viciu al lui, certuri interminabile pe subiect, daca va aparea si un copil el nu va putea si nu va vrea sa se implice si sa ofere celui mic un model de urmat si o viata asa cum o merita....

sterge numarul lui, de tot. taie tot, arde tot. scapa cat mai poti. iti faci cel mai mare bine asa.

Elena si Antonia (3 mai 2007)

Varsta Antoniei
poze cu Antonia

www.helpsonia.com

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Yasmine spune:

quote:
Originally posted by MissParker

Pentru prietena lui Noe:

Eu cred ca e o dependenta toxica, nu atat de el, cat de ceea ce simbolizeaza el: ceva frumos pe care l-ai fi putut avea si despre care sperai ca te va face fericita, deci o iluzie, un vis. De obicei asemenea chestii sunt tare nocive, asemenea iluzii iti distrug viata garantat. Fiindca "implinirea" lor ar fi un esec. In acest barbat tu cauti de fapt ceva ce iti lipseste in tine insati si acest lucru nu-l vei gasi niciodata in exterior, in nici un barbat.

Daca ai incepe o viata cu el ai vedea ca totul va intra in rutina si iti va sari in ochi alcoolismul lui (ma indoiesc ca situatia lui s-a imbunatatit cu trecerea timpului, se stie ca asemenea probleme se accentueaza), vei suferi mult mai mult decat daca te-ai opri acum.

Eu iti sugerez o terapie prin care sa te analizezi pe tine insati, sa realizezi ce anume iti lipseste, ce anume iti doresti cu adevarat de cazi in asemenea capcane iluzorii care nu duc la nimic bun si nu iti aduc nimic in viata in afara de suferinta inutila.

Si opreste-te pana nu e prea tarziu si pana nu distrugi 3 vieti: a ta, a sotului si a copilului.


Felicia
Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************
Adevar > Autonomie > Identitate

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!





Analitica ca intotdeauna, sunt perfect de acord!

>>Daruieste lumii un zambet shi toata lumea iti va zambi!<< Charlie Chaplin

Corinna, Andreas Noël, Yasmin Serena http://www.rhp.ro/Andreasn/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Rufus spune:

Ingrozitoare siuatie. Este mult mai mult decat un adulter, este un chin si un pericol real pentru cateva vieti...
Ce sa spun? Ce-au spus si altii: renunta. Stiu ca vrei si nu poti, insa trebuie. Familia ta e in pericol. In primul rand pentru ei, apoi pentru tine.
Imi pare rau, nu prea am sfaturi. Doar ceva incurajari...

poze multe cu noiAna a implinit un an 20062007

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Qamar spune:

multumiri pentru raspunsuri; am sa va transcriu aici raspunsurile ei, asa cum le primesc prin messenger....



Shoshonica are nevoie de www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">ajutor!



The moment scatters.
Motionless, I stay and go: I am a pause

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Qamar spune:

""Dragele mele, va multumesc din inima pentru raspunsuri si pentru cuvintele voastre sincere; imi cer inca o data mii de scuze ca nu postez cu pseudonimul de pe forum, dar mi-e teama....

@Clover: nu, nu s-ar intampla asa ceva, nu m-ar santaja, nu s-ar duce la sot pentru ca nu vrea sa imi faca probleme (mai mari decat ce se intampla). Cat despre "distrus" telefon, am mai incercat o data..si tot ne-am regasit...

@Iuliana: in momentul acesta, incerc sa petrec cat mai mult timp cu familia. As vrea sa plecam undeva o vreme toti trei, dar, din pacate slujba sotului nu ne permite in acest moment. El lucreaza in armata si nu prea poate pleca acum.

@Violeta: draga mea, imi imaginez de atatea ori ce s-ar putea intampla daca sotul ar afla si e teribil. Ma chinuie mult gandul ca il ranesc, ca ii fac una ca asta...Copilasul este mic, nu are niciun an, deci, cred eu, sper eu, ca nu isi da seama de ce se petrece in mine. La preot am fost, insa nu prea m-a ajutat, mai ales ca a avut o reactie prin care ma condamna- nu ca nu as fi de condamnat- dar pur si simplu nu am simtit intelegerea pe care o cautam..

@Bluel: prima data ne-am despartit din cauza presiunii parintilor. Eu eram la facultate, el se lupta cu bacul (desi trecuse de varsta bacului :( ), a doua oara, tocmai din cauza alcoolului si a anturajului in care ajunsese, in timp ce era in armata. Era mult prea chinuitor sa traiesc asa. Nici acum nu cred ca a scapat de problema asta, din pacate...

@Adela, ai dreptate, partial. Pentru ca in momentul de fata, latura fizica nu este deloc o variablia esentiala. Mai exact, nu ne intalnim pentru sex. Nici nu stiu de ce ne intalnim. Uneori pur si simplu simt nevoia sa il strang in brate si atat.

@Ina: da, imi doresc tare mult un concediu, departe, dar, cum spuneam si mai sus, nu este posibil ACUM. Sunt si eu constienta de incercarile noastre nereusite si sincer, nu ma vad niciodata imbatranind cu el. Si totusi, ceva ma atrage la el si nu pot trece peste, oricat as incerca..

