cred ca l-a muscat ceva....
Raspunsuri - Pagina 3
lilib72 spune:
irene imi pare rau ca treci prin asa ceva, sfaturi nu stiu sa-ti dau dar sunt alaturi de tine.
liliB
http://community.webshots.com/user/lilib72
joe spune:
Irene - nu am citit decat mesajele tale - deci daca ce scriu eu aici a mai fost spus - atunci ia-o ca pe o confirmare a unei pareri deja expusa.
Cumva iti scriu din pdv-ul unei patite, "cumva" pt. ca altele erau proportiile situatiei - doar toleranta mea mai scazuta! 
iti dai seama - categoric! - ca de unde e un mic Dumnezeu la job - nu se poate regasi in pozitia de om de rand in familie si ce i se intampla sotului tau nu e nici o noutate - e cumva simptomatic pentru o anume categorie de oameni.
Si eu sunt sigura ca nu are pe nimeni - insa altul e ritmul pe care si-l imagineaza el pentru viata lui - fata de cel pe care i-l impune situatia de tata responsabil (si nu dpdv financiar) - si de familist.
Asa ca lasa-i timp sa se lamureasca el cu el - spui ca amandoi castigati bine - deci va permiteti o gospodarie dubla pentru un timp - asa ca ai o discutie cu el - de preferat undeva in public, la un restaurant mai discret, mai intim, unde nu poate - sper - sa inceapa sa se manifeste violent si sa va lamuriti - nu va puneti termen pentru separarea asta - nu reguli de genul nu ne sunam, nu ne vizitam - ba dimpotriva - si faceti asta inainte sa se fi spus lucruri care sa doara si sa duca la o finalitate grabita.
Lasa-l sa aiba putin timp fara voi - probabil initial se va simti eliberat, dar daca mai simte ceva pentru tine - in timp isi va da seama ca nu asta e calea pe care vrea sa o ia - si o sa ii lipsesti in toate ipostazele - iar asta ar trebui sa fie o lectie de viata care sa nu mai fie vreodata necesara!
Daca nu - macar v-ati lamurit si de dragul copiilor si ai celor 10 ani de casatorie - puteti ramane macar prieteni - si sa nu dispretuiesti asta - e un lucru care se intampla rar in divorturile din tara - tocmai pentru ca se amana inevitabilul mult timp si se ramane cu resentimente peste care greu se trece.
p.s. - nu ar fi exclus sa realizezi ca nu il mai vrei tu inapoi dupa "exercitiul" asta - si atunci nu as vrea sa fiu in piele lui!
violeta69 spune:
Irene,draga mea,iarta-ma ca-ti spun, dar sigur are pe altcineva!
Crede-ma ca eu am patit-o, si la fel ca si tine i-am gasit o mie si una de scuze....ba ca are probleme la serviciu, ba ca el e sef si alte alte responsabilitati, ba ca e cu prietenii....
Si daca nu mai vrea sa fiti impreuna nici macar de dragul copiilor eu cred ca nu mai exista nici o indoiala!
Stiu ca tu probabil vrei de fapt ca noi sa-ti dam certitudinea ca e doar o ratacire a lui,pt. ca asa simtem si eu,in sufletul meu stiam ce se intampla, dar imi doream sa cred ca e un vis urat,ca ma insel eu, ca e o parere a mea...Trebuie sa incerci sa-ti revii si daca nu e ceva serios o sa revina la tine, dar tu ai grija de tine si de acele mici fiinte nevinovate.
Sunt alaturi de tine cu tot sufletul si vreau sa cred ca va fi bine,
Violeta
Rufus spune:
Nasol tot ce am citit. Nu cred ca ai sanse. Lasa-l sa plece in treaba lui. Nu cred ca mai este treaba ta. Imi pare rau.
http://community.webshots.com/user/tora97
IRENE11 spune:
fetelor,
de abia acum am reusit sa intru pe net.
e enorm de lucru la servici,imi vajaie creierul,iar acasa,stiti cum e,te iau toti de noua.nimic nou inca de pe front.tacere nesfarsita,
aseara m-am lipit de el in pat,dar n-am insistat prea mult,incerc s-o iau treptat ,nu de alta,dar am multe de inghitit si mi-e sa nu mi se aplece...oricat de vulgar ar suna..
nu sunt (inca) de acord cu rufus,inca simt ca n-am epuizat toate sansele,sau ,poate,inca nu sunt suficient de umilita,nu stiu exact.
ma rascoleste gandul ca exista sansa ca puradeii mei sa creasca fara el,ca pot pati la randul lor lucrul asta(stiti povestea aia cu istoria care se repeta...),ma innebuneste iar gandul ca m-as putea transforma in ceva rau ,neprietenos,lipsit de incredere ...
aseara imi faceam ganduri ca in cazul in care chiar ne vom desparti,
n-ar strica sa schimb clima si ambientul si ,eventual, chiar sa plec din bucuresti.pe urma m-am potolit,mi-am dat seama ca incep sa faca scenarii fara sa am inca nici o baza,si ca e chiar pierdere de timp si de nervi...
mai bine ma concentrez pe exact ce am de facut,pe exact ce vreau sa obtin:ca scumpul meu sot sa se lumineze macar partial...
mai scrieti-mi,imi face bine,indiferent de opinii...
