de pe cind eram NOI puiuti
Raspunsuri - Pagina 3
Idora spune:
Si eu faceam injectii papusilor dar mai ales aveam boala pe furnici.Le puneam zahar si paine cu zahar si ma uitam la ele ore in sir cum isi cara proviziile dar le mai faceam si injectii din cand in cand:)) ca ziceam ca-s bolnave si le vedeam apoi pe saracele cum merg cu fundul intr-o parte dar credeam ca e bine:))Ce sadica:))
Cand eram mai mica aveam wc in curte si dimineata cand ma trezeam aveam o olita in care-mi faceam treburile cand mi-era lene sa ies in curte si trebuia apoi sa merg cu ea la wc.Intr-o vacanta am iesit in curte (eram singura acasa)unde locuiau mai multe familii cu copii de varsta apropiata si era un baiat de varsta mea, nu stiu cum am facut de i-am luat cheia si i-am zis ca nu i-o dau decat daca-mi duce olita si o arunca la wc:)) Baiatul s-a conformat, ca nu a avut ce face si eu am murit de ras:)) Ce nebuna:))
Idora spune:
Da, am vazut filmul "Occident" si mi-a placut.Mi-a venit sa plang cand am auzit melodia:(((M-a bucurat dar m-a si intristat cand am auzit-o!! Cata minciuna in ea si totusi cat ma unge la suflet cand o aud!!
debby spune:
Am citit doar o parte din raspunsuri, e ideal subiectul. Stiti, de multe ori cand nemultumirea ajunge la os( orice om are caderi, nu ca as duce o viata grea, contrariul), eu plang dupa copilarie. ERA SUPERB fara nimic din tot ceea ce inseamna modernism. Ieseam cu ceata de copii la joaca, ni se parea ca vedem omul negru in casa la cineva si tot cartierul era inarmat cu polonice, palete, maturi si toate cele sa il cautam, jucam ascunselea( mija), atinselea, lapte gros, etc.
Cucuie am avut mereu, picioare pline de semne, capul spart de nu mai stiu cate ori si nu m-a dus nimeni la urgente, in cel mai rau caz era camera de garda dar nu am ajuns nici pana acolo.
Faceam cazemate in padure( am crescut la munte), eram catarati mereu la gorgoaze si alte cele si mai si furam de prin gradini. Acum stau mandarinele deasupra mea si-mi cad in cap mergand pe trotuar iarna si ce as lua eu una de acolo din copac si nu ca nu mi-as permite sa cumpar dar ar avea alt gust, in schimb nici copiii nu se uita la ele
In vacante mergeam la mamaia( bunica mea) si cum mi-a placut sa ma fac utila caram cu sacul buruiana la porci desculta mereu, mergeam cu vaca la pascut( am facut-o si dupa, cand aveam chiar si celular si ma sunau orasenii), ieseam toti nepotii seara in drum, oboseala de dupa zi disparea( prasit, muls, dat galeti de apa carate de la 50m la animale, etc) , iar mamaia pe la 2 dimineata striga dupa mine de razbuna linistea satului!
Doamne, cat de frumos era. Acasa prin parcare, la tara la rānit si nu am murit, ba chiar sunt sanatoasa si am fost cea mai fericita.
Mama m-a crescut dupa carte si daca ma vedea cat muncesc la tara asa de mica plangea, dar n-a reusit sa ma opreasca si mi-a prins bine experienta, de fapt si acum iarna la tara tai lemne ca un barbat si sunt mandra de mine cand sunt mocirlita dupa o zi de munca!
As da totul sa aiba si copilul meu aceeasi copilarie sau macar jumatate, o sa fac tot posibilul macar sa ii arat ca se poate, sa ii ofer putin din ceea ce eu am TRAIT DIN PLIN, sa ii dezvalui VALORILE ADEVARATE ALE VIETII !
descintec spune:
Nu stiu de ce depinde, dar copiii de azi pot avea o copilarie frumoasa. Cea alor mei seamana foarte mult cu a mea. In timpul liber ii adun doar noaptea de afara, bat toate dealurile si padurile de pe langa cartier. Zilele trecute am aruncat trei pertechi de pantaloni de trening de-ai lui Stefan. Una sfasiata in gardul unei gradini in care se fugarise cu o tanti. Intrase copilul sa isi recupereze catelul de pe straturile proaspat aranjate. Faza cu Nica a Petrii si Matusa Marioara, editia 2004. A doua pereche sfasiata intr-un corcodus. Doi pumni de corcoduse i-am spalat riguros, fiind ca am uitat sa intorc pe dos buzunarele hanoracului. A treia pereche facuta praf dupa o partida de role.
Anul trecut au trait experienta cautatorilor de comori (stiti povestea din vara trecuta :) cu o lada de zestre gasita in padure si carata de acolo, mai bine de jumate de kilometru, pana in beciul nostru. Si toata infrigurarea cu imbogatirea si celebritatea care trebuia sa urmeze.
Imi aduc in casa toate vietatile ranite, pungi cu viermi, borcane cu mormoloci, se joaca in ploaie prin balti, cu doamnele rame, vine singuri de la scoala si ajung ...cand ajung, se lupta cu sabii facute din tulpina bradului de Craciun, se dau cu sania/
punga/capacul de WC pe dealul din spatele blocului, "se dau" pe ochiurile de balta inghetate de acasa pana la scola.
