De ce ne e frica de singuratate?
Raspunsuri - Pagina 4
Adrianai spune:
Ma bucur ca unele dintre voi ati inteles la ce m-am referit.La situatii extreme.
Diego eu cred in propriul meu Dumnezeu. Daca sunt intr-o situatie grea nu ma rog la Dumnezeu si astept sa treaca problema. Ma lupt sperand ca Dumnezeu e alaturi de mine.
Nu cred in Biserica, desi sunt cununata in Biserica. Legamantul pe care l-am facut atunci a fost intre mine si Dumnezeul meu, bland, iubitor, dar care asemenea unui parinte stie cand sa te lase liber sa-ti faci propriul drum in viata.
WARNING: I have an attitude and I know how to use it!
Miramar spune:
In sfarsit am stabilit despre ce vorbim - despre situatii extreme.
Si ca sa-ti raspund la intrebarea pe care o pui Adriana. De ce se complac femeile in aceasta situatie - eu zic asa (desi stiu ca veti arunca cu rosii in mine dar subliniez ca vorbesc despre majoritate nu generalizez) - unul din motive este nivelul de educatie si altul este nivelul de trai (cum a mai spus cineva mai sus).
Societatea la origine asa a fost construita cu femeia si barbatul inegali - perioada matriarhatului e demult apusa - pe vremea aia femeile erau mai importante pentru ca nasteau copii - lucru pe care barbatii nu-l puteau face, in timp, barbatii prin simplul fapt ca sunt mai puternici fizic decat femeile au preluat conducerea. Amintiti-va ca nu mai mult de acum 100 de ani rolul femeii era clar sa se ocupe de casa, femeia nu facea politica, nu avea dreptul la politica, ba chiar mai mult nici macar nu avea voie sa voteze, majoritatea meseriilor ii erau interzise, etc etc. Se presupunea ca femeia nu are creier destul sau nu stie sa-l foloseasca adecvat de aceea este inferioara barbatului si trebuie sa-l respecte pentru ca fara el nu e poate descurca in lume. Barbatul munceste si intretine familia, tot barbatul prin forta lui apara familia etc etc. Femeia nu are dreptul sa emita pretentii si daca o face trebuie pusa la punct. Cam asta era societatea pana de curand. Lucrurile au inceput sa se schimbe treptat, evolutia tehnicii si a stiintei a ajutat foarte mult. In continuare insa cu preponderenta in medii sarace sau/si cu un nivel scazut de educatie, dar nu numai, conceptiile raman aceleasi. Femeia este si ea constienta de lucrurile astea si i se pare normal sa suporte abuzurile sau/si adulterurile - isi asuma rolul ei de femeie in societate, pentru ca unu i se pare normal sa fie asa si doi nu stie sa traiasca fara barbatul ei, sau ii e frica ca nu o sa se descurce fara el. Un alt motiv care poate merge in paralel cu celalalt sau singur este partea financiara. Nu mai intru in detalii si explicatii ca oricum s-a vorbit mai sus de asta.
Deci Adriana - astea ar fi dupa mine motivele principale ale femeilor care accepta "orice" numai sa ramana in casnicia respectiva. Cum se pot schimba lucrurile? Incet incet ele s-au si se schimba in continuare, prin educatie in primul rand si prin ridicarea nivelului de trai.
Hai va astept sa ma combateti fetelor!
Diego spune:
Draga Adriana,
Imi place cum te exprimi. Si pentru mine Dumnezeu este bun, iubitor si mama si tata in acelasi timp.. Clar Biserica este o societate imperfecta, creata de oameni, asa cu limitele lor...deci, mai mult decat logic ceea ce zici. Cu toate acestea, femeia a fost cea care L-a incaput "pe Cel neincaput" si tot femeia a fost prima martora a invierii... Sa nu uitam ca acum 2000 de ani conceptia despre femei a fost atat de elocvent descrisa de Miramar. Si totusi femeia a fost aleasa ca instrument VALID al mantuirii (pentru cei ce cred ca asa s-a intamplat - nu ma refer la atei). Sunt convinsa ca Dumnezeu nu vrea de la noi sacrificii inutile...ne vrea fericiti (fericite). Deci nu neaparat nivelul de trai sau educatie ne face sa induram aiurea (unde traiesc eu femeile sunt destul de independente financiar si unele chiar foarte culte - si totusi stau ca mieiii la taiat). Sunt situatii de viata ce trebuie tratate cu multa finete si sensibilitate.
