Exista suflete pereche ??
Raspunsuri - Pagina 3
zepellina spune:
Spun ca exista doar cei care simt asta. Noi nu simtim asta, dar daca renunt pt ideea asta sau pt ce se intampla, imi garanteaza cineva ca exista in lume sau intalnesc sufletul pereche, sau macar persoana cu care sunt compatibila perfect?
Dumnezeu stie!
zepelina
CryssUK spune:
DA, cred in predestinare si in sufletul pereche ,dar sunt de acord ca exista si liberul arbitru in viata noastra , puterea si capacitatea de a face alegeri.
Din experienta mea pot spune ca D-zeu creaza acel cadru in care sa intalnesti omul potivit,iti da sansa sa il intalnesti, dar restul depinde de tine.
Mie mi s-a intamplat dupa vreo 3 ani (anii adolescentei mele) in care eram singura , singurica.
As vrea sa ma pot mandri ca am facut eu alegerea perfecta , ca datorita istetimii si puterii mele am acum langa mine un om minunat ......dar nu pot .Cred ca 90% a facut D-zeu i noi am facut numai 10%.Important e sa crezi in destin, sa crezi in Dumnezeu si apoi restul vine de la sine.
Acum,povestea(chiar daca am mai spus-o odata):
Cristina & Cristian 
Deseori megeam la Mitropolia din Iasi si ma rugam in tacere la Sf Parascheva sa imi scoata in cale sufletul pereche , omul acela care speram sa imi aduca lumina si bucurie in sufletul meu incercat de multe tristeti. Ani mai taziu aveam sa aflu ca si EL (Cristian ) se ruga tot in aceeasi biserica , la aceeasi Sfanta.
Nu stiu de ce , dar mereu imi imaginam ca o sa il intalnesc la o ''zi mare'' si ziua aceea avea sa fie 6 decembrie de Sf Nicolaie.
Nu am fost niciodata credincioasa la modul dogmatic, in sensul ca stiam eu ce e bine si ce e rau , dar din cand in cand mai mergeam la o prietena de familie care dadea in carti.
Imi amintesc ca era duminica si tb sa plec inapoi la Iasi , dar mi-am zis sa merg pana la tanti X sa vad ce mai face .Zis si facut , ma pomenesc ca ''hai sa vad si ce mai zic azi cartile pt tine ''.Eu....cum sa nu vreau , ca doar si eu eram curioasa , desi nu ma inghesuiam sa cred in ''povesti''.
Atunci mi-a spus ca in 3 puncte merg la o petrecere si o sa intalnesc un baiat de ochi verzi si ca baiatul asta e f bun si s-ar putea sa fim impreuna ca e in soarta mea.
Pe moment nu am crezut. Era perioada de examene partiale si apoi nu aveam in plan nici o petrecere.
Uit de spusele ''ghicitoarei'' si plec in Iasi.
In timpul sapt o colega de camera vine cu ideea de a merge in discoteca . Anuntam poporul si adunam vreo 7 prieteni care zic ca merg . IN ziua de 5 dec , miercuri toti au inceput sa se scuze ca nu pot merge...unu ca are gripa, unu are examen , una s-a certat cu prietenul si tot asa. Din gasca de viteji ca din Peles Curcanu ramasesem numai eu si cu o colega . Eu, vazand ca nu avem baieti care sa ne insoteasca ,dau inapoi si ii spun colegei ca nu vreau sa merg ca imi e teama .
Cred ca am sa o pomenesc mereu pe colega mea draga , Miki, care m-a tot batut la cap pe mine si pe inca o colega sa mergem toate 3.
Nu stiu cum de a reusit,dar intr-un final am plecat la discoteca.
Ajunse acolo,ne-am mai intalnit cu niste colegi si ne-am distrat de pomina pana la vreo 2 si ceva , 3 dimineata.
Pusese DJ-ul o muzica tare pe placul meu ,latino, si eu tot dansam de una singura cat timp restul erau la masa.
Acum urmeaza momentul care mi-a schimbat destinul : un pas gresit si ma ciocnesc spate in spate cu un baiat frumos , inalt imbracat in negru.
Eu, ma intorc furioasa sa vad cine are nerusinarea sa dea peste mine , EL tot la fel (chiar nu avuse nici o intentie , nici nu ma observas inainte).
Din toata furia si nedumerirea mea s-a ales praful in clipa in care nu mi-a spus nici un cuvant (nici eu ) dar mi-a zambit si mi-a intins mainile ca un semn de invitatie la dans . A fost cea mai muta si frumoasa invitatie la dans care mi s-a intamplat vreodata!