Eu, cel putin, retraiesc copilaria cu ei.
D.
Emilly spune:
Minunana copilarie am avut.Mi-aduc aminte copacii in care ma cataram cu prietenii de joaca, de baltile in care ma bagam pina la briu daca se putea, de corturile pe care ni le faceam din cearceafurile mamei si ne jucam in ele,de pisica pe care am avut-o pe care o uscam cu feonul si ii faceam haine si o plimbam cu carutul papusilor, de soarele de dimineata si verdele naturii care ne imbia la joaca.Minunate zile de neuitat.Ma gindesc mereu cu melancolie la copilaria mea si tare mi-as dori ca si fica mea sa aiba o copilarie la fel de frumoasa si de plina ca a mea.
Va imbratisez pe toate!
frumos subiect
dori spune:
Frumooos! Mi s-a facut pofta de corcoduse verzi si mi s-a facut dor sa vad strada pe care am crescut, unde jucam prinsa si cucii si tara, tara vrem ostasi. Si in vacanta de vara, pana seara tarziu, stateam insirati pe bordura si povesteam.
Sigur copiii isi traiesc acum altfel copilaria, pentru ca totul s-a schimbat. Dar nu cred ca asta inseamna ca nu au o copilarie frumoasa sau mai putin frumoasa decat am avut-o noi.
Fata mea are sase ani si pana acum a crescut complet diferit fata de cum am crescut eu (sau noi). Dar cand e frumos afara rasuna cartierul de rasul si strigatele ei si categoric prefera sa se joace afara cu alti copii decat sa se joace pe calculator sau sa vada desene animate.
Donia spune:
quote:
tora97 Posted
Daca erai un copil in anii 50, 60 sau 70, cum ai facut de sa supravietuiesti ?
Nu stiu daca si voi ati facut-o, daca nu, sper sa supravietuiti dupa ce cititi: ne faceam guma de mestecat colorata punand pasta din mina de pix.
Sau mancam guma de la unii la altii (guma gata mestecata). Ce-i drept, eu mi-am facut anticorpi, am avut cam 10 ani de zile fara nici o raceala.
Faceam din plastilina paine, unt, salam, gem si apoi le mancam.
Imi aduc aminte cum ne jucam de-a concursul de gimnastica, invatasem si cteva elemente de la o vecina care facea performanta. Ea ne era si antrenor si juriu. Faceam diplome speciale si primeam drept flori lujeri de ceapa inflorita, furati din gradinile din spatele blocului.
Sau joaca de-a aprozarul - cel mai pasionant era sa culegem si sa sortam frunzele care erau bani, apoi nisipul, pietrele de diferite marimi... Mos Nicolae i-a adus fetitei mele o casa de marcat si ne-am jucat amandoua, mi-ar fi placut si mie asa ceva...
Si la tara... desculta prin noroi, imi placea senzatia pe care o aveam cand trecea noroiul printre degete.
Cat de mandra eram ca bunicii se bazau pe mine sa dau apa si fan cailor si intotdeauna ma certam cu verii mei pentru onoarea de a curata grajdul de balega.
La 10 ani taiam lemne cu securea, dar acum mi se face rau la gandul ca fetita mea ar putea face asa ceva. Daca isi taie vreun deget?
Totusi, pana face ea 10 ani mai e ceva timp, asa ca poate mai sunt sperante si pentru mine.
Dar e fain subiectul asta. Stiti ce mi-a zis o psiholoaga? Ca rememorarea amintirilor placute din copilarie este o forma de psihoterapie, pentru ca poti regresa in perioada aceea in care nu aveai responsabilitatile adultului.
conchita spune:
a facut cineva pe Nadia Comaneci la bara de batut covoare? :))
Authority Zero
dori spune:
quote:
Originally posted by conchita
a facut cineva pe Nadia Comaneci la bara de batut covoare? :))
Authority Zero
DA! DA! Eu eram cea mai nepriceputa "Nadie Comaneci" de pe strada.
adriana spune:
Eu n-am avut bunici, dar mi-am trait copilaria in curtea de la Medeleni, unde ma adaposteam cand era arsita si unde ma desfatam cu dulceata aromata de gutui. Am trait veri minunate cu Olguta si Danut, am mancat pere zemoase si am baut apa rece de la izvor.
Copilaria mea a fost la tara, desi nu fusesem niciodata intr-un sat.
Am dansat noaptea cu sanzienele, la marginea padurilor, am fost pe insule pustii, unde n-a calcat picior de om, am vanat serpi in apele mocirloase si am visat cu ochii deschisi Indii insorite.
Am avut nenumarati prieteni, si fete si baieti, eu eram totdeauna fata naravasa care se inhaita la aventuri nebunesti cu ochii inchisi. Acum nu-mi mai aduc aminte de numele lor, dar stiu ca imi umpleau camera de viata.. si sufletul de asemenea.
Copilaria mea a fost frumoasa, dar am sa incerc s-o fac pentru copii mei si adevarata.
Adriana, Codrin
(19 aprilie 2002) si Olguta
( 6 decembrie 2003)