Distantza - obstacol al iubirii?
Raspunsuri - Pagina 3
Adela P spune:
Draga mea, imi pare rau sa spun, dar prietenuil tau te manipuleaza dupa cum vrea el. Tu esti super indragostita de el iar el se foloseste de asta pt a-ti observa slabiciunile si limitele.
Cum adica nu are incredere in tine???
Ai facut ceva care sa-l puna pe ganduri? Ai facut ceva cu care sa-l ranesti? Il inseli sau ai facut-o vreodata? Pun pariu ca raspunsurile sunt "nu".
Faptul ca a trecut el prin experiente care i-au zdruncinat increderea in cei din jur, nu-i da nici un drept sa te trateze pe tine ca si cum tu ai avea ceva de dovedit, de demonstrat. Pt cineva cu acest tip de personalitate , crede-ma pe cuvant, nimic niciodata din ceea ce faci pt relatia voastra nu va fi deajuns. Vei ajunge tu sa nu mai fi tu insati doar pt a-l multumi pe el.
In plus tu esti cea care-l cauta tot timpul....asta e total gresit. In primul rand e gresit ca si fire a lucrurilor ca doar unul din parteneri sa faca eforturi dar nu in ultimul rand ca si strategie.
Sfatul meu e sa deschizi biiiine ochii, sa te detasezi de situatie si sa te gandesti mai mult la tine.
Adela
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Adela%20P
Imi_incep_viatza spune:
Uffff....Mi-atzi pus atatea intrebări...
Oricum este cert că voi rezista si voi insista si voi visa si voi spera mereu....
Este decizia amandorura ca eu să fi venit aici, la părintzii mei, să fac facultatea, să găsesc de lucru si pentru el si pentru mine, să "pregătesc terenul"pt venirea lui....L-am intrebat inainte de a lua decizia aceasta....el a spus că mai bine pt amandoi, mai bine pt viitorul nostru este ca eu să plec la părintzi si apoi urmează să vină si el.....
Deocamdată sunt eu cea care incearcă să nu-l mai caute...insă el nu dă nici un semn.....a fost acum două zile la net si n-am făcut decat ca unul să vb espre ceva si celălalt despre altceva....dacă nu se imbunătăteste cu nimic situatzia renuntz la tot si fug inapoi in Romania, si mă intorc la el.......insă imi iubesc si părintzii si nu as vrea să ....să fug asa, ca o lasă....as vrea să pot să fiu si cu ei , dar si cu el....
ralucami spune:
Ti-am citit toate raspunsurile si vad ca esti intre ciocan si nicovala. Pe de o parte parintii tai si de cealalta parte EL. Viatza asta e atat de perversa uneori, incat te pune sa faci niste alegeri, care initzial ti-ar fi parut imposibil de facut. Parerea mea e sa iti stabilesti prioritatzile. Hotaraste-te! Vrei sa fii alaturi de ai tai, sa faci o facultate, sa iti asiguri o situatie materiala buna SAU vrei sa fii cu el? Pune in balantza toate plusurile si minusurile de la ambele situatii si o sa ai raspunsul. Asa cum ti-am spus si eu am trecut prin ceva asemanator , dar la mine "a tras" mai mult inima, dorintza mea de a fi fericita alaturi de omul pe care il iubesc. Initzial parintii mei s-au simtzit tradatzi,nu au vrut sa imi vorbeasca o buna perioada de timp, aveau impresia ca mi-am batut joc de tot ce s-au chinuit ei sa imi ofere, de viitorul meu in definitiv. Dar asa cum se stie , timpul le-a rezolvat (in mare masura) pe toate. Gandeste-te bine si ia hotararea cea mai buna pt TINE, nu pt cei din jur.
Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!
camelia-daniela spune:
Draga mea,
din cele ce am citit pinä acum, mi se pare cä tu ai pornit deja la drum, dar el a rämas pe undeva, in urmä!!! Stiu foarte bine cum este cind esti indrägostit, dar crede-mä cä timpul le rezolvä pe toate!!!
Eu l-am cunoscut pe sotul meu in 1984 si de-abia pe 17.05.1089 am venit la el la Berlin!!!
Amänunte nu vreau sä mai dau, despre perioada de asteptare!!!...o consider ca pe o perioadä "moartä" din viata mea!!!