Am acceptat , desi nu acceptasem niciodata sa dansesc cu un necunoscut in discoteca .Ptmine era un soi de nebunie ,dar parca am simtit ca e CEVA...........
Cand mi-a spus ca il cheama Cristian am crezut ca minte, drept urmare nu am acceptat sa beau un suc cu el, dar am acceptat sa vina a 2 a zi in camera de camin sa mai vb .
Imi amintesc ca m-a mai intrebat ce am primit de la Mos Nicolaie doar a noaptea cadorilor .I-am raspuns ca nu am primit nimic , dar mult mai tarziu aveam sa realizez ca El era cadoul meu de Mos Nicolaie, cel mai frumos cadou primit vreodata!
Apoi povestea frumoasa a continuat, fiecare dintre noi am invatat ce inseamna o relatie si ca in dragoste tb sa faci compromisuri, sa inveti sa lasi nasul mai jos ,sa fii acolo cand celalt are nevoie de tine pt ca iubirea inseamna uitare de sine,inseamna daruire(cel 10% care a depins de noi)
Azi sunt 3 ani si aproape 2 luni de cand ne-am cunoscut si inca suntem f fericiti impreuna,ba chiar avem si planuri de viitor.
Nu cred ca as fi putut fi la fel de fericita cu nimeni si mai ales stiu ca Dzeu mereu ne-a ocrotit si ca a aranjat multe lucruri ca sa ne tina impreuna , desi credeam ca o sa fim despartiti vreun an de plecarea mea din tara. Dupa numai o luna , deja era si Cristi in Uk si asa se reunea un intreg care purta in el sufletele nostre!
Important e sa crezi si sa fii bun nu numai cand esti la necaz si ceri ceva de la D-zeu , ci sa te rogi si atunci cand esti fericit,sa multumesti pt ce ai ca D-zeu sa aiba grija si sa apere fericirea ta!
Cu drag,
Cristina
Elise spune:
da, eu cred ca exista suflete pereche, dincolo de compatibilitati si incompatibilitati.
Si mai cred ca mi-am intilnit sufletul pereche. Noi nu avem absolut nimic in comun, din contra, ne completam reciproc: ceea ce nici el n-ar intelege si n-ar putea sa faca singur, nici eu n-as intelege si n-as face singura, putem sa intelegem si sa facem impreuna.
Elise
lai spune:
Eu nu cred in suflete pereche, sunt de acord insa cu Elena, Casandra si Kehleyr, ca poti ajunge (situatia ideala) sa simti ca partenerul tau e sufletul tau pereche, dar asta nu inseamna neaparat ca, in afara de el, cu nici o alta persoana pe lumea asta nu te-ai fi potrivit. Fireste, nu vreau sa zic ca trebuie sa ne multumim cu oricare, ci doar ca exista, cred eu, mai mult decat o singura potentiala pereche. Eu cred cumva in predestinare, dar in linii mari, la modul ca "destinatia finala", sau nodurile majore din viata sunt cumva predestinate, dar sunt mai multe drumuri pe care poti sa o iei ca sa ajungi la aceasta destinatie finala, sau de la un nod major la altul. Bineinteles, nu inseamna neaparat ca am dreptate, dar asa simt eu.
Lai
roxanica-mamica spune:
da , exista !
Einstein e mort , Newton la fel , si nici eu nu ma simt prea bine 
rocado spune:
Buna,
Sa va spun ce cred eu depre sufletul pereche, el exista cu adevarat, este acel suflet cu care imparti iubirea adevarata si oferi si primesti in acelasi timp tot ce e mai bun. Cand consideram k am intalnit sufletul pereche? Atunci cand intalnim omul care ne iubeste neconditionat, iar noi simtim acelasi lucru fata de el?!
Daca imi permiteti am sa va spun povestea mea, despre sufletul meu pereche sotul meu 
. Dupa o prima casnicie esuata lipsita de iubire, plina de 
, am acceptat ideea k nu merge si am divortat. Dupa ceva timp l-am cunoscut pe meu, care urma sa-mi demonstreze cu tarie si convingere k intadevar exista suflet pereche. Ma simt implinita cu el, simt ca ma completeaza, k la el gasesc intotdeauna ce-mi lipsete mie.
o zi buna tutror
Banti spune:
Placut subiect, Elena 
Citind ce au scris ceilalti, pot sa spun ca nici eu nu sint de acord cu predestinarea, pentru ca nu exista asa ceva. Nimeni nu e facut special pentru altcineva anume, deci in sensul acesta nu exista suflet pereche. Prin suflet pereche eu inteleg ca ai gasit persoana pe care o iubesti, te iubeste, o respecti si o admiri si viceversa si aveti o multime de afinitati si idei de viata comune, astfel incit cei doi co-exita intr-un mod armonios. La urma urmelor, cred ca noi alegem de fapt sa iubim pe cineva, iubirea este si un act de vointa. Sint implicati mai multi factori aici. Dar e clar ca numarul celor care ne pot deveni eventuale suflete pereche este destul de mic, si la fel de clar este ca noi putem face ca cineva sa ne devina suflet pereche, alegind sa-l iubim neconditionat si crezind ca este singura persoana care ne poate implini anumite nevoi. Este o ambivalenta aici, dar cred ca este adevarata.
