Ce este mai important?

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns reiki spune:

quote:
Originally posted by Alyssa

Intrebarea ta suna cam asa pentru mine: "ce este mai bine sa dai sau sa primesti?" Si tot la asta iti raspund ca depinde de ce... Cred ca este un raspuns cinstit...

Alice


Ce sa dau? Ce sa primesc? Cat sa dau? Cat sa primesc?
Asta este .... targ. Iarta-ma Alyssa dar in iubire nu cred ca poti vorbi de ...eu atata dau sau atata vreau sa primesc.
Raspunde cinstit.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns reiki spune:

quote:
Originally posted by Aurelia

Mai reiki ce-ti veni si tie acuma cu intrebarea asta?!ma faci dupa 4 copii si 18 ani de casatorie sa-mi repun in cauza o anumite parte a existentei mele ,deja i-mi pun intrebari la care nu stiu ce sa-mi raspund......!!!!!!!!

Aura&Luca,22 luni


Ma inclin si ..... tocmai de asta te rog sa raspunzi.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihuletu spune:

nu cred ca e mai bine sa fii iubit. asta ce inseamna? ca tu insuti te pui in postura celui care te feresti sa fii (adica nu cumva sa fii tu ala care iubeste fara sa i se raspunda la sentimente) si mai inseamna ca te crezi o persoana suficient de generoasa si cinstita ca sa nu ranesti sentimentele celui care te iubeste si ca ai puterea sa le duci pana la sfarsitul vietii, fara greseala, daruindu-i celui/celei care iubeste o viata calduta si linistea ta, a celui care se stie iubit. dar daca cumva (pisica neagra, ziua de 13), intalnesti pe cineva dupa care ai tanjit toata viata, nu te poti controla si inima incepe sa-ti arda in flacari? ce faci cu cel/cea care te iubeste? il/o dai deoparte si pleci sa incerci experienta de a vedea cum e sa iubesti sperand sa fii la randul tau iubit/a sau ramai langa cel/cea care te iubeste visand la imaginare clipe de iubire, punand astfel o distanta intre tine si partenerul/a actual?
eu cred ca e mai bine sa iubesti. sa iubesti florile, soarele, ploaia, zapada, oamenii, sa iubesti fara conditionare si fara limite. si daca cel/cea iubit nu te iubeste si nu e prezent intotdeauna langa tine, sa pornesti in cautarea cuiva care-ti raspunde cu iubire. iubirea nu se epuizeaza, e un izvor nesecat si poate veti spune ca nu te poti darui de fiecare data, cu egala iubire, unei persoane noi, sperand ca va fi ultima data. ei bine, eu cred ca nici o iubire nu e la fel, doar tu esti la fel.
iti pare cinstit raspunsul, reiki?

www.sara.haihui.ro
adresa bradutului cu bebeii nostri: http://www.haihui.ro/tree.html

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns monaz. spune:

sa iubesti neconditionat. e cel mai important. nu neaparat emotionalo-erotico-sentimental. sa iubesti pur si simplu, un copil (al tau e ideal), un barbat/o femeie, parintii, un frate/o sora, ceva, pe cineva ...
sa revin, sa daruiesti iubire nelimitata e cel mai pretios lucru cu care poti intimpina o persoana. trairile sunt cele mai graitoare si ramii cu ele, nimeni nu ti le ia.
nu stiu sa justific de ce. dar stiu ca uneori imi spun ca ,indiferent ce, o sa imi iubesc partenerul de care m-am indragostit dincolo de lume si gindul asta ma face fericita. sau pe copiii mei, ce tresarire minunata cind le spun ca ii iubesc. nu prentru ei, ce simt ei e altceva, pt mine.

cu bine,
M.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alyssa spune:

Cinstit, nu stiu.