Depärtarea nu este niciodatä o piedicä a dragostei, dacä este adeväratä si din ambele pärti!! Stiu cä-ti doresti sä fii aläturi de el, dar eu consider cä este mai importantä acum situatia ta de viitor...tu trebuie sä-ti asiguri situatia ta acum...dacä ai intrerupe totul si te-ai duce la el, iar dupä o perioadä de timp afli cä are pe alta, ce ai face???
Nu crede cä vreau sä-ti bag venin in singe, dar eu väd situatia obiectiv si asta este una din intrebärile pe care ar trebui sä ti le pui, in orice caz, si oricit l-ai iubi!!!
Este o vorbä cu pasärea din minä..stii tu.
Mie mi se pare cä dragostea asta vine numai din partea ta!!!...chiar dacä ar avea putini bani, ar putea totusi sä facä cumva sä te sune si el, dacä te iubeste atit de mult!!!
La noi, eu eram aia cu bani mai putini, dar tot il sunam, cu toate cä era greu sä suni afarä pe timpurile älea!!!...si mai eram si urmäritä si ascultatä!!
Mä bate si alt gind, pe care nu am vrut sä ti-l spun, ca sä nu crezi cä as avea ceva impotrivä...cred cä l-ai innebunit cu telefoanele si acum plecä in armatä, ca sä aibä o perioadä de repaos...sau poate este atit de las si nu vrea sä-ti spunä adevärul in fatä!!...acum ti l-am spus, pt. cä mie imi place sä spun ceea ce gindesc, egal cit de greu ar pica!!
Scuzä-mä te rog pt. sinceritate...stiu cä vrei sä auzi numai vorbe de incurajare...dar astfel de vorbe nu pot sä-ti tramsmit in legäturä cu relatia ta amoroasä.
Cu drag, Cami.
P.S. Reveria ta este molipsitoare, dar ar trebui sä te trezesti la realitate...iti spun asta, ca nu cumva sä ai vreo deceptie.
Mä refer la ce ai spus tu, cind ai corespondat pe chat cu el...vorbeati impreunä si totusi, separat!!!
lily spune:
Desigur ca Printul tau a fost de acord sa pleci sa te realizezi ...vezi... nu te lasa atunci doborita de nimic si termina studiile si el daca pleaca in armata, oricum ve-ti fi despartiti un timp...
Poti visa, desigur, esti o romantica si o sensibila, dar nu iti face iluzii mai mult decit e cazul, ca sa nu ramii in final dezamagita !
si mie imi place sa visez, citeodata insa prea mult am visat ... dragostea trebuie sa fie impartasita fiind fata - ai nevoie de dragoste ! iar faptul ca tu ai plecat pentru o viata mai buna, sa il chemi si pe el e remarcabil, dar si el trebuie sa isi aduca contributia...un telefon sa de-a cum spune Camelia nu e o avere ...sa nu fi vrut sa scape de tine admitind sa pleci inaintea lui...
Cintareste lucrurile bine- daca te re-intorci la el, sa nu iti para rau si chiar sa te acuze mai tirziu... sa spuna ca nu te obliga el sa renunti...si tu vei regreta ca nu ti-ai facut studiile ...
eu regret ca le-am intrerupt, am avut niste motive - de sanatate, financiare, avind un tata somer si deprimat, care nu mai era un sprijin pt mine si fratele meu, tare mult as fi vrut sa ne sustina tata in facultate !!!
poate iti iei o mini vacanta si vii la el sa va lamuriti fata in fata
cu drag,
Lili
"Daca dragoste nu e, nimic nu e"
Lili
Imi_incep_viatza spune:
A mai trecut o săptămană.Opiniile voastre mi-au oferit diferite perspective si m-au ajutat să iau in calcul si variabile la care nu m-am mai gandit...
Deocamdată cred că intr-o astfel de situatzie trebuie să asteptăm,, trebuie să ne regăsim fortza interioară, trebuie să continuăm să vedem numai strălucirea razelor de soare care reusesc să străbată norii...
