Refuza mancarea, sa il infometez?
Raspunsuri - Pagina 2
CorinaDani spune:
Off...greu cu problemele astea...ti se rupe sufletul cand vezi ca nu papa si toate mesele devin un chin, atat pentru el cat si pentru tine...
Cred ca ar fi bine sa mergi cu investigatiile pe partea sistemului digestiv...anorexia intr-adevar este prima optiune pentru majoritatea medicilor, dar luat din aproape in aproape cred ca totusi problemele baietelului tau sunt mai mult de natura digestiva decat lipsa apetitului pe fond nervos.
Are anumite preferinte la mancare ? Ai incercat sa-l "mituiesti", promitandu-i ca-i indeplinesti anumite dorinte daca papa tot ? Mananca separat sau impreuna cu voi ? La TV sau la bucatarie ? Ai incercat sa-l implici, macar partial, in pregatirea mancarurilor preferate de el ?
Trece printr-o perioada mai stresanta acum ? Nu cumva lipsa apetitului a coincis cu inceperea gradinitei ?
nu stiu, te intreb multe si aparent fara sens, dar ar putea fi atatea motive in spatele acestui refuz al hranei, incat orice informatie poate face lumina in acest caz...
oricum, sa nu-ti pierzi calmul (desi e foarte greu, stiu), incearca sa nu-l lasi sa vada cat de mult te afecteaza acest comportament al lui, poate incearca sa-ti transmita in acest fel ceva anume si noi nu ne dam seama ce...
Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
angelli spune:
CorinaDani toate le-am incercat... cred si eu ca e de natura digestiva, altfel nu imi explic si mie mi-ar fi greata de mancare daca as avea probleme cu fierea de ex.
Adrianasi Andreas(28.07.2006)
baby Iannis
maraki spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui CorinaDani
Desi poate parea incredibil, sa stii ca si copiii pot avea anorexie pe fond nervos (nu cred ca m-am exprimat foarte corect). Si fetita mea a trecut printr-o astfel de perioada, nu avea paraziti, nu-i cresteau dintisori, pur si simplu refuza orice fel de mancare. Medicul pediatru mi-a recomandat un sirop pe baza de plante pentru stimularea apetitului, plus Peritol (acest medicament, desi este indicat pentru rezolvarea altor probleme, are ca efect secundar cresterea apetitului si il mai tempereaza putin pe copil). Sincer, am avut retineri citind prospectul de la Peritol, dar cum am mare incredere in doctorita noastra, am mers pe recomandarile ei si intr-adevar dupa vreo 2 zile fetita mea a inceput sa manance din ce in ce mai bine, de toate. I-am intrerupt administrarea de Peritol atunci, dar am continuat cu siropelul (uff, imi scapa denumirea lui) si cu Sanzyme (enzime digestive). Daca ai posibilitatea, incearca sa mergi cu baietelul si la alt medic pediatru bun, sa vezi ce parere are... Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 ) |
Peritolul nu are ca efect secundar pofta de mancare, este recomandat in mod expres si pentru anorexii. Eu de o sapt. asta-i dau baiatului meu si a inceput sa manance mai bine.
Monica
http://www.community.webshots.com/user/maraki36
mamica de bebe Angelo ( 29 Dec. 2005 )
Foto Angelo
Angelo1
Angelo2
Angelo3
Angelo4
filmulete maraki5
witeflower spune:
Daca analizele nu indica nicio problema medicala care poate cauza asta, poate fi vorba pur si simplu de o tulburare de comportament alimentar - cauzele pot fi multiple.
Chestia cu "infometarea" da rezultat uneori, dar trebuie aplicata cu grija si "calculat".
De exemplu, al meu pui refuza adesea micul dejun. Uneori ma multumesc cu un minim (un paharel de budinca, un biscuit, o felie goala de salam - ceva ce stiu ca mananca sau il "pacalesc" sa manace). La amiaza mamanca pe nerasuflate felul I si felul II (cu conditia sa fie ceva ce ii place lui (altfel ar sta nemancat pana seara, cerandu-mi mereu apa, ceai, pufuleti - orice numai nu mancare). Si el a fost un copil mancacios pana la 2 ani...
La noi mai functioneaza si sa-l lasam in pace cand refuza mancarea, dar noi ne punem la masa si mancam, povestim, prelungim statul la masa - el se plictiseste, vine la noi si incepe sa se uite prin farfurii. Noi nu zicem nimic, dar scoatem intentionat pe masa si ceea ce-i place lui sa manance - sau mai laudam intre noi mancarea. Cel mai adesea cere singur sau pur si simplu se aseeaza la masa...
papanash spune:
Cum sa-l infometezi ???
