La capatul puterilor: mofturile la mancare!!!
Raspunsuri - Pagina 3
Medeea76 spune:
Tea, pana la un an, manca 2-3 lingurite de mancare la o masa, apoi accepta alte 2-3 lingurite dupa minim 4 ore! Si de multe ori vomita tot ce manca... Eram cu nervii la pamant, ea anemica (am rezolvat abia la un an si 4 luni carenta de fier printr-o cura de oua de prepelita), fiecare masa era pentru mine un adevarat chin, plangeam la propriu, mai ales cand vomita. Bineinteles ca doctorii spuneau ca nu are nimic, asa ca la un an m-am hotarat sa nu-mi mai pese. Important pentru mine era sa se hidrateze, in rest, sa manance ce vrea, cat vrea. Dupa doua (!) zile copilul a inceput sa imi manance direct cate un borcanel intreg de mancare la o masa! Si si-a mentinut bunul obicei si acum, dupa aproape un si an si jumatate (la gradi cere doua portii la fiecare masa). Ce vreau sa spun e ca, in cazul nostru, totul a tinut de relaxarea psihicului meu, atat (evident, copilul imi simtea starea).
Ana, pana la 7 luni a mancat de-a rupt, orice ii dadeam, oricat, de ajunsesem sa facem cura de slabire cu ea (la aproape 10 kg). De cand au inceput racelile (a carat Tea de la gradi de toate), s-a terminat cu boieria. De doua luni mananca doar cu jucarele, pacalita, in jumatate de ora, pe sfert din cat manca ea. Ma gandesc chiar sa ii dau vitamine de la Calivita (la Tea mi-au fost de mare ajutor), insa nu sunt ingrijorata, am sa-i fac analize si daca sunt bune, am sa aplic din nou metoda nepasarii...
Medeea, mamica de Ana (14 februarie 2008) si de Tea (17 iulie 2006)
Edit: vitaminele de la Calivita se cheama Infant Formula
tania-z spune:
Medeea, cum e cura cu oua de prepelita? Poti sa-mi dai detalii? sunt indicate in anemie? 
tania-z spune:
Am inceput "sapaturile"..starnita de Maraki.
Am gasit o diagnosticare interesanta a problemelor noastre, definitia o aveti aici. Din pacate, multe din criteriile de diagnostic ale SED se potrivesc pentru Stefan. Ma documentez acum si cu privire la tratament.
NB. Cand am studiat eu tulburarile alimentare, nu se vorbea de SED! Ma gandisem eu la anorexie, dar nu se prea potrivea. Uite ca tot americanii - la care tulburarile alimentare sunt de tip boala nationala - imi clarifica ceatza. (vorbesc de americani, pentru ca la ei am citit ca s-a introdus pentru prima data termenul in manualele de diagnostic)
Inca o clasificare interesanta, un sinomim al SED:
"Food Neophobia", an avoidance of the consumption of novel foods
tania-z spune:
mai dau cateva linkuri, pentru cine e interesat:
www.empoweredparents.com/pickyeating/pickyeating8.htm" target="_blank">Understanding picky eating
www.mayoclinic.com/health/childrens-health/HQ01107" target="_blank">Children's nutrition: 20 tips for picky eaters
Tips for Picky Eaters
www.nytimes.com/2007/10/10/dining/10pick.html?_r=1" target="_blank">Picky Eaters? They Get It From You
www.anred.com/childpick.html" target="_blank">Children and picky eating
www.keepkidshealthy.com/nutrition/kids_picky_eating.html" target="_blank">Kids' Picky Eating:Natural or Learned?
Va astept cu pareri 
monalac spune:
ma inscriu si eu in club.cris are 4 ani si 13 kg,desi s a nascut cu 4650kg.bebelus fiind,refuza laptele,pe fondul unei infectii urinare si apoi unei intolerante la lactoza.am rezolvat aceste 2 probleme,dar a continuat sa refuze laptele atunci cand era treaz.pana la 4 luni,cand am inceput diversificarea, a fost un cosmar,pt ca nu bea lapte decat in somn.il plimbam din 4 in 4 ore cu masina ca sa adoarma,pt a i da laptele.