Dacă atunci cand s-ar fi putut nu s-a reusit inseamnă că poate nu era momentul....poate a fost un semn că nu suntem destul de pregătiti pentru viatză, poate că trebuie să mai lăsăm să treacă timpul.....asa ne vom crea personalitătzi mai puternice, asa vom sti să facem fatză unor tentatzii,asa vom sti să facem alegeri mai bune, asa vom sti de ce voce a constiintzei noastre să ascultăm, asa vom reusi să invătzăm să asteptăm, să luptăm, să pierdem dar să nu renuntzăm niciodată....Chiar dacă uneori totul devine prea greu....Important e să nu uităm.
Si chiar dacă aparent nimic nu mai are sens, si chiar dacă parcă nimeni nu mai ascultă, si chiar dacă parcă mergi prin viatză asa, amortit, aproape dormind, fără să poti să te trezesti, cu toate că esti constient de starea ta,e bine să-ti amintesti că nimic nu este ceea ce pare...si atunci poti continua drumul......Nici măcar distantza nu este ceea ce pare......si poti să te prăbusesti, sau poti să te agăti cu disperare de sperantze si să continui.......Vei fi aici si maine??Itzi vei aminti de ieri??Astăzi iubesti???
Nu contează cat de departe ajungem,Nu contează cat de mult timp trece....nu trebuie să te lasi sfăramat ...trebuie să reusesti să te tarai pană in ultima secundă a luptei...chiar dacă te simti consumat, confuz, controlat, incapabil să te regăsesti, nesigur, presionat.....Frica este pretutindeni, deformand realitatea, distrăgandu-te de la sensul vietzii tale....Si ce-ai putea să faci??iti urmezi orbeste instinctele???sau iti ascunzi visele gandindu-te la cum să-ti păstrezi mandria??rămai si incerci să infruntzi situatzia ???iertzi minciunile celorlalti ??sau nu mai crezi in nimeni si trăiesti in singurătate???cateodată nu poti privi in jurul tău???dacă le intorci spatele vei rămane făra apărare??continui orbeste si fără logică??Nimic nu te poate convinge, nici măcar tu insuti....nimeni nu-ti poate spune cum să faci....
Si poate că nu există sperantză, si poate că visele nu se indeplinesc.....dar poate că de asta avem nevoie cu totii uneori...Si poate ca tu plangi pentru el si el plange pentru tine, si poate că amandoi vă vetzi prăbusi, dar tot amandoi vă vetzi ridica si vetzi continua, si chiar dacă incă nici nu realizatzi, amandoi vetzi fi mult mai puternici ...
Iubirea noastră este luna pe cerul instelat, iubirea noastră este un regat dintr-o legendă, iubirea noastră este o flacără ce arde in Olimp, iubirea noastră este o bijuterie, este un diamant neslefuit, iubirea noastă este soarele ce răsare, iubirea noastră este dovada a ceea ce ar fi urmat...pentru tine am descoperit ce inseamnă să iubesti.
Iubirea nu cunoaste obstacole....distantza nu poate fi o barieră pentru o iubire adevărată.
lily spune:
Iata ca in timpurile moderne nu numai Printul 
infrunta piedicile, ci si printesa sa 
infrunta pericole la fel de vitejeste ! Dar fiind moderne vremurile si problemele sint altele, mai dificile chiar decit in frumoasele basme din copilarie...
Sa astepti -iata cit e de greu azi cind totul se precipita, viteza cu care se desfasoara evenimentele ne i-a prin surprindere, din noianul de stiri ce sa retii ? Ce anume sa te intereseze cind pragmatismul isi spune cuvintul ? Iubirea pt printul tau se transforma intr-o dulce-acrisoara senzatie de ireal...de demodat...desi stii in suflet ca el te iubeste sau cel putin te-a iubit...dar in acelasi timp stii ca raul e spre bine -poate intr-o zi vei intilni pe altcineva si vei recunoaste iubirea intr-un suris discret intr-o fulgeratoare privire ...Vei sti ca a meritat sa astepti , sa nu te lasi doborita de indoieli ca si tu meriti doua brate care sa te ocroteasca, doi ochi care sa te admire si o gura care sa iti spun vorbe adevarate !
Vei stii ca si tu esti o femeie dorita, o fata adorata si ca Printul mult asteptat se va bucura de puritatea sufletului tau 
Ai suferit, ai suferit , dar lacrimile s-au transformat in perle care te impodobesc , sperantele se transforma in fapte si cuvinte pe care le impartasesti , visele te-au facut sa te trezesti un alt om care stie ce limite are el si celalalt...
