Socrii va ajuta?
Raspunsuri - Pagina 2
Andrada spune:
quote:
Initial creeata de ancasoare
Ai mei, daca sun sa le spun ca am nevoie de masina nu se mai duc nicaieri, merg cu metroul, numai ca sa ne ajute...
Ancuss
Pai cere masina parintilor tai,
A
L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele
sorana spune:
Draga mea nu te supara - dar ai si tu partea ta de "vina". Dupa ce te-au refuzat prima data nu trebuia sa le mai ceri. Deci, de acum inainte nu le mai ceri nimic, niciodata, iar daca iti ofera ceva - refuzi politicos "nu am nevoie, multumesc, am tot ce-mi trebuie". Bucura-te - daca ti-ar da - ar avea pretentia sa-ti controleze viata si tu sa faci tot ce vor ei!!
Socrii mei nu ne-au refuzat niciodata (eram la inceput, aveam salarii mici, nevoi mari) dar credeau ca pe chestia asta o sa facem cum vor ei. Ei bine la un moment dat - am zis "Gata!" si din momentul ala ne-am rezumat la ceea ce aveam. Nu putem sa bem o Cola - nu-i nimic, traim si fara! Cu socrii ne intalnim cam o data pe luna, max. 2 ore. Si e f. bine asa!
Monica si Sorana
spic de grau spune:
Din punctul meu de vedere (ca nu stiu care e situatia exacta in cazul tau draga ancasoare..stii tu: intr-o situatie fiecare are verisunea lui - chestie de subiectivitate), deci din punctul meu de vedere, atunci cnd m-am casatorit am spus ca sunt independenta si ca nu astept nimic de la ai mei parinti sau socrii (ma refer la bani sau alte lucruri materiale). Recunosc ca parintii mei ma mai ajuta cu cate un curier, sau un act administrativ de rezolvat.
Eu si cu sotul meu am pornit-o de la lingura si furculita, iar banii care i-am castigat la nunta i-am impartit in doua si le-am dat jumatate alor mei si jumatate alor lui ca am zis ca ei au mai multa nevoie, iar noi suntem tineri si ne facem. Aici stam in chirie. Daca ar fi sa ma intorc maine in tara nu as avea nici casa, nici masina! Dar sunt fericita ca parintii sunt bine si ca ma pot bucura de ei.
Nu inteleg de ce trebuie intotdeauna sa pornim de la ideea ca parintii (respectiv socrii), trebuie sa ne ajute, sa-si dea eventual si camasa de pe ei
.. Ei sunt in varsta, au nevoie de medicamente ptr sanatate.. au si ei problemele lor cum le avem si noi pe ale noastre, iar daca fac vreo economie si ajung sa-si cumpere ceva cred ca trebuie sa ne bucuram ptr ei!
Corina - socrii tai sunt romani sau francezi? Daca sunt francezi atunci asta explica pe undeva de unde au atatia bani sa va dea. Daca sunt romani..atunci sunt chiar uimita.
Luminita
si
DAVID - 11.03.2004
"Il y a des fleurs partout, pour qui veut bien les voir" (Henri Matise)
dante01 spune:
da, ai si tu dreptate in felul tau...
in fine, pe noi socrii (mei) ne ajuta...
belele am cu parintii mei, care nu numai ca nu ma ajuta dar chiar ma incurca, ca sa zic asa...
Ramba spune:
Eu stau in casa cu socrii, in apartamente diferite. Si parintii mei locuiesc in acelasi oras. Ma ajuta si unii si altii, dar cu socrii am destul de multe probleme. Creaza mereu conflicte intre mine si sotul meu. In doi ani de convietuire am invatat sa fiu mai toleranta, cu toate ca nu de putine ori strang din dinti cand vad ca soacra mea a imbracat fetita cu hainutele invers, etc. Acum am mai putine conflicte, dar cel mai bine ne-ar fi daca nu am mai sta impreuna.
Cu cat ceri mai putin cu atat iti este mai bine.
Apeleaza la prieteni.
BESTUTZA spune:
Problema cu ajutorul trebuie privit diferit functie de varsta si educatie!
In societatea roamaneasca relatiile de famiile au fost si vor fi mai stranse, pentru ca tine de o anumita structura! IN strainate e mai lejerut pentru ca regulile, obiceiurile si stilul de viata este altul!