Alice

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Aurelia spune:

Lasind gluma la o parte (caci cine ma cunoaste stie ca nu am nici 4 bebiti nici 18 ani de casatorie!!)
si citind cu interes si pe indelete toate celelalte raspunsuri ,nu cred ca exista un "ce este mai bine"categoric si clar ci exista un "ce consideram" fiecare ca este mai bine ,
in consecinta ceia ce alegem in final in viata ,maturitatea fiecaruia ,experientele avute ne determina la o anumita raspintie de drumuri din viata sa facem o anumita alegere s-au alta ,
cazul meu dupa mai bine de 10 ani (cei mai frumosi din viata si cei mai tineri cind cum spunea cineva aici mi se parea nobil si curajos sa iubesti si sa daruesti indiferent de ceia ce primesti in schimb)
am ales la 30 de ani sa FIU IUBITA ,doamne e atit de cald ,dulce si confortabil !!!!!!!!
ca o baie intr-o mare de lapte si miere !!!!!!si iata simtind iubirea ce-o primeam( cum spunea alt cineva pe aici )micul meu manunchi de vreascuri uscate "s-a aprins" dogorit de flama ce-i sufla deasupra,
pentru mine e MINUNAT,e nemaipomenit ca in sfirsit sa am pe cineva linga mine care sa ma iubeasca cu atita ardoare si pt care eu sa reprezint TOTUL si apoi restul lumii,
adio cu suferintele vecine cu nebunia ,adio cu asteptarile cu inima la git in seara unui craciun "vine ,nu vine?",adio cu grija si eforturile titanice de a fi tot timpul "in top"
astfel incit sa nu plece pt alta "mai bine si mai nu stiu cum" adio SUFERINTA,acum sint iubita asa cum sint fara machiaj si parfum de flori dimineata ,
fara bun umor cind nu am chef si fara dus la coafor in fiecare luna ,sint iubita pt ceia ce sint ,asa cum sint iar eu dau in schimb acelas lucru caci dragoastea e minunata ;
si inainte iubeam florile , pasarile si oamenii dar acum ma aplec cu mai multa grija si afectiune asupra lor petrec mai mult timp ajutind in stinga si in dreapta caci am inima usoara si plina de dragoste de daruit ;
si iata intr-o zi cu o luna inainte de craciun mi s-a intimplat si ceia ce zicea mihuletu mai n'ainte ,"pisica neagra""ziua 13",
pentru mine n-a fost sa fie caci dupa o zi de contemplare a "visului in carne si oase" mi-am facut frumusel revizia vietii de pina acum si i-am spus frumos si delicat "nu mersi" ce am acasa e mult mai mult deatita
,iar pachetul de muschi cu ochi umpluti de soarele mediteraneean a ramas doar un zimbet in coltul gurii,intradevar ce am acasa E MULT MAI MULT,
si va doresc si voua sa aveti parte de cel putin atit de mult,

Aura&Luca,22 luni

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ivi spune:

Am fost iubita iar eu nu iubeam si era foarte stresant si necinstit pentru ca era gelos desi stia ca eu nu-l iubesc. Trebuie sa existe sentimente reciproce.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns saphir spune:

Eu cred ca ideal este sa iubesti si sa fii iubit(a). Fara "de ce", "cat". Eu nu imi pot imagina altfel.
Saphir 33 saptamani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ortansa spune:

Cred ca important e sa stii sa accepti compromisul,sa fii tolerant,sa nu astepti o minune,constient fiind totusi ca minunile exista si mai ales sa cunosti limitele,sa stii cand sa te retragi,daca va fi cazul.Cu putin noroc s-ar putea ca cel iubit sa-ti raspunda cu aceeasi moneda sau cel care te iubeste sa te atraga mai mult decat ai fii crezut.Important e sa incerci.Exista si dragoste reciproca la prima vedere,dar si dragoste care vine cu timpul.

Ortansa-deX mamica

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns try spune:

--------------------------------------------------------------------------------
Originally posted by Alyssa

Intrebarea ta suna cam asa pentru mine: "ce este mai bine sa dai sau sa primesti?" Si tot la asta iti raspund ca depinde de ce... Cred ca este un raspuns cinstit...

Alice

--------------------------------------------------------------------------------


Ce sa dau? Ce sa primesc? Cat sa dau? Cat sa primesc?
Asta este .... targ. Iarta-ma Alyssa dar in iubire nu cred ca poti vorbi de ...eu atata dau sau atata vreau sa primesc.
Raspunde cinstit.