@Dora: partea cu pusul in practica se pare ca e cea mai grea. SI imi doresc sincer sa pun punct, dar simt ca nu pot. Da, sta in acelasi oras; stie si unde lucrez, de fapt, cred ca stie tot despre mine, la el cum si mie imi spune totul. Cu alcoolul inca se mai lupta..

@Anamaria: da, amant, Anamaria, suna atat de urat, dar stiu ca asta e.
Nu, nu s-a schimbat deloc; a ramas fix asa cum era cand ne-am cunoscut. Fara studii, fara ambitii, fara viitor. Este exact opusul meu si nu pot intelege ce ne poate apropia atat de mult.
Alcoolul continua; mereu, cu intentia de a se lasa...
Nu, nu ma vad si nu m-am vazut niciodata traind cu el pe termen lung ca parteneri; sa nu radeti, dar uneori imi imaginam ca l-as putea ""infia"", sa il am aproape si sa stiu ca este bine.
Stiu ca trebuie sa fac ceva urgent, pentru ca acum nu mai e ca in trecut; si nu vreau sa sufere cei care imi sunt cel mai aproape.

@Ileanna: bine spus, ca un drog. Imi dau seama ca nu este bine pentru mine, dar nu pot sa ma las. Poate ca ai dreptate, poate ca ma face sa ma simt iar ca la 20 de ani (acum am 26 spre 27), desi uneori ma uimeste cat de imatur a ramas. Sotul meu este un om ideal in ochii mei si il iubesc enorm- zau daca stiu ce ar putea avea celalalt in plus. Poate numai minusuri.

@MIss Parker: bine spus toxic. Si intr-adevar, imi dau si eu seama ca, daca ar deveni reala, viata langa el ar fi un chin. Daca e vis- si stiu ca e doar un vis tembel- vreau tare mult sa ma trezesc.

@DIana: am sa incerc sa fac ce spui tu, desi de multe ori numai gandind, ma simt groaznic. De prietene nu poate fi vorba, pentru ca ele m-ar judeca si condamna din prima, ma indoiesc ca mi-ar oferi vreo solutie. Ele il cunosc pe fostul si nu cred ca ar putea fi obiective..

@Miramar: Doamne, nu m-as putea vedea crescand copilasul acesta iubit langa el. Mai degraba as sta singura si l-as creste eu, decat sa se apropie de el. Vinovata ma simt pentru nedreptatea pe care i-o fac sotului, pentru ca nu o inteleg si stiu ca eu nu sunt asa:( . Despre pasiune sexuala, spuneam si mai sus, nu asta e ceea ce ne aduce impreuna. Foarte rar se intampla si se intampla si in trecut asa ceva.

@ELena: culmea e ca stiu ca viata langa el ar fi un chin. Mi-ar placea sa existe o cale de mijloc, dar stiu ca NU e posibil...

@Rufus: familia este singurul motiv pentru care am ales sa incerc sa ma trezesc din nebunia asta. Daca nu era vorba de sotul meu si de copilas, poate ca m-as fi lasat dusa de val iar si iar. Dar stiu ca acum trebuie sa pun punct, sa ma opresc, sa imi vad de viata mea. Din pacate, mi-e tare greu in acest moment....""







Shoshonica are nevoie de www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">ajutor!



The moment scatters.
Motionless, I stay and go: I am a pause

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns numeioana spune:

Offf, im pare atat de rau pentru tine, pentru familia ta! Inteleg ca simti ca esti intr-o situatie pe care n-o controlezi, din care nu poti scapa! Eu una as incerca sa-mi spun tot timpul ca barbatul acela nu e pentru mine, ca sunt lucruri la el care nu-mi place, ca daca as continua asa as suferi.

Nu stiu ce sfat sa-ti dau. Un lucru e cert: chiar si daca te desparti de el, n-o sa poti trai cu gandul ca ti-ai inselat sotul. Probabil ca daca ii vei spune, el va renunta la tine... si totul s-ar duce pe apa sambetei... Eu zic sa te gandesti bine si sa fii puternica. Ce iti propui, aia sa faci! Sa nu te mai intorci inapoi si sa mergi doar inainte... Fa-o pentru tine, pentru sotul tau, pentru copilul vostru!



Ioana
11+



Mergi cu incredere in directia visurilor tale. Traieste viata pe care ti-ai imaginat-o.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Miramar spune:

Ba da vei putea trai cu tine o data ce vei reusi sa accepti ca nu ai gresit cu nimic, asa ti-a fost dat tie in viata. Ceea ce conteaza este ce vei face de acum incolo.

Si daca nu reusesti sa accepti ca esti om si orice om e supus greselii si slabiciunilor poti apela la un psiholog care sa te ajute.

PS: tu ai spus ca la fiec. intrevedere sfarsiti unul in bratele celuilalt altfel nu te-as fi indemnat sa incerci sa epuizezi pasiunea

Mergi la inceput