Esenta este una singura!Toate studiile arata ce legatura parinte copil este una mai speciala ! Si cred ca fiecare o simte cu copilul lui! Fiecare parinte e linistit la gandul ca a facut tot ceea ce a putut ca viitorul copilului si viata pe care o va duce sa fie mai buna! Nu fericita, nu superimbelsugata, nu scutit copilul de eforturile inevitabile si necesare ale vietii!
Dar in nici un caz nici un parinte normal intr-o situatie in care copilul ii cere ajutorul nu poate fi indiferent! Parintele, fratele, cumnatii -ma rog extrapolarea poate continua- sunt cele dintai persoane la care aplezi cand esti int-o nevoie! MAre sau mica! Ideea esentiala este sa nu devina un obicei si la cei mai multi chiar nu ce cazul , sa nu ceri mai mult decat pot ei oferi si din asta sa se creeze stari de tensiune , reprosuri si nemultumiri permanente!asta e esenta!!!!
Dar de aici pana la a te comporta ca la doi ani: na ca eu am si nu-ti dau -am masina , dar cand am si eu copil nevoie nu ti-o dau, este distanta mare si practic distruge relatia asta! Nu mai exista! Ce rost are sa mai ai relatii, altele, decat cele pe care in mod normal le ai cu colegii de serviciu, cu cunostintele si rudele indepartate! Relatii formale, de convenienta! Daca persoanele care accepta o astfel de relatie cred eu ca sunt destul de reci si egoiste- vorbesc in cadrul familiei!
Bineinteles ca exista si reversul medaliei pe care aceeasi parinti convenienti nu o accepta! Sunt in neputinta si au nevoie de ajutorul copilului lor! Daca se aplica atunci din nou convenienta???????? !
Concluzia este cred eu ca relatiile de familie parinti copii sunt legaturi care nu tin cont de varsta dar tin cont de valorizarea si respectul si mai ales DRAGOSTEA pe care unii pot doresc si au CAPACITATEA de a si-o acorde reciproc( parinti copii socrii)!!
Lolipop Lady spune:
In cazul nostru as spune ca socrii ne ajuta mult prea mult, fara sa le cerem noi. de fapt parintii amandurora s-ar da peste cap daca ar putea pt ca noi sa avem ce ne trebuie, chiar daca, in situatia de fata, avem aproape tot ce ne dorim.
le-am explicat de multe ori, fara rezultat insa, ca nu e nevoie sa stranga bani pt ca noi sa ne luam mobila, haine, etc etc pt ca o putem face si singuri. De fapt ne irita faptul ca pentru ei insisi nu cumpara nimic, nu merg nicaieri in concediu, nu iasa nicaieri 'pentru ca strangem pentru copii'. M-ar bucura foarte tare sa stiu ca au si ei viata lor, ca se bucura acum in prag de pensionare si dupa.
Nu sunt de acord cu ideea ca parintii trebuie sa traiasca numai pentru copii, mai ales cand acestia sunt adulti pe picioarele lor. Mi se pare nedrept fata de parinti sa cerem ajutorul lor de cate ori avem o problema. Nu exclud cazurile de forta majora cand nu ai alta solutie. I-am 'expus' ideile noastre si unei matusi de-ale mele pe care eu o consider foarte inteleapta si cand i-am spus ca de fapt noi vrem ca parintii nostri sa se bucure de ce au si sa se ajute pe ei insisi ne-a raspuns partial uimita: 'mai, dar voi sunteti extraordinar de generosi'.
De fiecare data cand am primit ceva de la parinti sau socrii ajutorul/cadoul a fost foarte apreciat. Insa si daca nu ne-ar da nimic i-am iubi la fel de mult.
Dena, sunt total de acord cu ce ai spus.
