Cat de frustrate suntem???
Raspunsuri - Pagina 4
michelle7 spune:
[quote]Originally posted by razhore
nu are de ce sa imi fie ciuda:)
Sunt totusi si situatii in care dependenta este reala si probabil genereaza frustrari.Uite, primul exemplu care mi-a venit acum in minte:Sa spunem ca o tipa pleaca in alta tara impreuna cu sotul ei.El are drept de munca si ea nu are.Asta ar fi un caz de dependenta financiara.E doar un exemplu ipotetic:)
eu is aia
. dar dependenta financiara nu include obligatoriu si dependenta psihica. eu de aia vorbeam . poti sa fii independenta financiar ba chiar sa-l tii pe el si totusi sa fii total " sub papuc" si invers.
Michelle
michelle7 spune:
quote:
Originally posted by giani
Mde, aci tot ma mai apuca frustrarile, cum naiba barbatii nord americani pot face treburi in mod eronat repartizate femeilor: gatit, spalat de rufe, curatenie in casa, crescut de copii, cot la cot cu partenerele lor, din proprie intiativa. Am facut cercetari in detaliu, ca-s foarte interesata in problema asta, se pare ca numa' in tarile vestice femeile au inregistrat un asemenea succes. Am o pretena, barbata-su' ii aduce micul dejun la pat, proaspat pregatit, basca o floare intr-o vaza. Barbata-su' englez, ce sa mai precizez, cum naiba sa nu te apuce frustrarile; de citiva ani ma rog de 'mnealui sa faca si el un mic dejun surpriza, acu' nu zic, mai gateste si el, trebi sofisticate mai ales, si nu in mod constant, asa, cu toane, da' am ce am cu micul dejun.
Pt ca asa i-a crescut mama. iti faci curatenie in camera, iti calci singur camasa, iti incalzesti singur mancarea. Sunt mai multe feluri in care iti poti arata " dragostea de mama" . Una dintre metode e sa-ti pregatesti puiul pt viata - ajutandu-l sa devina independent
Michelle
daniela_b spune:
quote:
Originally posted by michelle7
[br
Pai in primul rand limita e acolo unde incep problemele. Adica daca comportamentul meu - indiferent care e ala- il derajeaza pe sotul meu evident ca e timpul sa dau inapoi. Dar nu cred ca il deranjeaza pe sot ca eu ma vad cu o amica la cafea si acolo vorbim de rujuri sau de iubirile din adolescenta in loc sa ne plangem ca bredpitul nu-si pune sosetele in cos.
De exemplu unul dintre momentele mele de independenta nevinovata e ca incerc pe cat posibil sa merg la fitness si la cumparaturi singura desi de multe ori sotul meu vrea sa vina cu mine. De ce sa las de la mine si sa plec de la sala cu juma de ora mai repede doar pt ca el nu mai are chef sa stea, sau de ce sa ma grabesc la cumparaturi ca el s-a plictisit? Astea nu sunt " compromisurile casniciei" astea sunt din categoria " am cautat-o cu lumanarea"
Michelle
Pai aia vreau sa aflu eu, ce inseamna sa fii frustrata cu adevarat si cum inteleg altii ca esti frustrata.
Si ca sa nu se creada ca eu nu ma dau prima! drept exemplu: mama mea crede ca nu sint o sotie buna pentru ca vesnic il aude pe sotul meu ca nu are camasi calcate la dunga. Uita sa spuna ca ii e lene sa le caute in dulap, mama lui l-a invatat ca camasile cresc/rasar pe marginea scaunului ( cacofonia este intentionata).
Uita "sa-si aduca aminte" ca i-am spus de aproape un milion de ori ca e de ajuns sa deschida dulapul sa le gaseasca, avem toate motivele din lume sa fim fericiti dar uite ca ne impiedicam de stupidele de camasi...
Ei bine, am facut-o si pe asta, le-am atirnat de scaune.
Si ce daca? In continuare, el se plinge ca nu "a avut camasi", la un moment dat.
Mama mea tipa ca sint o neserioasa, o nevasta iresponsabila, nu-i dau barbatului ce vrea! Camasi intinse pe scaune!
Asa ca ideea e ca pe mine ma doare-n cot de povestea cu camasile, asa a vrut, asa am facut ( pur si simplu am obosit sa ma opun...) insa tot o nefericita sint in ochii celor care nu se streseaza de camasi si tot neamul lor!
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii
michelle7 spune:
pai acuma daca vor sa ne gaseasca nod in papura se iau si de faptul ca tragem aer in piept mai mult decat e necesar si-i luam oxigenul bredpitului
eu de exemplu am fost " abuzata " verbal de barbatu-mio in ceea ce priveste calcatul hainelor ( a se citii a comentat ca nu-s calcate bine) de atunci nu-i mai calc DELOC pt ca mi-a spus ca " am calcat degeaba ca tot necalcate arata" fooooarte bineeeee, caaaalca tu atuuuunci. Precizez insa ca am putut aplica metoda pt ca in copilarie isi calca singur camasile , deci pana la urma tot soacra de de vina
Michelle
daniela_b spune:
Soacra, socrosheniei ei de soacra, ca altfel nu poci pentru ca sa-i spui ( ei, i-as spune eu da' nu rabda nici netu')...
Acum pe bune, cite "lacrimi" din cauza de niste camasi ( sau ce-or fi)...spuneti si voi...
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii
michelle7 spune:
quote:
Originally posted by daniela_b
Soacra, socrosheniei ei de soacra, ca altfel nu poci pentru ca
Acum pe bune, cite "lacrimi" din cauza de niste camasi ( sau ce-or fi)...spuneti si voi...
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii
daca ar fi invers la faza cu calcatul ne-ar spune " vaaaai ce cicalitoare esti, nimic nu-ti convine"
Michelle
Chuny spune:
Eu imi amintesc o faza : in primele luni dupa ce m-am maritat nu calcam nimic, da' nimic ! Si sotzul meu imi facea aluzii peste aluzii si tot nu întelegeam . Faza tare e ca la un momentdat omul se saturase, iar dimineata când se trezea, scoatea masa de calcat si opunea in ho cu haine pe ea ... ca sa-mi vina ideea sa le clac. Eu ma trezeam, ma miram ca de unde-o aparut masa aia si ma-ncurca, si o puneam la loc in debara. Acum calc numai când e chiar necesar ... in rest i-am luat camasi care nu se sifoneaza . Soacra-mea se uita ciudat la mine, dar nu-mi pasa. In schimb fratele sotului si cu prietena isi duc amândoi hainele la spalat si calcat la soacra-mea.
Chuny spune:
Nu-mi pot edita mesajele, problema mare ( mai trist e ca nu pot scrie la zz, dar asta-i alta poveste ) :
Deci edit : scoatea masa de calcat si o punea in hol cu haine pe ea ...
http://fr.pg.photos.yahoo.com/ph/sib_maillet/my_photos
eliza_p spune:
Calcatul nu-i o problema in america pentru ca nu-i la moda. Noi nu purtam haine calcate, ca de altfel majoritatea americanilor si, surprinzator, nu simtim deloc lipsa acestei activitati!
La nevoie, gasim alte activitati cu care sa ne omorim timpul...
forte spune:
Dar voi unde gasiti barbatii astia?
Partenerul meu imi calca si mie din haine, imi pregateste micul dejun si sandvisul dimineata (si invers), iar ultima discutie cu prietena mea era despre procesul comunismului.
si sint al naibii de fericita.