40 cu + sau - (p.5)
Raspunsuri - Pagina 8
monagan spune:
buna, tinericilor
daca e vorba de reteta contra ridurilor, vreau si eu. Nu ca as avea,
....n-am nici unul,nuuuuuu, ci doar asa "preventiv".
noemi,felicitari, ma bucur ptr. voi. Succes in continuare.
Happy Valentines Day!!
noemi, nu fii trista,
te asteptam aici.
adrienne12 spune:
Masti cu banane pt. fata;-¼ banana, I lg. iaurt, 1 lg. miere, amestecat pina totul devine o compozitie cremeoasa. Se aplica pe fata si git si se lasa 20 min.-¼ banana + 2 lg. miere, amestecat ( preparearea si aplicarea ca mai sus)-½ banana piure aplicata pe fata ( preparearea si aplicarea ca mai sus)-½ banana + 1 lg. unt (pt. ten uscat, in special iarna) ( preparearea si aplicarea ca mai sus)
lu.more spune:
Noemi, nu fi trista, ca se vor rezolva toate !
Poate ai spus si nu am retinut eu : cand vine bebe pe lume?
Adrienne, eu cred ca ce-a facut fiul tau se numeste „iertare”, si eu cred ca e foarte nobil din partea lui. Inseamna c-o iubeste intr-adevar pe prietena lui si nu vrea s-o piarda, iar acum i-a dat o lectie care – sper – ii va fi invatatura de minte.
Cum adica, imi traduci din articole, unde nu stiu?!? Mai bine propune-le creatorilor siteului sa faci o versiune in romana, scapi mai repede!!!
Retete anti-riduri nu am. In schimb, pentru tonifierea muschilor fetei, zambiti, va rog!!!
Gabi, mai la vest de Germania nu aveti de gand sa veniti? Si va-ntoarceti prin Italia! Ce buna sunt la facut itinerare...
Va pup,
O seara placuta
P.S. Gata pozele de la Paris. Albumul se cheama Paris 11 fébruarie. Il gasiti la semnatura.
.................................................................................
Dragii de noi
.................................................................................
« C'est quand on n'y croit plus, que le ciel vous entend et pardonne. »
Kyo
noemi marian spune:
Va multumesc pt ca sinteti alaturi de mine.De fapt ca-ntotdeauna si nici nu ma mir.
Tristetea asta a mea e veche si nu va trece niciodata pt ca nu pot si nici nu sint lasata sa uit.Este vb de fiica mea(v-am povestit de prima mea sarcina) care a plecat in 14 feb 1997 si nu sint capabila sa trec peste, orice as face.Iar ziua asta a devenit una a jalei si-a disperarii pina la durere.Citeodata simt ca-mi pierd mintile,mai ales ca metoda prin care a fost trimisa dincolo este una pe care eu o urasc si-o dezaprob din toata fiinta mea.Iar ieri a fost mai rau ca-n alti ani datorita reportajului transmis cu ceva luni in urma despre sinistrosenia din padurile Iasiului,cred si care ma bintuie de-atunci.M-am obisnuit greu cu ideea ca Francesca e intr-un borcan cu formol,dar ce-am vazut atunci m-a facut sa ma gindesc ce-as face daca si eu as .....nu stiu si nu pot continua sa ma gindesc la asta.
Am tot reflectat pe marginea pb si-am ajuns la concluzia ca ma doare ingrozitor absenta unui mormint unde sa pun flori si sa-mi cer iertare.Si-asa mi l-am facut in suflet,dar e foarte grea si dureroasa crucea.Mai ales in 14.02 cind toata lumea sarbatoreste iubirea si eu bocesc plina de regrete si amaraciune.Citeodata stau si ma gindesc daca am o reactie normala,daca sint intreaga la minte si nu m-am clatit de tot.Oricum stiu ca la mansarda am pb,dar ma tem sa nu fie mai mult si mai urit pt ca fac tare rau.Cam asta e.Azi am fost cuminte
si normala ca-ntotdeauna.Am ris si m-am distrat pt ca stiu ca viata merge inainte si-am un an in fata pt a ma pregati de urmatoarea criza.