Multe salutari,
Liana
xxx
ralualexandrei spune:
Ma bucur sa vad ca pana in acest moment ,cel putin,sunt mai multi cei care au parte de ajutor,chiar daca nu-l cer,insa nu intotdeauna este asa.Chiar daca pare greu de crezut exista parinti care nu numai ca nu-si ajuta copiii,dar cer totul de la ei fara a da macar o vorba buna in schimb.Noi ne-am ajutat socrii chiar daca practic nu au nevoie de ajutor,ii sprijinim si pe parintii mei,chiar daca nu m-au crescut si nu au vrut sa stie de mine niciodata,eu fiind crescuta de bunica mea.Facem toate astea pt ca asa suntem noi si singura noastra pretentie este o vorba buna,pe care de cele mai mute ori nu o primim,ba mai mult auzim chestii cum ar fi:niste nenorociti,astia vor totul pt ei,nu fac nimic pt noi cu toate ca e datoria lor,etc.O sa va intrebati ,poate ,de ce continuam sa-i ajutam?Pt ca speram ca intr-o zi isi vor da seama ca ii iubim asa cum sunt ei si ca nu asteptam de la ei decat o vorba buna.
Andra ,mamica lui Robert si a Mariei http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/ralualexandrei/album?.dir=/2037&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//f2.pg.photo
Dena spune:
quote:
Originally posted by ralualexandrei
Ma bucur sa vad ca pana in acest moment ,cel putin,sunt mai multi cei care au parte de ajutor,chiar daca nu-l cer,insa nu intotdeauna este asa.Chiar daca pare greu de crezut exista parinti care nu numai ca nu-si ajuta copiii,dar cer totul de la ei fara a da macar o vorba buna in schimb.Noi ne-am ajutat socrii chiar daca practic nu au nevoie de ajutor,ii sprijinim si pe parintii mei,chiar daca nu m-au crescut si nu au vrut sa stie de mine niciodata,eu fiind crescuta de bunica mea.Facem toate astea pt ca asa suntem noi si singura noastra pretentie este o vorba buna,pe care de cele mai mute ori nu o primim,ba mai mult auzim chestii cum ar fi:niste nenorociti,astia vor totul pt ei,nu fac nimic pt noi cu toate ca e datoria lor,etc.O sa va intrebati ,poate ,de ce continuam sa-i ajutam?Pt ca speram ca intr-o zi isi vor da seama ca ii iubim asa cum sunt ei si ca nu asteptam de la ei decat o vorba buna.
Andra ,mamica lui Robert si a Mariei http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/ralualexandrei/album?.dir=/2037&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//f2.pg.photo
Fara nici o suparare...asta se cheama abuz si privare de cele mai elementare drepturi ale omului. Cred ca e mai mult o slabiciune a voastra. Sigur ca este alegerea voastra si nu se comenteaza.
Dar macar va alegeti cu vorba buna?
Denisa si bebica din burtica - 32 sapt.
"Nu ai pierdut daca ai cazut. Vei fi invins cu adevarat daca nu te ridici." G.Funakoshi
laurajr spune:
In ceea ce priveste ajutorul dat de parinti eu am o teorie pe care am verificat-o si pe la prietenele mele : intr-o familie cei mai de ajutor sunt parintii fetei, parintii baiatului dupa ce acesta s-a insurat pur si simplu il radiaza din memorie, considera ca nu mai are nevoie de nimic.Eu m-am impacat cu ideea ca nu ne ajuta dar ma deranjeaza cumplit ca procedeaza taman invers cu sora sotului meu ! Ei umbla fara dinti in gura si cu chilotii rupti in fund ca sa aiba ea haine moderne, mobil schimbat in fiecare an si toate mofturile facute ! Si ea nici macar nu realizeaza ce sacrificii fac ei pt ea, nu-si da seama
.Eu nu inteleg o chestie daca ai 2 copii de ce nu-i ajuti pe amandoi, eu inteleg ca ea are nevoie de mai mult dar chiar totul este numai pt ea
?Cand ne-am luat apartamentul era clar ca ca nu vom primi ajutor,dar imaginati-va ca socrii mei au lasat masina lor sa putrezeasca pur si simplu in garaj 3 ani si nu ne-au dat-o , ne lasau sa ne chinuim cu personalul cand veneam la ei, cu copil mic pe tren de navetisti
!Niciodata nu gaseau si ei pe luna 200mii sa faca si pt noi o rata ,in schimb cand a terminat facultatea cumnata mea brusc au inceput rate de masina de spalat, combina, tv ca "maine poimaine termina fata asta si se marita si poate-i trebuie ...".Si ce ma infurie cel mai tare e ca sotul meu nu le spune nimic din toate chestiile astea care-l deranjeaza si pe el, ca sunt parintii lui...Uneori imi vine sa-i arunc pe geam pe toti 3 
!
