cum stim ce e important?

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Aliada spune:

Spune-i prietenului tau ca daca ajunge la o intelegere cu cumnata sa folositi bucataria si restul facilitatilor 50%-50% si nu va calcati pe bataturi atunci esti de acord sa mai incerci o perioada de proba.Va fi greu dar pana va luati ceva al vostru poate reusesti sa suporti.Al cui e apartamentul?Se platesc cheltuielile 50%-50%?Daca da atunci ar trebui sa aveti 2 camere nu?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sperantza nu moare spune:

dragele mele - si va spun din suflet asa, pentru ca sfaturile voastre si parerile voastre le simt ca vin ca din partea unor prietene, simt ca ma intelegeti
rectific insa ca nu e vorba de casa fratelui, respectiv a cumnatei, este vorba de casa parintilor baietilor
cu mama nu e vorba ca nu ne respecta intimitatea, ci pur si simplu prietenul meu nu vrea sa stam cu ei, poate din orgoliu masculin nu vrea sa fie "maritat" sau oricum nu se simte in largul lui ca la el acasa (asta inteleg), numai ca din doua rele eu as alege-o pe cea mai putin rea... pentru mine. nu ca sunt egoista, dar el ca barbat se loveste mai putin de ceilalti din casa decat eu ca femeie
cat despre partea financiara cale lunga pana la a putea sta singuri, cine stie poate ar trebui sa joc la loto, iar de grabit poate ma grabesc dar ma apropii de 27 de ani, imi doresc un bebel, as vrea sa fiu mamica tanara, cand il voi duce la scoala sa nu ma confunde nimeni cu bunica

sperantza nu moare

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oana cretu spune:

Eu ti-am spus pt ca si eu am trecut prin asa ceva si am zis ca niciodata nu am sa mai fac greseala asta. Poate ai sa-i spui prietenului tau sa citeasca ce iti scriu eu aici. Dupa faza care ti-a facut-o cumnata cu aragazul e sigur ca asa va fi mereu. i el sa nu zica cum a facut prietenul meu :"S-a intamplat o data, nu se va mai intampla!" pt ca nu e asa. Devine din ce in ce mai rau si e pacat, pt ca sunt frati si se poate evita asta stand la parintii tai. Prietenul meu, care este foarte timid din fire si nu zice nimic, doar, poate sa il omori? ajunsese sa tipe pt mine la unchiul si matusa lui de nu il recunosteam nici eu...Poate altul ar fi reactionat mult mai repede si mult mai rau...Ajunsesera sa ma faca curva, proasta, tampita pt nimic si fara motiv. Asa se calmau ei cand matura era pusa 2 cm mai in stanga sau era vreo ceasca nespalata pe masa...Eu iti spun, sincer ca mi-am distrus anii mei cei mai frumosi ai vietii, am ajuns sa ma port cu altii(fara sa vreau) cum se purta matusa lui cu mine. La mine nu era zi(la 20 ani sa nu plang si sa nu iau nurofen pt dureri de cap ca acum nici efect nu mai au din cauza asta). Si pt ce? Pt a locui in Franta, alaturi de prietenul meu, pt o viata mai buna. Si acum, cum nu avem asigurare medicala, nu imi permit sa platesc un pshihiatru pt a ma trata, pt ca am crize de nervi des, am cosmaruri noaptea...Si sufar tare...Si trebuie sa mai astept pana o sa avem acte cativa ani ca sa ma tratez. Acum, dupa 2 ani in care nu am vorbit cu ei(unchiu si matusa) am facut-o(noi ne-am dus la ei sa ne cerem scuze pt ce ne-au facut) pt ca aveam nevoie de multe si nu aveam la cine apela...Si am zis ( ca de o suta de ori pana acum) ca s-a schimbat, ca nu ma mai barfeste la toti daca ma impac cu ei, nu mai zic numai minciuni despre mine, dar e la fel. Dar acum stam la casa noastra si tot ce vorbeste de mine la altii prefer sa nu stiu si e mai bine(cica). Asa ca faceti o proba, cum v-am zis, sa se convinga el cum este situatia, si va vrea sa se intoarca si el la ai tai, iti spun sigur. Asta daca te iubeste cu adevarat. Prietenul meu ajunsese sa faca bagajele sa ne intoarcem in tara decat pt ca au zis ca daca nu plec acasa ma arunca in strada si nici pe el nu il mai ia la munca cu el(unchiul lui). Si uite asa...Eu iti spun sincer, m-am imbolnavit de nervi...Si am luat si 15kg, mancand 5-6 ciocolati pe zi, alte dati poate mai mult, asta ma calma pe mine...Si acum nu mai pot sa le dau jos...Vezi ce hotarasti...

oana-cannes

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alesandra spune:

Draga mea...e normal sa vrei sa stai cu el...sa faci copii...sa-ti faci familia ta...dar toate astea nu se pot face doar asa pentru ca vrei !
Nu este normal sa traiti nici cu fratele lui...nici cu parintii tai ... in cele mai multe cazuri astfel de relatii se termina...
Eu am locuit cu el si cu mama lui ( care-mi facea prajituri si cafea dimineata !!! ) timp de 6 ani !!! n-am sa mai fac greseala asta niciodata !!! Simteam in fiecare zi ca aia nu era familia mea... ca eram ca un musafir...nu stiu de ce dar asta e sezatia pe care o aveam...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns francesca spune:

Daca doriti neaparat sa locuiti impreuna, solutia cea mai plauzibila ar fi cea pe care ai mentionat-o si tu la un moment dat si anume vinderea apartamentului care apartine ambilor frati si achizitionarea a doua garsoniere, intradevar spatial va fi mai limitat dar poate fi un inceput de drum si nu e cazul sa te gandesti ca rudele din provincie nu vor avea unde dormi, probabil ca nici nu vor mai apela tocmai datorita faptului ca nu mai sint 4 camere ci o garsoniera.Referitor la momentul cind vor sosi si “bebeii” cu siguranta vor sosi si alte oportunitati.Convietuirea impreuna cu mama sau cumnatii va va afecta pe toti oricat de minunati ar fi cei cu care imparti casa asa cum spunea si Alexandra

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihaelabebe spune:

Subiectul ma depaseste putin! Dar in urma cu doi ani, impreuna cu fostul meu prieten, dupa un an de stat impreuna am hotarat sa ne retragem fiecare la parintii lui, dupa o cerere in casatorie,(eu nu i-am putut suporta prea bine pe ai lui find niste oameni foarte tipicari, parintii mei dorind la varsta inaintata pe care o au,intimitate) sa putem sa adunam un ban pt a porni impreuna in viata.Ei bine, nu a trecut o saptamana si al meu logodnic a gasit pe alta in bloc cu parintii lui, cu casa, ca sa vezi ce mult ma iubea. In momentul de fata nu-mi doresc decat sa-i multumesc pt faptul ca mi-a dat un sut in fund(un salt inainte) si am avut ocazia sa-mi intalnesc jumatatea pt care as face pur si simplu orice.
Cu alte cuvinte, daca tu crezi ca merita,incearca sa suporti, momentele acestea nu vor dura la nesfarsit,nu vei gati la acelasi aragaz impruna cu cumnata ta pt tot restul vietii.Pt sotul si iubitul meu sunt in stare sa mut muntii daca mi s-ar cere si as accepta aproape orice(in limita bunului simt), numai pt a fi cu el.Daca tu simti la fel mai ai putina rabdare, spune-i ce te deranjeaza si poate incercati impreuna sa gasiti o solutie.


mihaelaH

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sperantza nu moare spune:

in ultima vreme nu am mai scris pentru ca am fost foarte agitata si am avut si oarecare certuri cu prietenul meu, acum ne-am impacat. Am decis sa iau totul mai usor, si vazand si facand sa le rezolv pe toate. Important insa cred eu este sa-l vezi si pe cel de langa tine ca-i pasa, nu sa te agiti ca nebunul si sa nu ai in schimb nimic. oricat de mult ai iubi pe cineva si oricat de multe ii poti ierta, pana la urma trebuie sa vezi ca-i pare rau, sau ca tine cont de tine concret si mai ales sa nu repete aceleasi greseli. cert e ca sunt multe de lucrat la o relatie, astfel incat o vorba spusa aiurea sa nu lase rani. Pana la urma tot timpul le rezolva pe toate, sau destinul, si daca nu exista compatibilitate, se separa apa de ulei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns katia spune:

Salutare!
Iti citeam povestea in timp ce ai scri ultimul mesaj si sa stii ca te inteleg perfect. Eu nu am trait cu socrii sau cu rudele lui sau ale mele si nici nu cred ca as face-o decat daca ar fi vorba de o situatie critica. De fapt la noi e o situatie mai deosebita: nici ai lui si nici ai mei nu stiu ca suntem casatoriti (cu exceptia mamei mele careia ii spun aproape tot ce mi se intampla si care e o femeie foarte obiectiva, cum rar intalnesti). Noi locuim la camin pt ca suntem studenti si sa stii ca e un sentiment de nedescris sa stii ca ai o casa a ta chiar daca e vorba de o camera de camin, care pe moment ne multumeste pt ca nu ne gandim sa facem copii, mai avem facultate. Solutia pe care o vad e sa vindeti apartamentul si sa luati garsoniere. Iti spun din propria experienta ca o sa-ti ajunga spatiul. Dar tu trebuie sa fii sigura ca acesta e omul vietii tale.
in ce-l priveste pe prietenul tau , incearca sa vb cu el cand e mai relaxat iar daca il vezi nemultumit ai rabdare si incearca alta data. Eu asa fac si am rezultate ff bune.
mult succes si astapt vesti de la tine!

ps

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adriatica spune:

draga mea, daca tu esti sigura ca el este alesul si ca voi sunteti facuti unul pentru altul atunci parerea mea este sa va intelegeti sa vindeti apartamentul si sa va luati cate o garsoniera.
e un inceput bun si as zice eu foarte bun pe care multi nu il au.
in nici un caz sa nu stati cu fratele sau cu mama ta pentru ca un cuplu si o familie tanara are nevoie de intimitate.

as spune chiar ca el daca e hotarat sa isi faca o familie ar putea sa faca un efort si sa luati in chirie o garsoniera, oricum ceva trebuie sa gasiti ca sa fiti doar voi singuri.
nu puteti intemeia o familie cu atatia prin preajma, nu se poate.

eu iti doresc numai bine!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oana cretu spune:

Imi pare bine ca ai revenit printre noi, ca asteptam de mult noutati despre tine. Dar pt ca ai venit cu vesti voastre...Data viitoare sa auzim ca viata voastra de cuplu a devenit mai buna, indiferent de ce ati ales. Te pupam!

oana-cannes

Mergi la inceput