Sper doar ca aparitia unui copil in viata mea sa mai atenueze putin din durere.
Iar am reusit sa va intristez!Oricum pina la anul sper sa nu mai am nici o poveste trista.Stiti care e culmea?Ca eu sint ,de fapt, o tipa vesela si optimista si mi-e greu sa pricep de ce pic asa de tare?Dar asta e
Va doresc o dupa-amiaza placuta,sper sa mai apuc sa intru si deseara.
Noemi
lu.more spune:
Noemi, esti o femeie foarte puternica.
Nu stiu (poate nu am retinut) cum ai pierdut-o pe fetita ta, si nu-ti cer sa povestesti pentru mine, daca-ti face rau. Nu stiu nici ce s-a petrecut in judetul Iasi acum cateva luni, dar stiu sigur un lucru: viata e facuta din bune si rele si uneori relele nu se intampla numai altora.
Bineinteles ca ne intrebam „de ce noi”, bineinteles ca suferim si nu putem uita, dar... nu stiu unde, gasim puterea sa mergem mai departe.
Eu cred ca fetita ta te-a iertat de mult, si ca e timpul sa incerci sa treci peste durerea asta. Nu sa uiti, ci sa treci peste, si sa mergi mai departe.
Si mai cred – imi permit sa spun – ca totul a devenit o obsesie pentru tine, uite, te gandesti deja la ce vei face peste un an, cand de fapt nu stii ce vei face maine!
Sfatul meu este sa fii asa cum te simt ca esti, vesela si plina de viata, si stii ceva? Fetita ta stie ca n-ai uitat-o, fii vesela pentru ea, zambeste pentru ea, Francescai nu i-ar placea in mod sigur o mamica cu ochii plansi. Zambeste 365 de zile pe an!
Pupici!
.................................................................................Dragii de noi
.................................................................................
« C'est quand on n'y croit plus, que le ciel vous entend et pardonne. »
Kyo
monagan spune:
nu pot sa dorm si e aproape 2 noapte. Al meu sforaie de bubuie casa si eu fac pe gardianul.
noemi, nu stiam povestea ta, imi pare tare rau. Timpul le rezolva pe toate si sint sigura ca dupa adoptie, viata ta se va schimba si ranile sufletesti aproape ca vor disparea.Uite aici de la mine.
adrienne, multumim de reteta. Eu am sa o aplic. la toate si....merg la culcare, sau cel putin incerc, ca maine am de facut un drum pana la Satu Mare.
gabibarta spune:
Noemi, degeaba ar avea fiica ta un mormant. Oricum, ar fi doar o piatra fara suflet, nu stiu, cat ti-ar fi de folos... Degeaba pui flori oriunde, durerea din suflet tot nu va trece.
Lulu, mersi pt. idei
, dar probabil voi merge doar eu cu copiii si fara masina, deci nu cred ca vom putea face un traseu asa de lung. anul trecut am mers cu ei doar 90 de km, si nu prea au rezistat nici atat..Gabi+Robert 20.05.1997
Lili 17.05.2002
pozici poze iarna 2005/2006
noemi marian spune:
Multumesc,Gabi si Lu si Mona si tuturor,de fapt.
Azi totul e ok,ingrop totul si-o iau de la cap pt ca sint constienta cit rau pot sa fac in jurul meu.Ginditi-va ca bietul meu sot a avut parte de asa ceva,chiar si mai rau,mai bine de un an.Ma mir citeodata cita putere a avut.Las asta acum pt ca nu mai are sens.O voi scoate eu la capat cumva.