Eu pe sotul meu il consider sufletul meu pereche, ne cunoastem de multi ani, si e adevarat ca atunci cind l-am cunoscut mai bine am
stiut, am simtit, am dorit si m-am rugat sa fie sufletul meu pereche si iubirea vietii mele. Dumnezeu a fost bun cu mine si chiar asa a fost. Ne intelegem foarte bine si ne iubim mult, dar asta nu inseamna ca avem 100% aceelasi pareri si idei mereu despre orice, insa avem acelasi conceptii de viata in punctele esentiale si acelasi scop.
Sint multe de spus, cind mai pot mai scriu.
Ioana
daniela_daneza spune:
DA, CRED CU TARIE CA EXISTA.
Depinde numai de noi sa realizam la timp ca am gasit aceste suflete pereche....Sa te completezi reciproc asta inteleg eu .
Important este sa privim amandoi in aceiasi directie....
Dana
'Daca dragoste nu e, nimic nu e!"
ManyHope spune:
Buna fetelor (
) îmi place discutia asta si vreau sa particip chiar daca nu prea am eu ce sa va spun nou. Eu tot mai am incredere ca exista suflete pereche,chiar daca pentru mine realitatea e...e cum e.
Vreau insa sa va arat ceva de pe net la subiectul asta si sa-mi spuneti ce parare aveti voi de individul care a scris asa,pentru ca mie unele lucruri par corecte, dar aletele de necrezut si mi se pare nitel misogin tipu.... Citez:
...
bai fetelor m-atzi ZAPACIT de tot cu "sufletu-pereche" al vostru;vretzi sa va spui io? SUFLETUUUU "suflet-pereche"! aia e! ; "suflet-pereche" e o sintagma potrivita de vreun poiat sau vreo poiata(probabil la bautura),care d-ar fi cerut patent si ar fi pretins a mia parte dintr-un cent sa-i fie platit pentru dreptul de utilizare,la cat de des se scrie vorba asta probabil-sigur avea mai multzi bani ca Bill Gates,asa bine a prins in popor,macar ca-i un artificiu literar; ce-o-tzi fi tabarat toate pe saracu Mishu??shi-a spus omu parerea!ce,n-are voie?ce va tot plangetzi atata c-atzi dat-o-n bara cu alesu sau atata va falitzi care atzi tras lozu-cel-mare?cum sa va iasa voua bine relatziile daca alegetzi cu ochii impaienjenitzi de emotzii?CUM sa va reuseasca voua treburile beton cata vreme evaluati omu superficial,il cantaritzi din ochi>"ia sa-l vedem p-asta: corespunde la punctu 1 da,la 2 binishor,la 3 asa si asa,la 4 merge,la 5 excelent...la 10 cu brio chiar=EVRIKA! EL E! URAAA!" si p-orma cu strigatul de lupta "pa el Licaaaa!"datzi navala,ignorand cu desavarsire ca voi de fapt avetzi peste 100 (una suta) rubrici numai pe prima pagina,are si el vreo 80 amaratu,ca sa nu mai vorbim de restul dosarului,iar abia dupa ce va luatzi va datzi seama ca la multe rubrici alegerile voastre parsonale sunt incompatibile,ca se excud reciproc,ca avetzi pe lista vostra rubrici fara de corespondent pe-a celuilalt,ca ordinea rubricilor se rearanjeaza dinamic si nu ramane tot aia de la momentul 0,ca alea 10 de la inceput care cat de cat...nu compenseaza pentru celelalte n cu X roshu,va chinuitzi reciproc mai mult sau mai putzin sa urnitzi carutza impotmolita-n nomol,ca tot la tribunal cu sentintza "nepotrivire de caracter" pa divortz s-o sfarsitzi,lucru care din prima s-ar fi vazut daca va si uitatzi cat de cat cu atentzie,de n-atzi mai fi ajuns acushia sa va plangetzi ca n-atzi avut noroc,ca n-a fost el "sufletu-pereche",ca a fost vina lui,ca totzi barbatrzii e neshte porci si chestii d-astea;"CASCA OCHII SAU CASHTI PUNGA!" ziceau batranii,da voi zgrubiliticelor,cofetareselor care facetzi torturi cu muraturi,voi suntetzi prea deshtepte ca sa va luatzi dupa altzii si facetzi dupa capu vostru: NA! "suflet-pereche" atzi