In doi... sau una singura

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Carolyne spune:

Draga Tiana,

Nu o lua neaparat ca pe un sfat, din afara vazuta problema eu m-as separa o perioada 3-5-6 luni, perioada in care l-as ignora complet si nu i-as servi decat fraza : sa vada si el cum este fara "nesimtita" pe post de servitoare (depinde si de reactia lui, normal).
Daca tu te descurci si te linistesti sufleteste, iar el nu da semne de impacare sau schimbare de comportament atunci poti divorta impacata. Bineinteles sa vezi si ca el te apreciaza si nu te mai cicale toata ziua la cap...desi, asa cum spunea una din fete mai sus, cicaleala este BOALA cronica, as adauga eu. Sa ma toace toata ziua la cap, desi nu ma ajuta si nu face lucrurile respective in care este "as", mi s-ar face lehamite si as pleca cat as vedea cu ochii.
Si mai ales pentru copii nu cred ca-i sanatos sa vada o atmosfera de familie tensionata mai mereu ori cum mama lor este desconsiderata. Cam la fel li se va imprima si lor "respectul" fata de femei. Sa zicem ca sunt prea mici acum, dar mult nu mai au pana sa inteleaga si mai bine ce se intampla de fapt.
De aceea mai acorda-ti o ultima sansa, iar in functie de rezultate iei decizia cea mai buna.
Iti doresc numai bine,

Carolyne si bobocelul Veronica

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns casandra spune:

Ma gandesc ca situatia devine din ce in ce mai incordata, pentru ca tu returnezi cu putere tot ce iti trimite el, ca la volei, el trimite peste fileu, tu inapoi, samd... Dar daca ai lasa mingea sa cada, s-ar plictisi sa o tot arunce, poate isi gaseste altceva de facut.
Ce vreau sa iti spun eu e ca atentia pe care tu i-o acorzi, indiferent daca e pozitiva sau negativa, dar e atentie, constituie o intarire a comportamentului sau, o recompensa pentru cum se poarta. Ca sa faci sa inceteze sa se poarete astfel, trebuie sa il recompensezi, adica sa ii acorti atentie favorabila, de fiecare data cand iti place cum se poarta. Asta ce ar insemna, sa il atingi usor, sa il lauzi, sa ii dai sa manance ceva care ii place. Asta cand are un comportament care vrei sa se repete. Iar daca incepe sa te cicaleasca, incearca, in faza incipienta sa ii deturnezi atentia, fa o gluma, povesteste-i ceva placut despre copii, sau ignora-l pur si simplu. Ca sa il schimbi, trebuie sa ai tarie de caracter mai mare decat el, si consecventa.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns KSorana spune:

Pe el ce nu-l multumeste defapt?Trebuie sa fie ceva care nu-l multumeste .Nu curatenia sau educatia copiilor ,e altceva .Si cum el nu incearca sa lupte pentru relatia voastra tu de ce ai mai face-o.Cred ca si relatia sexuala e aproape nula.Nu stiu ce se intimpla la voi ,tu sti mai bine.Dar eu una nu as mai astepta sa se indrepte .Sau mi-as crea din timp niste "perne" ca sa am pe ce cade dupa ce divortez.(asta fac eu acum).Deci te inteleg perfect.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns angelina spune:

Draga Tiana,

Fiecare s-a legat de cate un detaliu pe care l-ai scris tu referitor la comportamentul sotului tau si eu voi face la fel.
Mie fraza "fara mine te vor manca cainii" imi este mult prea familiara!!! Tatal meu numai asta stia sa spuna: cum ca nu suntem in stare de nimic, cum ne vor manca cainii, un om super moralist, cicalitor, care vorbeste mult si prost.
La urma urmei abundenta asta dde critici nu reflecta decat neputinta si caracterul lor slab si complexat. Cu cat o persoana este mai nemultumita de sine si are probleme cu propriul caracter cu atat va critica si se va lega de cei din jur mai mult.
Oamenii astia traiesc si se hranesc din propriile critici. Nu se vor schimba niciodata, pt ca le place atat de mult sa se auda vorbind.
Si culmea culmilor e ca desi ei sunt cei mai tari si cei mai mari, contributia lor la imbunatatirea situatiei este nula, (nu fac nimic in casa, n-au habar ce e de facut cu copiii si nici nu-i intereseaza)dar au grija sa te puna pe tine cu moralul la pamant si sa te hamaluiasca!