Lu m-ai intrebat cind se naste copilul.Pai din calculele mele,daca am informatii corecte,cindva prin martie.Am vrut sa merg cu fata la un eco,dar sint atit de racita de fo 2 zile incit abia ma tin pe picioare si-n plus chiar n-am ce cauta intre atitea mamici,Doamne fereste!poate le-mbolnavesc si pe ele.Sper sa ajung saptamina viitoare si-atunci voi sti cum sta treaba.
Am vazut ca ati pove de antiriduri.Eu folosesc Gerovital H3 si pot sa va spun ca e minunata.De fapt toata gama este de exceptie,iar preturile sint de-a dreptul obscen de mici.Nu-nteleg de ce nu sint promovate produsele.Am dat cautare pe google si am vazut peste 50pg.
Toata lumea de la americani si pina la japonezi cunosc produsele.Si le lauda mama!mama!Asa am dat si de partea medicala a pb.Musai sa vb cu un medic pt ca injectiile,mai ales,erau laudate cit sint de bune.Si nu doar de oameni in virsta ci si de tineri asa ca noi.
mai vorbim.Va Noemi
La noi ninge ca-n povesti.Zici ca vine Craciunul.E asa de frumos.
Danna_36 spune:
Lu.More, felicitari fetitei. A mea a fost la un curs de modeling o vreme, pe cand locuiam in Bucuresti, dar a renuntat, nu i-a placut. Era si micuta (5 ani si ceva), ii ocupa week-endurile si a obosit, cred eu...
Noemi, fruntea sus. Imi inchipui ca iti este foarte greu, dar, asa cum ti-au spu si fetele, nu ajuta la nimic, nimanui, daca te lasi doborata de tristete. Intr-un fel sau altul vei avea puiul tau, in curand
De cate ori mai citesc despre o problema din viata unui copil, nascut sau inca nu, constientizez inca odata cat de fericita sunt si cat de recunoscatoare trebuie sa fiu pentru copiii mei. Imi amintesc de primele luni de viata ale Magdei, primul copil; cand lumea zicea "sa-ti traiasca", parca ma intepa in inima. Multa vreme mi s-a parut o urare tampita, mintesa si sufletul meu nu puteau concepe ca ar putea fi si altfel, intelegeti voi....
E un subiect la generale, "de ce trebuie sa sufere copii". Am scris acolo despre prietena mea, ale carei fetite sunt prinse amandoua in ghiarele aceleiasi boli cumplite si incurabile, amiotrofie spinala ii zice si consta din paralizarea treptata, intr-un interval mai lung sau mai scurt a muschilor, pana se ajunge la cei vitali, iar copilul nu mai poate respira de exemplu...Deocamdata le sunt afectate picioarele (total), mainile partial si spinarea, care le e sustinuta de corsete speciale. In scurt timp vor avea nevoie de interventii chirurgicale, care sa le indrepte si sa le sustina coloana(tije, etc), pentru a putea sta macar in scaunele lor cu rotile, ca de mers nu au mers niciodata si nici nu o vor putea face. Acum strang hartogaraia necesara si sper ca la un moment dat sa am toate datele pentru a posta un subiect la umanitare in care sa cer ajutor pentru ele, in ideea de a le face viata macar un pic mai suportabila, atata cat o fi ea lasata de Cel de Sus...Ori poate o conving pe mamica lor sa faca asta, povestea va suna altfel spusa chiar de ea...
Schimband acum subiectul, vreau sa va intreb pe cele care circulati cu avionul, cat e valabil un bilet dus-intors? Sau e in functie de companie, destinatie, etc?
photos
Luci65 spune:
buna fetelor,sint si eu pe aici, trecuta de 40 ,anul asta fac 41 data mea de nastere e 28 aprilie 65 .Eu sint taur, sotul berbec iar copii unul balanta si unul leu.Ma bucur mult ca v-am gasit si ca sintem apropiate ca virsta .va imbratisez si va pup Luci65-Frankfurt