cautat,"sufletu" pereche v-atzi gasit shi-atzi ramas singure (nu ca asta m-ar deranja pe mine,ba dimpotriva! numarul meu de telefon pentru cele neconsolate e...sau lasa);iar voi care chiar atzi reushit BRAVA VOUA!,da recunoashtetzi ca nu-i atata meritul vostru cat a fost norocu,soarta de partea vostra shi nu va mai datzi atat de mari,ca de tot l-atzi ofilit pe Mishulica - NU TE LASA OMULE! DA SHI TU LA OASE!;da shi mai tare inca ma zapacitzi cu "sufletu-pereche" al vostru cand o datzi in credintza,ca asta-i prea de tot,PREA DE TOT E, ZAU ASHA! ca voi N-AVETZI NICI-O-TREABA,SUNTETZI PE DIN-A-FA-RA cu credintza si totushi decretatzi solemn "NU SE POATE SA NU FIU SHI EU IN CARTZI! PRECIS EL A PREGATIT SHI PENTRU MINE UN SUFLET-PERECHE SI CERT O SA MI-L PUIE-N BRATZE CAT DE CURAND,NU INCAPE NICI O INDOIALA!";eeei,regret sa va spulber iluziile romantice (da nu prea tare),insa am o veste pentru voi (nu asha ca evanghelia de buna): DUMNEZEU NU E AGENTZIE MATRIMONIALA! asha sa stitzi! n-a fost niciodata,nici n-o sa fie vreodata EL petzitoarea nimanui,nu cu d-astea se ocupa,ci fiecare fomeie/om pe limba lui/ei piere,cum isi ashterne fiecare asha se culca,toate femeile/barbatzii ishi aleg EI personal fiecare si nu alege altcineva in locu nimanui;e totushi adevarat ca CEL-de-SUS ajuta,da numai pe cine merita!nu "la rand ca la moara" cum visatzi voi,iar ajutorul este CEL MULT sa te-mpinga sa fi intr-un anume ceas intr-un anume loc ca sa ai shansa sa te intalneshti cu cine trebuie (cum a fost cazul MEU de exemplu,nu ca m-ash lauda,nooo,da pe bune asha a fost!) iar mai departe te descurci,tu alegi daca dai cu tifla sau intinzi mina sa te prinzi,nu se mai baga nici dracu pe ce faci tu (sau poate ca shi-o baga coada la unele din voi,shtiu io?);da hai sa va mai spui una,daca tot am ajuns la cele bisericeshti: shtitzi voi oare ca multe din casatoriile alea "cu cununie shi fotografie" sunt inca mai putzin valabile inaintea Celui-de-Sus decat unele concubinaje,chiar daca TOATE formalitatzile regulamentare au fost indeplinite?nu-i asha ca nu-i adevarat ce-am zis shi ca o casatorie in fatza preotului cu nashi si lumanari e sfanta,da concubinaju-i un pacat?nu-i asha ca vorbesc pe nas?ba-i asha ca nu-i asha,pentru ca oamenii se mai pot lua sa traiasca impreuna si indeplinesc procedurile legale ca sa fie-n randu lumii,da nu sunt unu pentru celalalt,ci fiecare trage numa spuza pa turta lui si DEGEABA!DEGEABA nunta cu lautari shi furatu miresei,ca aia nu-i casatoria primita inaintea cerului,daca nici MACAR unul/una singur/a din pereche nu se adreseaza catre celalalt/a cu viatza,ci doar trage fiecare numa shi numa egoist/a inspre sine,iar de aia poate sa fie mai "casatorie" trairea impreuna a doi oameni care se indreapta unul spre altul cu tot ce sunt,cu iubire daruitoare,chiar daca n-au dat pe la biserica din prima - ca sa nu mai zic ca nici una din voi n-a fost prima data la altar shi abia pe urma-n pat!!!(probabil in secolu trecut,vreo mamaie...)asha ca nu ma mai aburitzi atata cu "sufletu-pereche" shi hai sa discutam de lucruri serioase:recunoastetzi ca STEAUA
...
Voi ce ziceti?
ariadna33 spune:
Exista suflete-perechi.
Sunt oameni care se recunosc unul pe altul intr-o multime atunci cand se intalnesc prima data, isi stiu gandurile unul altuia fara sa fie nevoie de prea multe cuvinte, se simt legati prin mii de fire nevazute, nu sunt capabili sa-si faca rau unul altuia, se oglindesc unul in celalalt, si atunci cand se intalnesc raman impreuna pt. totdeauna.