Eu subscriu la ce au spus fetele: ia-ti o pauza, cu alte cuvinte, separa-te de el, incearca sa te preocupi doar de tine, fii foarte rece si nu-i mai acorda atentie deloc. Daca vezi ca e prea mandru si prost ca sa inteleaga ca e vina lui si sa-si ceara scuze, sau mai rau, va da vina din nou pe tine, sau, nici nu va observa mare schimbare, atunci, n-ai de pierdut nimic daca il lasi de tot.

Foarte important este, ca dupa aceasta faza de raceala, sa incerci sa vorbesti inca odata cu el si sa ii faci clar tot ceea ce te nemultumeste in relatia voastra, si daca el continua sa creada ca tot el e mai destept, poti sa stii ca boala de care sufera el -egocentrism- este incurabila.

Mult succes, si nu te lasa!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns neliana spune:

Draga mea nici nu sti cat ma regasesc in ceea ce scrii tu,numai ca la mine este un copil de 2 ani si chiar m-a lovit.
Nici eu nu am prietene pentru ca nu ma lasa sa plec nicaieri nici macar la telefon ba mai mult copilul a inceput sa-i simta lipsa(chiar daca lucreaza numai acasa,programator IT.)Nu-i acorda atentie nu iasa cu ea la plimbare si nu sta cu ea decat daca trebuie sa fac eu scandal cand nu mai rezist.
Copilul a inceput sa se ataseze de unul din sefi lui care a venit de 2 ori pe la noi(pt ca este departe)si atunci am iesit la plimbare(eu,fata si seful),sotul nu merge la plimbare pe motiv ca are treaba si il dor picioarele.
Acum copilul il cheama pe Daniel(sefu)sa o scoata la plimbare,cand plec afara il cauta si nu-l gaseste ma pune sa-l sun si sa vorbeasca cu el.Cred ca acum copilul isi da seama cine ii acorda mai multa atentie si cine o tine la distanta.
Uite m-am gandit la ce ai scris tu si am scris si eu putin povestea mea.
Nici eu nu prea stiu ce sa fac dar daca mai continua asa eu sunt sigura ca o sa plec.
Noi nu am ajuns slugele lor si nici bataia lor de joc nu suntem marionete sa ne manuiasca ei dupa cum au chef.
Plus de asta sotul meu a avut si cateva femeie chiar dupa ce am pus nunta si dupa nunta, dar niciodata nu i-am reprosat nimic(poate si de asta a facut ce a vrut din mine),eu doream o familie linistita chiar daca trebuie sa mai faci si sacrificii dar nu la nesfarsit trebuie sa ne sacrificam numai noi femeile.
Daca stam cu ei pentru copii,o sa ajungem sa distrugem si vietile copiilor pentru ca eu i-a parte la tot ce se intampla in casa fie ca vor sau nu.
Tata pentru copil nu e cel care este genetic si care nu-i da atentie,tata este cel care il iubeste si care il mangaie si macar o data pe zi i acorda atentia de care are nevoie.
Curaj tiana_r draga mea si sa nu disperi ca nu suntem nici primele dar nici ultimele care trec prin ce trecem si noi.
Sunt alaturi de tine si te inteleg.Daca vrei vorbim mai multe pe messenger: neliana_a@yahoo.com

AN nou ferit


neliana anghel

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

NU stiu daca ar trebui sa il parasesti sau nu, dar eu in locul tau as mai incerca o ultima varianta:

Din ce spui, tu esti cea care cedeaza intotdeauna, care accepta in final invinuirile lui - chiar si din tonul tau reiese ca esti cumva de acord ca fara el nu te-ai descurca, si se pricepe mai bine ca tine la multe lucruri....
Tot din mesaj reiese (poate ma insel) ca nu te-ai prea "dat" la el, ci ai preferat sa plingi si sa cauti compromisuri.