Mai degraba sa-i pui la dispozitie tot arsenalul tau de rabdare,persuasiune, intelegere. Daca simte ca faci ceva ce lui ii displace ( mancat cu forta sau infometare) nu o sa ai nici o sansa sa-l convingi. Nu vrea, il lasi inca o ora,doua, cinci. cel mai bine lasi ceva de mancare langa el, pe o masuta, sa stie ca poate avea acces oricand la ea. Poate ii e foame dar nu vrea sa-ti spuna, si atunci va manca cate ceva cand crede ca nu vezi. Comunica cu el, calm si neagresiv, intreaba-l ce anume ii place, ce gust, fa-l sa descopere alimente noi ( daca exista, sau combinatii), ia-l langa tine cand gatesti si implica-l in asta ( sa spele legume, sa mestece, etc).
incearca ca-ti amintesti cand anume a aparuut aversiunea asta pt mancare, este o urmare a "ceva", a unei intamplari care l-a marcat mult.
Dupa parerea mea ii dai prea multe medicamente, incearca ceva mai usor, naturist.
Ai multa rabdare cu el, e un pui mic care s-a lovit ce ceva, un obstacol, ajuta-l cu toata caldura ta de mama sa-l depaseasca.
............................................................
Mama de papanas Andreiutz ( 02.10.2007 )
alra spune:
eu tot nu inteleg - 14kg la 3 ani si 94cm e foarte bine, ce doctori, ce diagnostice, ce medicamente?
fata mea avea la fel (e fata e drept, o avea oase mai usoare) si noi o consideram mai degraba "grasuta" - are falcutele de bebe inca
daca nu are chef sa manance la o masa noua nu ne pasa prea mult. seara lasam insa farfuria neterminata pe masa caci se intampla sa o termine repede inainte de culcare.
oricum, obisnuia sa manance foarte bine, insa pe la 3 ani incep sa isi faca scarba (asta o fi prb la voi). cica patrunjelul din supa e "broaste". oricum la gradi nu e campioana la facut scarba din mancare, e o fetita care cand vede o rosie incepe sa planga si un baietel care nu ar pune fructe in gura.
eu as incerca sa cobor standardele la mancare sanatoasa si sa ii dau lucruri care ii plac - cruditati? fructe, legume? biscuiti?
vezi ca lactate eu de exemplu nu mananc deloc, am fost fortata. nu stiu daca am intoleranta sau nu, cert e ca vomit daca pun in gura. tot pe la 3 ani mi s-a pus invers, si repet, am fost fortata. si acum am cosmaruri cu painea cu unt cu gem sau branza din omleta, sau laptele cu cacao putina. a, si nu suport sa pun mana pe branza
ALRA mami de Laura(06/02/2006) si Nicole(08/12/2008)
Vacanta cu Laura in Romania
Bee spune:
Copilul tau arata foarte bine, dupa dimensiuni. Poate are el o perioada in care nu are pofta de mancare. Nici la adlti apetitul nu e constant. Parerea mea e sa nu tii in casa lucruri care ar putea sa-i strice pofta de mancare: biscuiti, prajiturele sau sucuri, apoi sa-l lasi sa ceara el de mancare, nu sa-l alergi tu pentru cateva lingurite. Gateste-i ce stii ca prefera, dar nu insista sa manance. Eu zic ca daca e sanatos o sa cera mancare mai devreme sau mai tarziu . Am acasa doi mofturosi si stiu ce vorbesc. In perioadele de dinti, canini, masele, nu au mancat, dar in rest, in momentul in care nu m-am preocupat fff mult de ore regulate, cantitati de mancare, etc au cerut singuri. Acum mananca ok pranzul si cina, dar avem probleme cu micul dejun (ai mei sunt mari amatori de lapte dimineata si seara).
Ana Teodora (22.12.2005) si Razvan Dimitrie (26.10.2007)
http://www.dropshots.com/dochia
angelli spune:
Ei nu il infometez asa, de ieri de la 13.00 a papat pranzul, seara un iaurt si acum la micul dejun zice ca nu vrea sa pape, incercam sa vedem, ideea e ca am sarit peste cine consistente(adica 3 guri de mancare) pentru ai oferi un mic dejun cu oua branza etc.
Adrianasi Andreas(28.07.2006)
baby Iannis
ankalaura spune:
Angel, dupa 2-3 ani, problema asta e destul de raspandita. Desi cand e mic, copilul iti mananca orice, dupa 2-3 ani incepe cu figurile si cu fasoanele, cu mofturile si cu selectia....
Dupa parerea mea, daca analizele sunt ok, nici nu mai cere sfatul unui pediatru, ci al unui psiholog E un fel de metafora ce zic eu aici, sper ca ma intelegi.
Noua ne-a zis asa - dupa ce am avut analizele mai corecte decat as fi crezut eu vre o data, si tine cont, fi-mea are 6 ani acus' si 19 kile... la 120 cm....