Dupa parerea mea de iubire neconditionata sunt capabile numa icateva persoane in lumea asta, le numeri pe degete, e ceva ce nu e caracteristic rasei umane. Sa fim seriosi, iubire neconditionata inseamna sa iubesti fara sa-ti pese ce primesti in schimb: dragoste... sau poate ura, batjocura, nepasare, indiferenta, scarba etc.
Uitati-va bine in sufletul vostru si spuneti-mi daca sunteti capabili sa iubiti o persoana care constant face ce enumeram eu mai sus. Chiar daca pornesti de la iubire pentru o astfel de persona, in timp sentimentele de iubire/dragoste se vor transforma, vor degenera, vor pieri. Cand cineva te dispretuieste, nu poti ramane de piatra, nu poti sa pretinzi ca nu te dispretuieste, raspunzi emotional/sentimental/mental la un astfel de sentiment. El va intra in contradictie cu sentimentul tau de iubire pentru persoana respectiva, ca urmare sentimentul de iubere pe care i-l porti va avea de suferit, se ba altera. Trebuie sa fii nebun, adica defect din punct de vedere emotional/ sentimental ca sa poti iubi in continuare un om care te uraste sau te batjocoreste sau ii esti idiferent etc.
Cand un om ar fi capabil sa-si pastreze iubirea dincolo de ceea ce-i ofera celalalt atunci vorbim de iubire neconditionata.
Poate ca unii din voi tindeti sa afirmati si chiar credeti ca sunteti capabili de o astfel de iubire. Dupa parerea mea e doar un sentiment fals. Ideea de iubire neconditionata cu care suntem bombardati in carti, filme, povesti, zvonuri etc. ne face sa credem pentru o clipa ca suntem si noi capabili de asa ceva.
Nici macar dragostea pe care o purtam copiilor nostri nu este neconditionata. Le oferim dragoste, dar in schimb le cerem sa fie cuminti, ascultatori, oameni "buni si la locul lor" (chiar daca definitia omului bun si la lucul lui difera de la om la om). Le daruim dragoste in speranta ca vom primi in schimb aceeasi dragoste sau respect, sau recunostinta sau macar mila.Asteptam ceva in schimb care este poarta semnul plus pe o scara a plusurilor si minusurilor pe care fiecare si-o traseaza. Dar ce se intampla oare cand primim in schimb numai minusuri? Ce se intampla oare cu iubirea fara de copilul nostru daca aflam ca a comis o crima? Ori imaginati-va ca propriul copil vine beat acasa si va bate saptamanal... Il mai iubiti? Eu cred ca ar fi doar o iluzie. Eu cred ca ne place foarte mult sa credem ca am putea iubi neconditionat, dar in esenta suntem incapabili de asta.

Asa este ne face placere sa iubim, este sublim, este extraordinar, e un sentiment care ne inunda sufletele, ne face fericiti cateodata, dar cred ca aceste sentimente nu mai valoreaza aproape nimic daca iubirea nu-ti este impartasita. Din iubire se transforma in suferinta. De-aia imi reafirm inca o data pozitia: e mai bine si mai important pe termen lung pentru noi sa fim iubiti decat sa iubim. Prost este ca nu reusim sa apreciem aceasta iubire ce ne este oferita decat daca am patit-o si noi candva la randul nostru. E adevarat ca de regula invatam in viata mult mai multe dintr-o iubire neimpartasita de el/ea decat dintr-o iubire pe care noi nu o impartasim lui/ei. Si ca urmare se poate spune ca-i un lucru pozitiv sa suferim in acest fel, dar numai daca se intampla sporadic si suferinta e relativ scurta. Cand ea devine un obisnuit al zilei de zi cu zi, nu cred ca mai are valoare.
Pentru bagajul nostru sentimental, pentru a invata anumite lucruri in viata este mai important sa iubim, dar pe temen lung, pentru linistea noastra sufleteasca este mai bine sa fim iubiti.

"Tot ceea ce nu te doboara, te face mai puternic"

Mergi la inceput