povestea primei intalniri

carmenul spune:

Sunnyday , draga mea, nici eu nu am simtit artificii si am avut indoieli si framantari insa reveneam mereu la el cu gandul, cu povestile de seara citite prin telefon,vroiam sa ii aud vocea un pic ragusita si trista.iar el ma suna de zeci de ori pe zi.
Il intrebam mereu" esti suparat?' si el spunea "nuuuu" insa tristetea din vocea lui rasuna mai presus de el, nici el nu era constient de asta.
Ma mira si acum cele doua fiinte din el, copilul si adultul.Uneori gaseste el solutii simple la problemele mele , alteori e copil, mai copil decat altii de varsta lui.
Nici acum nu pot striga in gura mare "iubesc acest copil" insa el poate sa ne-o spuna si ne-a si scris pe hartie ca ne iubeste toata viata lui.Tot ce stiu acum este ca are nevoie de noi, ca nu-l pot lasa in neant, ca eu si la varsta asta am cateodata nevoie de mama, de caldura ei, de vocea ei , de sfaturile ei si nimeni nu o poate inlocui. Asta este si ceea ce voi incerca si eu sa fiu pentru baiatul meu : "mama", omul care sa fie acolo cand va avea nevoie.
Daca lucrurile vor fi bune pana la capat nu pot sti si e firesc cred ca fiecare dintre noi cele care trecem prin experienta asta sa ne punem intrebari de tot felul.
Asa ca sunnyday, lasa-ti inima sa hotarasca si incearca sa vezi luminitele de fericire din ochii copilului tau atunci cand te vede.
Ele pretuiesc cel mai mult.
Manuelita am plans si eu cand am citit ce ai scris.Tu stii bine ca si mie mi-a suflat acelasi vant din spate , tot catre un sat indepartat.
Esti un om sensibil si minunat si o mama deosebita pentru fetita ta.
Va transmit la toate un gand bun sa aveti noroc si sanatate.

cons spune:

Si eu pe tine, Manuelita.
Vezi, nimic nu este intamplator, pana si existenta acestui subiect are aproximativ aceiasi varsta cu a fetitei. Incostient sau nu, voi de atunci va cautati.

misha71 spune:

Pling, insa de data asta de fericire. Si numai tu, Manuelita esti de vina. Tot sufletul tau frumos si bun l-am regasit in aceasta poveste. Iti multumesc, ca datorita tie am si eu inima larg deschisa.

****************************************************************


Emma INVINGE cancerul! In fiecare zi alaturi de Emma!

www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">O inimioara are nevoie de voi! / Blogul cu ingerasi
POFTITI IN BAZARUL LUI MIHAITA!!!



excesul de pufuleti, bomboane si IGIENIZARE dauneaza grav sanatatii (LadyJ)

SoriLea spune:

Manuelita, ai scris asa de frumos ceea ce ai trait la intalnirea cu ingerasul tau, incat ne-ai emotionat (ma refer la mine si sotul meu).
Am vazut si pozele cu papusica ta, e o dulceata si cred ca si eu as lupta pt ea, ce conteaza daca e de etnie sau nu, sunt si ei tot copii, care au nevoie de iubire, de afectiune, de parinti.

Iti doresc un drum cat mai scurt si sa fiti fericiti impreuna.
Mai povesteste cand mergi pe la ea, cum reactioneaza cand va vede si ce va spune. Cred ca abia asteapta sa va intalneasca si sa fie cu voi.



...sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai, pentru ce ai putea sa devii. Charles Dubois

SoriLea

gabibociort spune:

Manuelita
Sa ne mai povestesti si de urmatoarele intalniri. Mi-au dat lacrimile. Mult succes.

Emma INVINGE cancerul!
Gabrielafericita de MARIA (07.08.2007)
ce nu te omoara, te face mai puternic......si mai bun

sunnyday07 spune:

Mamicilor, dragelor, povestile voastre m-au ajutat sa inteleg mai bine ce se intampla in sufletul si inima mea si sa imi gasesc propriul meu drum. Va multumesc pentru ca ati fost alaturi de mine

Promit sa vin si eu cu povestea mea intr-o buna zi ... nu prea indepartata.

criadi spune:

Manuelita, m-ai lasat fara cuvinte...Te-am urmarit inca de pe vremea cand cochetai doar cu gandul de a adopta un copilas, apoi dorinta ta de a adopta un copil de culoare dar in nici o postare de-a ta nu am simtit atata emotie si sensibilitate ca in descrierea primei intalniri. Si oricum m-am regasit atat de bine in trairile tele...sunt atatea similitudini cu prima mea intalnire...desi au trecut deja aproape 2 ani de cand o avem acasa si sunt atat de fericita ca ea a fost "aleasa" am avut atatea indoieli la prima intalnire, si eu am simtit ca "e cam uratica" si aceeasi jena "cum voi putea s-o prezint prietenilor mei?", noroc ca am o mama "normala la creier" care doar vazand fotografia ei a inceput sa planga, s-a uitat la mine si mi-a spus "EA e fetita ta" iar eu ma uitam la ea bulversata cum ma intreba "Tu vrei un copil caruia sa-i daruiesti dragostea ta sau vrei un copil manechin cu care sa te lauzi?". Nu stiu daca a fost sustinerea neconditionata a mamei sau s-a produs un miracol dar deja la a doua intalnire mi s-a parut un cu totul alt copil si oricum, ca sa nu ma lungesc prea mult, vreau sa spun ca din momentul cand o aduci acasa si incepi sa-i daruiesti dragoste copilul "infloreste" in mod miraculos, parca toate trasaturile se finiseaza si incep sa radieze din ochi si din intraga fata o lumina extraordinara. Deci...felicitari si sa dea Dumnezeu cale cat mai usoara de aducere acasa a fetitei!

SoriLea spune:

sunnyday - sa intelegem ca ti-ai gasit copilasul????? Hai mai repede
cu povestea, m-ai facut curioasa

criadi - sa-ti traiasca printesa si sa va bucurati intreaga viata unii
de altii. Sanatate si fericire va doresc.

Salut toate fetele de pe acest forum.


...sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai, pentru ce ai putea sa devii. Charles Dubois

SoriLea

sunnyday07 spune:

Uff, ce n-as da sa stiu raspunsul la aceasta intrebare ...


Dar cand o fi sa fie promit sa povestesc aici - n-as vrea sa pun curiozitatea unei viitoare mamici la incercare

SoriLea spune:

sunnyday, iti doresc sa fie cat mai curand

...sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai, pentru ce ai putea sa devii. Charles Dubois

SoriLea