Va salut pe toate si imi face placere ca Adriana a pus punctul pe I, intelegand ceea ce eu am vrut sa exprim.
coraly spune:
Legat de degradarea conditiei femeii si rolul bisericii in asta, va recomand sa cititi 'Codul lui Da Vinci' - foarte interesanta!
Coraly si Sergiu
poze
Miramar spune:
Diego - care sunt motivele dupa tine, daca nu sunt astea care fac femeia sa suporte "orice". Ca asta era intrebarea Adrianei si tu nu prea ai raspuns la ea.
Nu sunt atee, cred in Dumnezeu si m-am casatorit in biserica, dar as prefera in discutia asta sa-l lasam de o parte daca poti. Iti respect credinta dar te rog accepta si tu faptul ca noi nu suntem la fel ca tine si am prefera o discutie cu argumente clare care depind de liberul arbitru (pe care tot Dumnezeu ni l-a dat)mai degraba.
Coraly - am citit Codul lui Da Vinci - f. frumos dar nu cred ca are rost sa-l bagam in discutie aici ca am fi off topic.
Alexmona spune:
Bun ...am stabilit ca nu se vorbeste aici despre situatii ca a mea ...
Perfect!!!!
Vorbim deci de situatii extreme!!!!Si aici ne apucam noi sa emitem ipoteze ...
Femeile care stau si accepta unele conditii sunt poate puse in anumite situatii ...cum bine a punctat Diego.
Eu nu pot da un astfel de raspuns ...FETELOR nu sunt in masura ...inca nu am ajuns la extreme , dar tin sa va spun ca lipsa de educatie nu e fondul unor astfel de situatii.Nu exista termeni exactii pentru situatiile astea si nici nu putem generaliza .
Eu sunt constienta ,draga Miramar ca multe femei fara prea multe studii pot sa-mi dea mie si altora multe lectii de viata .
Unele sunt mai umane si mai cu adevarat familiste decat multe care au scoli inalte si conturi "grase".
Dar , daca ar fi sa se faca o statistica probabil ca ar prima o anumita clasa sociala , dar poate fi si din cauza numarului mai mare , deci si procentul in acest caz ar fi mai mare.
Eu nu zic ca educatia nu ar avea ceva de spus , dar cunosc multe cazuri in care femei sau barbati fara studii au intentat urgent divort ...fara sa se gandeasca un moment .
Asa ca , nu stiu sigur daca aceste doua probleme enuntate sunt cauzele care stau la baza suferintei prelungite a durerii.
Eu consider ca totul tine de personalitatea si temperamentul chiar si caracterul acelora care se complac in unele situatii greave .
Dar EU nu sunt in masura sa dau un raspuns exact.Nu pot.
Si fetele , de ce am impresia ca tare v-ati inversunat impotriva lui Diego????
Mie, mi se pare normal sa ne sustinem ideeile fara sa aruncam cuvinte grele una in cealalta !!!!iar Diego asta face isi sustine ideile.
De aici putem invata ...nu sa invatam sa ne certam , ci din contra sa schimbam opinii si idei.
Fiecare gandeste altfel ...nu suntem toti facuti la matrita.
Asa ca eu va pup si ...accept ideile voastre .
Sunt idei diferite de ale mele si combatandu-le voi cu argumente pot invata si eu multe.
Pupici
A...si Miramar Id -ul meu ti-l trimit pe privat.