Ei bine, probabil scumpul tau sotior s-a obisnuit cu aceasta slabiciune a ta, si ar fi bine sa incerci sa ii castigi respectul, jucind de citeva ori la fel de dur ca el.

Exlipca-i raspicat ca trebuie sa-si scoata nasul din treburile tale, ca tu esti femeia in casa - si asa cum iti faci treaba o faci - oricum nu o face nimeni in locul tau! Iar copiii sint in aceeasi masura si ai tai, deci ii educi cum consideri de cuviinta! Punct.
Punctul lui de vedere nu trebuie sa fie intotdeauna bun, si alt au intotdeauna prost. Poate fi si invers!
Probabil te raneste, dar nu ceda: apara-ti punctele de vedere, gaseste argumente logice, si nu-i arata ca esti slaba! Daca s-a obisnuit sa te considere slaba, te va trata in continuare ca atare.
Nu mai ceda in fata lui, macar de citeva ori.
Ii vei demonstra ca nu te poate face presh de cite ori vine el stressat de unde vine - sau, daca o face, si reciproca e valabila!


Elise

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns J G spune:

Elise ai dreptate.
Dar spune-mi cum faci asta? Cu iti recastigi pozitia, cum il faci sa te respecte din nou? Mie mi-e foarte greu - dupa fiecare :show: eu ma supar, el e spasit un timp... dupa care uitam amandoi si o luam de la cap. Cum sa fac sa nu mai uit? Eu ma gandesc serios ca am nevoie de un doctor.

Scuze Tiana ca am intrat peste subiectul tau!

J

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tiana_r spune:

Buna fetelor ! Ma bucur ca mi-ati raspuns intr-un numar asa de mare.
Ca sa mai completez tabloul va dau inca cateva detalii. Cineva ( nu mai stiu cine, scuze ) a zis sa nu ma las atata batuta, dar tocmai asta il deranjeaza pe el , ca nu ma las, ca nu-i las lui ultimul cuvant si incerc sa-i arat ca nu intotdeauna el are dreptate. Cred ca cel mai intelept, cum a spus una dintre fete, este sa-l ignor, sa deviez subiectul cand incepe cu cicaleala ( asta chiar e boala grea ). Mi-a reusit lucrul asta de cateva ori, dar iti trebuie nervi, nu gluma pt a rezista la cateva faze consecutive si sa vezi rezultate permanente.
Practic , asta ma deranjeaza pe mine cel mai mult - e un cicalitor peste masura si incearca sa ma invete cum e mai bine ( e cu 8 ani mai mare si crede ca asta-i da dreptul ! ). El nu intelege ca eu am avut o viata si inaintea lui in care, bine-rau, m-am descurcat si ii place sa creada ca e meritul lui familia pe care o avem.
Si a propos de cicaleala, are cineva metode incercate de a o invinge ? Daca e posibil asa ceva... Eu am incercat , dupa cum am zis , sa-l ignor, sa-i dau replica inapoi ( cu argumente logice uneori, cu izbucniri alteori ) si sa fac ca si el, sa-l cicalesc la fiecare pas ca sa vada cum e. Ultima varianta n-a durat mult, pur si simplu nu-i in firea mea. Voi incerca sa-l igno cat mai mult posibil.
Acuma ma grabesc si nu pot sa mai scriu, dar voi reveni.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihaela_s spune:

Tiana, am citit si m-am regasit, eu cea de acum 4 ani jumate si inainte, timp de 8 ani, cat am fost casatorita cu fostul sot...acelasi comportament suparacios, aceleasi reprosuri "nu esti buna de nimic", "esti o proasta" etc., eu am primit si cateva palme. Doream si eu sa ma insele ca sa pot pleca, sa am motiv...imi spunea mereu ca ma iubeste, imi era mila de el, dar mai mila incepuse sa-mi fie de mine si de fetita mea. Aveam grupul nostru de prieteni cu care ne intalneam des si vedeam, apoi auzeam din povestile prietenelor mele, cum se poarta alti soti cu copiii si cu nevestele lor, asa ca am avut realitatea in fata, nu era numai impresia, asa cum spui tu, din cartile citite. N-am mai rezistat, am divortat, cu greu, dupa o separare, certuri nesfarsite, 2 ani de incercari ca poate se mai poate...dupa multe rugaminti de reintoarcere...insa am avut sustinerea alor mei si n-am mai facut pasul inapoi. Abia atunci m-am descoperit pe MINE, ca sunt o femeie puternica si ca pot sa traiesc pe picioarele mele fara el, parca deschisesem ochii, fusesem oarba pana atunci. La tribunal, cand s-a pronuntat divortul, mi-a aruncat: " divortezi tu acum, asa te-a apucat, dar altul mai bun ca mine n-ai sa gasesti si te vei intoarce!"
Intamplarea, norocul, a facut sa-l cunosc pe actualul meu sot si sa-mi dau seama ca e cel pe care-l visam dintotdeuna. Iti spun ca se poate ca un barbat sa iubeasca copilul din prima casnicie, chiar daca el nu are altul decat cu mine(timp de 2 ani am crescut-o doar pe cea mare impreuna), ca se poate dedica trup si suflet in cresterea si educarea lui, fara sa gandeasca ccc ca nu e al lui.

In fine, hotararea va fi a ta, stiu ca e enorm de greu de luat una, oricare ar fi aceasta.
Daca doresti sa mai povestim, poti oricand sa-mi scrii: mihaela_s20@yahoo.com
ps intre mihaela si s e o liniuta jos: _
am vazut ca scriam in acelasi timp, ai pus niste intrebari...cu cicaleala...nu stiu daca poti dezvata pe cineva, eu n-am reusit, ii explicam in toate chipurile ce ma deranjeaza si promitea ca nu ma mai cicaleste la tot pasul, dar totul tinea 1-2 zile, apoi o luam de la inceput. La noi era o problema si mai grava, trebuia sa ma parfumez cu parfumurile ce-i placeau lui-si nu aveam aceleasi gusturi, apoi imi reprosa ca de ce n-o fac, doar ma parfumez sa-i plac lui-sa ma imbrac cu hainele(modele si culori) care ii plac lui, desi iar gusturile noastree nu coincideau, sa nu-l mai contrazic in fata prietenilor, ca doar sunt nevasta lui si trebuie sa-l sustin(ca doar de aia m-am maritat!), desi nu eram de acord u parerea expusa...lista poate continua . m-a luat valu', scuze!


Mihaela si fetele mele
Ajutati-o pe Alina sa-si implinesca visul!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Rufus spune:

quote:
Originally posted by michelle7

tiana_r inainte sa te decizi sa-l parasesti incearca sa-ti faci o viata pe langa el, adica, fa-ti prietene daca nu ai , iesi cu ele si copiii in parc. ignora-l cat poti , s-ar putea sa se trezeasca la realitate si sa-si schimbe comportamentul. Barbatii in general nu stiu sa citeasca printre randuri,iar reprosurile aruncate intr-o cearta le intra pe o ureche si le ies pe cealalta. Nu se va schimba decat daca ii strici confortul personal. Daca nici atunci nu se schimba nimic atunci poti sa treci la masuri serioase. E greu de pus punct unei casnicii si probabil daca il parasesti , va fi catel vreo 2 zile si te vei intoarce acasa. Fii egoista si vezi ce poti sa obtii.




E bine spus. Cu precizarea ca si barbatii aud reprosurile consoartei dar, la fel ca dansele, le mai ignora...
Din pacate o persoana cicalitoare nu are leac. Adica nu poti sa-l vindeci. Singura sansa este sa-si dea seama singur ca nu merita. Si aia-i greu. Ma numar printre cei care au avut astfel de inclinatii. M-a ajutat sotia, incredibil de intelegatoare. Pai mi-ar fi si rusine sa o cicalesc...
Dar asta-i la mine. La tine...ai de luptat.

http://community.webshots.com/user/tora97

Mergi la inceput