Alyssa spune:
Nu ca ar conta... dar nu cumva esti B, "Basillique" care a postat mai demult cam tot aceeasi problema. Cam are acelasi stil de scris, aceeasi probleme...
Lasa-l sa plece! De ce sa iti lungesti cosmarul?... Esti mazochista cu sufletul tau? Se va repeta treaba cu copiii tai? Adica ce treaba? Ca se vor desparti?... Prostie mare, draga mea... Daca nu iti intaresti coloana vertebrala si te faci pres la picioarele lui vor invata ca este ok ca o femeie sa fie umilita, ca este ok sa fie zece bune si una rea... Crezi ca ei nu simt ceea ce se petrece intre voi?
remy spune:
Irene imi pare tare rau de suferinta ta te inteleg mai ales ca si eu sint cam in aceiasi situatie.Eu cred ca are totusi pe una caci oricit de ocupat ar fii cu munca nu vad de ce sa se desparta de voi.
Aprilie spune:
Irene draga,
m-as bucura sa ai dreptate (sa nu fie vorba despre o alta femeie)dar mie mi se pare ca el are deja pe altcineva.
Tot comportamentul lui nu face sens...sa se desparta de tine ca sa fie ...singur ? N-as crede...mai posibil sa aiba "spatele" acoperit.
Si cum e in ziua de azi lumea, e destul sa fii si un mic sefulet si deja ti s-ar agata de git o gramada de destrabalate !
Una e sa aveti "probleme" - (cine n-are ?! ) de o natura sau alta si cu totul alta e sa aiba o relatie extraconjugala,chiar daca pasagera...
Diferenta e ca de la mincare la...mincarime !
Ca sa te edifici ar trebui sa-l urmaresti (mai greu cu 2 copii si o slujba) sau, daca poti sa-ti permiti,sa angajezi pe cineva s-o faca (nu neaparat un profesionist, ca e scump, poate fi o persoana isteata,un student,etc).
Si daca mai lipseste de acasa si se dovedeste ca a fost exclusiv in companie masculina, atunci lucrurile se pot aranja cumva intre voi...atunci poate e si vina ta ( poate ai fost cam dura cu el sau l-ai cicalit prea mult,l-ai exasperat la un moment dat incit a considerat o despartire...nu stiu ce sa zic).
Daca te inseala,totul devine infinit mai complicat...
Afla despre ce e vorba cit mai curind (nu te lasa dusa de "ureche",ca s-au inselat mii de femei istete) si ia masuri in consecinta.
Sint cu gindul alaturi de tine si-ti doresc sa-ti regasesti linistea sufleteasca !
Cu drag, Aprilie 
vivian spune:
buna irene,imi pare nespus ca treci prin asa ceva,trebuie sa fie sfasietor de dureros.
sper sa nu te supar si mai tare dar ...si eu cred ca are pe cineva.
admir luciditatea ta in momente atat de tensionate.
suntem alaturi de tine.
viviana si bebe victor.
IRENE11 spune:
fetele,dragele,
raspund iar cu intarziere,dar abia azi am ocazia...
am avut vineri o discutie destul de incinsa la inceput.
eu sunt o fire destul de colerica,de multe ori arunc vorbe dupa care imi pare rau...
debutul discutiei a fost oarecum furtunos,mai ales ca el stie ca nu am puterea de a rezista unei ironii si de a raspunde cu o alta,ci incep sa vorbesc urat.
noroc ca a aparut mama care a temperat lucrurile,dar,din nefericire nu s-a intamplat nimic bun,nimic constructiv.
mi-a spus din nou ca nu ma mai iubeste,ca dragostea pentru mine s-a terminat si asta,fetelor,datorita mie si felului meu de a fi,ca i-am "sfasiat inima"....cum?in ce mod?unde a am gresit,unde m-am aratat nedemna de el,in ce situatii nu i-am fost aproape,unde l-am judecat,cand l-a facut de ras? n-a putut sa-mi dea nici un exemplu,
n-a putu decat sa generalizeze fara nici un sens,a batut campii cu o gratie si o nonsalanta de invidiat(cel putin pentru mine care simteam ca ma sfaram...),ca vorbesc telenovele(nici macar nu ma uit la ele,intre noi fie vorba,n-am chiar nici o aplecare spre domeniul asta),ca gesticulez(?)..."uita-te cum dai din maini!"
cum sa nu vorbesc?
telenovele?
dar chiar ni se intampla
nou
copiilor nostri
tie
mie
intregii noastre casnicii
viata bate filmul,fetelor...
l-am rugat atunci sa plece,sa ma lase sa-mi vad de viata,si ghiciti ce mi-a spus:ca n-are unde,dar ca intr-o saptamana va pleca,isi va aranja ceva unde sa stea...
n-are pe nimeni,fetelor!
daca avea ar fi sters-o de la primele cuvinte...
mie asta mi se pare chiar mai ingrozitor...
asa ca acum astept!
revin maine cu amanunte si...fiti langa mine!
p.s.nu sunt basilique!!!