despre pui adoptat
Raspunsuri - Pagina 2
miau-miau spune:
E, daca nu ne ia nimeni capul, e bine. Sa nu-l mai obosim ca sa ne tina cit mai mult.
meme spune:
Si eu sunt mama adoptiva si dintre acelea care ii vor spune copilului ca a fost infiat.Voi face asta la o varsta frageda pentru a evita ca el sa primeasca adevarul cu duritate din partea atator "binevoitori".Despre istoricul familiei?Ganditi-va ca despre marea majoritate a a parintilor naturali nu se stie mai nimic,aproape toti copiii abandonati au bara in dreptul numelui tatalui iar mamele nu sunt dintre persoanele care"se cauta" toata ziua la medic.Bineinteles ca exista si exceptii,dar vreau sa subliniez ca aceasta discutie referitoare la istoricul bolilor de familie nu se prea muleaza pe cazurile concrete de copii abandonati.
Atunci cand sunt intrebata de catre medici daca parintii naturali ai copilului meu s-au drogat,daca au fost alcoolici sau daca au avut vreo boala grava nu pot decat sa ridic cu neputinta din umeri.Si la urma urmei s-au intalnit atatea situatii de copiinascuti din parinti absolut normali si care la un moment dat au avut probleme.Nu-mi ramane decat sa sper la tot binele din lume pentru copilul meu.
energy spune:
nu stiu exact ce sa zic, pentru ca nefiind in situatzia respectiva, nu gandesti la fel cu cel care este, asa cum cei care n-au copii nu gandesc precum cei care-i au deja.
Stiu doar ca pe mine nu m-ar interesa sa aflu daca sunt naturala sau infiata. Parintzii mei sunt cei care m-au crescut si m-au iubit. Ce mi-ar pasa de unii care m-au aruncat in strada?? nu vreau sa-i cunosc.
Nu cred ca-i bine sa-i spui, poate nu-l intereseaza.
parerea mea.
"Copiii au mai multa nevoie de modele decat de critici"
liliana csaki spune:
Tora, a mai fost nu demult un astfel de subiect. Parerile sunt impartite si nu stiu care din tabere are mai ulta dreptate. Noi suntem parintii a doi minunati copii, adoptati, Laura la aproape noua luni iar David la 3 saptamani dar l-am avut pt. prima data in brate la 4 zile. Ei sunt copiii nostri si noi parintii lor. Trebuie sa va spun ca nu ma simt deloc inferioara celor ce au trecut prin experienta nasterii, la mine, eu am ales asta, si nici copiii mei nu sunt si nu vor fi niciodata inferiori celor ce cresc in familia naturala, dealtfel nu cred in acest gen de superioritate, notiunea de parinte presupune mult mai mult decat sa dai viata.
Eu sunt pt. a le spune adevarul, dealtfel am si facut-o deja in cazul Laurei(are 5 ani), i-am dat niste explicatii, pe masura puterii ei de intelegere. Sunt sigura ca peste cativa ani vom relua discutia dintr-un anume punct. Gandesc ca unde e dragoste nu e loc de minciuna. E doar parerea mea si nu-mi permit sa judec pe nimeni, fiecare face cum crede ca e mai bine. Eu nu vreau sa fiu terorizata de gandul ca intr-o zi va intra urland in casa si-mi va striga "m-ai mintit, toata viata mea e o miciuna". Ei stiu si vor sti intotdeauna ca noi ii iubim neconditionat si ca le vom fi alaturi indiferent de situatie asa cum trebuie sa fie niste parinti adevarati. Drumul vietii nu e drept intotdeauna dar oamenii puternici se vor descurca, cu siguranta.
toate cele bune,
Pozele noastre
Dena spune:
Liliana!!! Felicitari!!!!
Nu mai este nimic de mentionat... Sa-ti ajute Dzeu tie si sotului tau si sa va bucurati de copiii vostri minunati...
Copii care stiu de mici si cum ai spus nu traiesc in minciuna nu vor sti ce este frustrarea...
Graitor album de poze... inca o data felicitari!!
Denisa si bebica din burtica - 30 sapt.
"Nu ai pierdut daca ai cazut. Vei fi invins cu adevarat daca nu te ridici." G.Funakoshi
AC spune:
Da Liliana asa-i.. si pe mine m-ar teroriza sa fiu parinte si sa stiu ca-mi pot pierde copilul in orice clipa, el acuzandu-ma de inselaciune.... minciuna.
Anne-Sarah 
si mamica sa Andreea
Dana Claudia spune:
Liliana 
sunteti o familie minunata. Va admir si va respect!
http://uk.geocities.com/dana_claudia/mypage.html
ralualexandrei spune:
Liliana ma bucur pt voi si ma bucur si mai mult stiind ca exista oameni buni printre noi.Am vazut pozele care sunt superbe si va doresc tot binele din lume,voua si copiilor vostri.
Andra ,mamica lui Robert si a Mariei http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/ralualexandrei/album?.dir=/2037&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//f2.pg.photo
Nora spune:
Liliana, tot respectul meu! Ati salvat doua sufletele si le oferiti o viata de familie normala si fericita, nu multi se pot lauda cu asa realizari! Adoptia mi se pare un lucru minunat, din pacate nu este un fenomen foarte intalnit in Romania, in Belgia(cel putin) a devenit ceva obisnuit!
Am intalnit oameni care nu puteau sa aiba copii(acasa, in tara)si nici nu se gandeau sa adopte, spunand ca "stiu eu ce istoric genetic o avea un copil abandonat, nu ma leg eu la cap cu asa ceva"!!! Si au ramas singuri si nefericiti, in timp ce undeva aproape de ei un copil isi plange singuratatea... E tare trist.
Cand am scris in prima mea postare de la subiectul acesta ca le-as spune copiiilor adoptati adevarul de la o varsta mica, era doar o afirmatie teoretica, iata ca tu ai avut curajul s-o faci de-adevaratelea.
Felicitari tie si sotului tau si Dumnezeu sa va rasplateasca pentru faptele voastre bune! Dar rasplata o primiti deja, sunt copiii vostrii, nu?
Nora, mamica lui Andrei-Mihai(20aprilie 1999) si a lui Victor-Alexandru(12 iulie 2001)
poze noi la http://community.webshots.com/user/noracosmin
liliana csaki spune:
Va multumesc tuturor, sunteti minunate dar va rog nu va ganditi la mine ca la o fiinta speciala, sunt la fel ca voi, mamica in primul rand, mai mult, nu sunt singura, la subiectul despre adoptie sunt mai multe mamici sau viitoare mamici ca mine. Si-apoi sunt sigura ca multe dintre voi, daca-ar fi fost in aceasta situatie, ar fi facut acelasi pas.
va pup pe toate si va doresc numai bine,
Pozele noastre