Ce poate fii mai frumos decit sa iubesti ? 
"Daca dragoste nu e, nimic nu e"
Lili
Imi_incep_viatza spune:
Ce poate fii mai frumos decit sa iubesti ?
"Daca dragoste nu e, nimic nu e"
Sunt mame, părintzi care sunt nevoitzi să se depărteze de copiii lor ani la rand...in care de-abia reusesc să comunice prin telefon sau scrisori...Insă in tot acest timp iubirea mamei sau al tatălui pentru copil nu se diminuează cu nimic, iar in momentul reintalnirii este totul ca in clipa in care s-au despărtzit.
Sunt surori si fratzi care din diferite motive sunt departe unii de ceilaltzi poate 4 ani, poate mai mult...dar depărtarea nu răceste cu nimic prietenia unică si atat de specială dintre ei, iar in momentul revederii isi reamintesc unul celuilalt despre anii copilăriei pe care i-au petrecut impreună.
Sunt copii si caini care impărtăsesc uneori o legătură atat de specială...pană ce intr-o zi copilul va trebui să urmeze un drum al maturitătzii si atunci amicul lui canin il va astepta mereu uitat pe undeva, pe la bunici...insă dacă intr-o zi prietenul isi va aminti de el, cătzelusul il va recunoaste si-l va intampina si-i va arăta asa cum poate el cat de mult i-a simtzit lipsa si cat de fericit este să-l revadă.
Exemplele acestea poate sunt destul de nepotrivite, insă toate se referă la o anumită formă a iubirii care se confruntă cu obstacolul numit distantză.In final, iubirea triumfă.
camelia-daniela spune:
Alina dragä,
väd cä ai gäsit räspunsul la intrebarea pe care ai pus-o.
Acum rämine de väzut, dacä se meritä...cä eu incä nu m-am convins cä si el este la fel de bine intentionat!!
Mi-am mai adus aminte de ceva....citind partea cu plecatul in armatä...si m-am gindit la mine in perioada aia lungä de asteptare ( cä asteptarea este cea mai grea pedeapsä, atunci cind iubesti si singurul lucru pe care ti-l doresti este sä fii aläturi de el / ea!!!)...terminasem liceul si doream sä fac si facultatea de ciberneticä la ASE....atunci m-am gindit bine si am luat hotärirea sä n-o fac, fiindcä am crezut cä o sä-mi iasä aprobarea de cäsätorie destul de repede si nu o sä pot sä plec la el, pentru cä aveam facultatea de terminat!!!...dacä stiam cä o sä astept asa de mult, puteam s-o fac färä probleme!!...ideea este cä eu nu vroiam sä pierd nici o secundä in plus, färä el!!!
Acum stau ca proasta si mä gindesc, de ce spune el cä o sä plece in armatä??...el nu-si doreste tot atit de mult, sä fie cit mai repede posibil lingä tine??
Pot sä-mi dau seama cum sunä vorbele mele in urechile tale in momentul de fatä!!! Si eu am trecut prin faze de genul ästa, cind mi se spunea: " acum te smiorcäi dupä iubitelul täu si peste citiva ani, vä spargeti capetele, sau nu ve-ti mai fi impreunä"!!!...stiu ce sentiment aveam atunci...dar in adincul sufletului meu, stiam pentru ce sufär si eram la fel de convinsä, ca si tine, de dragostea noasträ!!
Diferenta este cä, in comparatie cu tine, avind si eu momentele mele de släbiciune in care simteam nevoia sä-l am lingä mine, sä mä "ridice" d.p.d.v. moral....eu primeam puterea sä lupt mai departe, din partea lui!!!