A zis asa:
- pus ceas in fata, 15 minute fiecare fel (daca ai in obicei sa ii dai mai multe; eu personal prefer cate putin supa, putin felul 2, ca dupa capul ei ar manca numai cereale si ciocolata calda )
- fara cicaleala si baraiala la cap, s-au scurs 15 minute, ridicat de la masa. (atentie sa nu poata el muta limbile ceasului sau regla aiurea, ca s-a dus sfertul tau...)
- fara umblat dupa el prin casa, fara masa la teve, fara teve in bucatarie, fara bagat in gura (asta daca mananca singur)
- facut selectie de alimente preferate. Intreaba-l ce vrea. Am fost uimita cand fi-mea im-a facut o ditamai lista! In functie de ce ii place, variatiuni pe aceeasi tema. A mea prefera supa cu galuste. Ok. azi ii fac galuste, data viitoare niste taitei mai grosuti, dar cu curcan, ea zice ca sunt niste galuste mai subtiri In supa mai adaug diverse. De exemplu variez legumele, cat sa nu ii dea gust, si le pasez. Nu le vede si nu se prinde mereu ca exista... Tot in functie de alimentele preferate, poti sa il distrezi. A mea prefera chiftelutele. Ii pun in farfurie doua chiftele care sunt ochii, dintr-un cartof fac o gura, il tai asa ca si cum ar avea dinti, ii fac si o mustata din salata verde sau ardei rosu. Ea singura imi cere sa ii facem urechi sau cercei, nas, samd. Da, are 6 ani, si chestia asta functioneaza extraordinar.
Foarte important. Si daca ii pui ceasul cu 15 minute, copilul nu trebuie sa simta austeritate!! Fa-i din asta un joc, zi-i ca fug minutele, habar n-am, ceva, sa il distreze.
Daca pentru el masa e o corvoada, va fi una si mai si daca il bazai la cap si il obligi.
- nu il mitui cu desert sau jucarii INAINTE! Toatea astea le elimini pur si simplu. Ca doar, daca nu ii e foame la masa, nu are loc nici de desert, nu? Si daca nu are energie si forta, ca doar nu a mancat, cum se poate juca? Ei, si cand mancna prima data mai binisor, fa-i o mega surpriza cu desertul lui preferat!
- noi am redus mult de tot ciocolata, am eliminat bomboanele, redus kinderele delicele si alte tampenii pe care bunicii le aduceau, sau Mosul, sau Iepurasul, dar tot de pe la bunici deh.... Ei bine, au ajuns toate la cos. Desertul si gustarea este orice altceva: iaurt, fructe, chestii pe care le fac eu in casa (si daca zice cineva ca n-are timp, va zic eu ca super briose sau super madeleine se fac in casa in MAXIMUM 30 de minute cu tot cu pregatit ingredinte si scos de la cuptor...)
- lauda-l fara ca momentul laudei sa fie legat de masa. Sa zicem ca mananca mai bine ca ieri. Peste vreo 3 ceasuri, fa-i o placere. Fie-mii ii zic ca mergem la topaitori pentru ca a mancat bine si e clar ca are energie sa sara la trambuline! Se bucura asa mult ca mergem la trambuline, incat mai vrea. Ca sa mai mergem, conditia e sa aiba forte.
Mai merge chestia cu masuratul muschilor. In mod uimitor, si la 6 ani merge asta, desi ai zice ca sunt mari si ca nu mai tin vrajelile astea de copii mici Ei bine, tin....
Succese. Sa stii ca la noi a functionat. Fara vitamine, fara peritoale, fara bagat pe gat, fara nimic. E drept, uneori mananca mai bine, alteori mai putin. Uneori o las cum vrea ea (de exemplu, zilele trecute, cand a fost excesiv de cald, i-am dat mai mult iaurturi si chestii reci; doar seara i-am dat si ceva mancare), dar de cele mai multe ori facem asa cum trebuie, ma rog, cum cred eu ca trebuie. Am fixat ore fixe intre mese si gustari. Ea stie ca daca mananca micul dejun la ora 8, primeste gustare la 10 jumate.
Mai avem si alte reguli: cereale cu lapte primeste numai de luni pana vineri (din cauza mersului la gradinita). In weekend mananca altceva. Gustarea de dupa amiaza nu este niciodata ceva dulce si niciodata ceva cu ciocolata.
discordia spune:
Uf, vad ca aproape toti copiii au episoade din astea. Si fetita mea a fost diagnosticata cu anorexie infantila, i-am dat niste vitamine, dar degeaba. Am observat ca fata mea mananca f bine daca ii da sa pape altcineva in afara de mine si daca eu nu sunt prin preajma. Poate ca ei, copiii, simt aceasta neliniste a noastra si parca ne fac in ciuda. Eu m-am gandit chiar sa o dau la cresa ca astfel poate mananca si ea ca lumea. Daca ar fi dupa ea ar bea toata ziua laptic cu cereale.
mamica de fetita