Diego spune:
Deagele mele,
Tot ceea ce am facut pana acum, in viata, am tinut sa fie in cunostinta de cauza. De la scolile, pe care am ales sa le frecventez, pana la casatorie... Mi-era teama de formalisme. Asa ca (vorbind de casatorie) am dorit sa pricep toate aspectele actiunilor care vor urma sa se faca, atat d.p.d.v civil, cat si religios. Asa ca am luat legatura cu persoane pricepute si consultat carti care prezentau mai multe puncte de vedere, si am studiat cat de cat, taina casatoriei.
Deci cu liberul arbitru in mana facem alegerile pe care trebuie (la momentul respectiv) sa le facem. Nu sunt de acord ca femeia (sau barbatul) sa accepte orice, dar limita de suportare a unor situatii complicate este diferita (si nu cred ca depinde neaparat de scoala sau bani). deci argumentele nu pot fi general valabile. Fetele sunteti tari oricum! Tinet-o tot asa!
Ciao!
Adria_ spune:
De ce ne e frica de singuratate?
Ne e frica de ce-am putea descoperi in noi atunci cand nu suntem ocupate sa ne certam cu sotii sau cu copii sau cu diverse alte treburi de facut in doi....
In doi nu mai esti obligat sa te vezi asa cum esti, ci e mai simplu sa-i scoti celuilalt ochii cu defectele pe care le are.
Ne mai e frica sa luam hotarari si sa le ducem la bun sfarsit, apoi sa suportam consecintele. In doi cred ca se imparte la ... doi, sau se paseaza vina cand la unul, cand la altul...
Adriana
elas spune:
Am citit si eu acest subiect!Si poate pentru multe dintre voi sint din categoria celor tirite in noroi si carora le e teama de singuratate!Poate e asa sau poate nu!Nu cred ca ma tem de singuratate, am o minune de fetita si ea va fi a mea indiferent ce se va alege de casnicia mea!Aici e vorba de altceva...am indurat multa durere si poate chiar umilinta, poate am fost chiar abuzata emotional, dar am acceptat tacit pentru ca am crezut ca fiecare lucur ni se intimpla in viata cu un scop...si cind spui acolo in biserica, in fata lui Dzeu, ca esti cu un om la bine si la greu, chiar tb sa faci asta!Am avut multi ani minunati in care am fost f fericita!Am adus pe lume un copil si m-am simtit responasabila pentru el...am vrut sa o pot privi in ochi si peste ani si sa nu ma judece spunind tata era dus cu capul, judeca cu alte parti ale corpului, dar tu ce ai facut sa fim o familie!Si am incercat f mult si nu imi pare rau!Poate o sa reusesc sau poate nu...dar am facut-o pentru minunea mea, pentru mine si pentru el, chiar daca el nu crede asta!
Numai judecati simplist, e f simplu sa privesti de pe pozitia mie nu o sa mi se intimple niciodata!
Sa nu spui niciodata, niciodata!
Adrianai spune:
As mai vrea sa stabilesc un lucru. Nu judec pe nimeni si cand am postat acest subiect nu am vrut sa va jignesc pe voi cele de pe forum care treceti prin momente dificile in viata.
Ma uit in jurul meu si vad oameni nefericiti. O vad pe vecina mea care o viata intreaga a fost batuta de barbatul ei, si care a stat cu el doar pentru copil. Si acum copilul acela face exact ce a vazut in familie. O bate pe propria lui mama.
O vad pe prietena mea cea mai buna care plange 6 zile din 7. Ca prietenul ei se joaca cu ea: te iubesc nu te mai iubesc.
Vad o cunostinta, care a crezut in barbatul ei orbeste.Si el, din barbatul dulce pe care l-a cunoscut a devenit o bestie. Se imbraca cum ii spune el, gateste numai ce vrea el, a renuntat la serviciul ei si la prietene pentru el, a facut un copil pentru ca a vrut el. Bestia asta ii spune sotiei in fiecare zi ca e proasta, urata, ca nu e buna de nimic si nu face nimic cum trebuie, o injura si uneori o bate. A ajuns o umbra a femeii care era inainte. Merge cu capul plecat pe strada, cu pasi sovaitori, tematoare.
Sunt multe, multe exemple de acest gen.
WARNING: I have an attitude and I know how to use it!