Si auzindu-i vocea, de multe ori plingind si spunindu-mi cä vine inapoi in Ro, cä nu mai poate sä stea färä mine, mä redresam atit de repede ( deoarece recunosteam cä si el este la fel de därimat ca si mine si este intr-o stare jalnicä ), si-i spuneam sä nu cumva sä facä asta, eu stiind cä el isi alesese calea asta in viatä!!! Noi ne-am ajutat toti anii ästia, unul pe altul...altfel nu cred cä am fi rezistat!!!...intr-adevär, iubirea era fff puternicä, dar lipsa persoanei iubite si mai ales pe lungä duratä te aducea de multe ori la deznädejde!! Adevärul este cä dupä un an ( in care nu a avut voie sä intre in Ro!!! ), a venit la fiecare 2-3 luni in vizitä si stätea cit putea el de mult...cel mai mult a stat 3 luni si si-a pierdut apartamentul proprietate personalä, cä nu a plätit ratele in decursul acestor luni...nu numai cä a pierdut casa, dar a pierdut si banii pe care ii plätise pinä atunci!!!...si era mai mult de jumätate!! Pentru el nici cä a contat prea mult...important a fost cä a stat cu mine...dar si din partea mea au venit la fel de multe sacrificii, pe care nu-si are rostul sä le enumär acum...important este cä semnalele au venit din ambele pärti.
Acum sintem de 19 ani impreunä si ne iubim la fel de mult...dar acum la noi, diamantul este aproape slefuit pe toate pärtile.
Distantza este abstractä, cind este vorba de adevärata dragoste...
Cu drag, Cami.
oana cretu spune:
Am trecut si eu prin ce treci tu, numai ca la noi nu a existat gelozie, nici banuiala...nu a existat neincredere...Dar ne macina dorul, era o teroare...Si asta a durat aproape 5 luni de zile, din care primele luni mi-a fost o teroare, iar ultima luna incepusem sa reies cu prietenii, sa-mi revin la viata (era si luna sarbatorilor de Craciun) si am inceput sa uit...Sa nu mai imi doresc la fel de mult sa vin la el in Franta...Aveam momente in care imi spuneam ca imi este bine aici, iar altele in care ma gandeam ca am petrecut 4 ani frumosi impreuna...Si simteam ca daca mai raman fac o greseala imensa...Era pe punctul sa o fac...Si ajunsesem, dupa 4 luni chin pentru el de a reusi sa imi faca o invitatie sa vin....sa reuseasca...De Craciun m-a anuntat ca a facut invitatie si in loc sa ma bucure nu am simtit nimic...pentru moment pt ca mie imi era bine cum era...Dupa cateva momente am realizat ce inseamna pt mine cu adevarat si...deja imi era frica ca nu am sa primesc acea faimoasa viza de la consulat...ma macina tare...Si iar am uitat si i-am spus ca nu as mai vrea sa vin, ca pierd o facultate, un loc de munca (ceea ce pana atunci nici nu ma interesa ca le pierd), dar aparuse si o bursa frumusica tare...Eram bine in pielea mea...Si atunci el mi-a zis:"Cum, pana acum nu te-a interesat de facultate...Si Dupa ce m-am chinuit 4 luni sa gasesc pe cineva sa iti faca chemare, ti-am facut-o, zici ca nu mai vrei sa vi? Inseamna ca vrei sa ne despartim definitiv..." Si atunci tacere din partea amandorura...Si l-am auzit plangand...Si i-am zis ca vin...Dar nu era ceea ce imi doream cu adevarat...Si de Revelion m-a sunat si atunci mi-am dat seama cat imi doream sa fiu cu el, ca de 4 ani primul lucru care il faceam era sa ne sarutam de Revelin si sa ne spunem cat ne iubim...Si plangeam la telefon...Plangeam de frica ca nu-mi vor da viza de turist...<<<<<pt ca auzisem ca nu vor sa dea vize francezii...Si el incerca sa ma consoleze...Si pe 18 ianuarie eram aici...Si ce fericita am fost...ca nu am dat cu piciorul la ceva care poate nu mai gaseam o viata intreaga...Si acum, aducandu-mi aminte plang...Plang de fericire ca atunci cand am primit viza, si soacra mea era cu mine si plangeam amndoua de fericire...Eu iti doresc sa ajungi si tu sa imi scri aici ca plangi de fericire ca ai salvat iubirea voastra. trebuie sa intelegi ca de multe ori distanta face bine, iar dec multe ori facr si rau. Acum, eu consider ca cel mai bine ar fi sa incerci sa faci tot posibilul sa il aduci la tine, orice ar zice parintii tai (si eu am avut discutii mari ca am lasat facultate la stat, ca plec intr-o tara straina si le e frica...si pana la urma au acceptat), pentru ca numai asa poti sa vezi cu adevarat daca merita sa continuati impreuna sau nu...Iti doresc bafta si astept noutati bune!
oana-cannes