nici dupa diversificare nu s a omorat cu mancatul,insa il mai pacaleam...oricum,il durea burta la fiecare aliment nou introdus si defeca in timpul fiecarei mese.a avut colici pana la 5 luni,dar atat de rau,incat izbea cu picioarele in carut si plangea,pana adormea.
acum nu mananca decat f putine alimente,nu mananca deloc mancare gatita,desi pe la 2 ani mai manca ciorba,insa acum nu l mai pot pacali.imi spune ca i vine sa vomite si n am ce sa i fac.
mananca piept de pui la gratar,pulpe prajite sau la gratar,cereale cu lapte,dar laptele tb sa fie f rece,din frigider,cremvursti de pui,din aia de meda,mai mananca cate o felie de salam,cate o felie de mar,de pepene,cateva boabe de strugure,fructe confiate,miez de seminte de floarea soarelui de la sano vita,pe care i le coc eu.
preferatele lui sunt danette duo de cacao si prajituri kinder.
eu am renuntat sa ma mai stresez,nu l fortez niciodata,nu insist,il las sa manance cat vrea si incerc sa i dau cat mai putine porcarii.adica nu abuzez de mezeluri,dar nici nu le exclud.
adelamaria spune:
Hop si eu!
Am o fetita minunata de 1 anisor cu "respectabila" greutate de 7.650 kg
S-a nascut micuta - 2.500 kg - a luat constant in greutate, desi f. putin, dar macar n-a dat niciodata inapoi...pana acum, cel putin! A mancat intotdeauna ingrozitor de putin. Am alaptat-o exclusiv si desi aveam lapte de pocneau sanii, ea voia sa suga doar la unul, apoi pauza! Degeaba insistam! Nu adormea, era treaza, dar strangea buzele si nu mai voia. N-am fortat-o, nici n-as fi avut cum. II dadeam la cerere. Am incercat o data, de doua ori cu seringa si cu lingurita - nimic! Manca putin si cal la o ora si jumatate.
Acum, la 1 an, inca o alaptez seara la culcare, noaptea si dimineata. Dar sa nu va inchipuiti cine stie ce cantitati; daca sunt 100 ml e super! Noaptea papa mai bine.
Am diversificat-o la 5 luni (parca!) sperand ca poate mancarica va papa mai bine...poate nu-i place laptele...A fost chin! Am gresit atunci pentru ca nu intelegeam, n-am avut suficienta rabdare, eram obosita, disperata si nervoasa pe ea ca nu manca si pe mine ca nu-s in stare s-o fac sa pape! A fost jale!
A inceput sa accepte cantitati mai mari dupa vacanta de vara (la mare), dupa ce-a facut 9 luni jumate. Acum papa cantitati rezonabile, fructe cu branzica, iaurt, legume fierte cu carne sau ciorba cu mai multe legume, toate pasate. Rontaie sau molfaie covrigi (nu biscuiti, ca nu vrea!) sau papa cu placere pufuleti daca ii dau (nu-i dau 
)
Acum insa problema e ca f. greu reusesc sa-i introduc ceva nou de papa. Gusta, daca e cu noi la masa. O data, de doua, de trei ori. Atat. O las cum vrea ea...si sper...La fel, nu vrea carnita goala daca incerc sa-i dau. Ia o data, vede ce e, apoi refuza. Mai degraba legume sau branza...asta da. Deocamdata. Nu stiu ce ma asteapta in viitor. Iau fiecare zi pe rand si incerc, ma lupt cu mine sa n-o fortez.
Lapte praf n-a vrut deloc pana pe la 10 luni, cred. Acum o mai pacalesc eu cu max. 100 ml (asta e chiar sarbatoare!) sau mama sotului (cam 150 ml, dar in fiecare zi ). De asta nici n-o intarc, desi e posibil sa fie un cerc vicios...
Pe scurt, desi acum nu mai consider ca sunt un caz disperat (da' am fost, pe cuvant!), am un copil care nu gaseste nicio placere in a manca
Nu pune mana sa bage in gura, nu o intereseaza gusturile noi, nu-i facem pofta cand mancam, n-o intereseaza ca alt copil ii papa mancarea. Acum vad ca o intereseaza sa ne hraneasca pe noi cu furculita! Linguritele ei n-o pasioneaza. O las si asa, chit ca ne loveste si ne nimereste mai mult ochii decat gura...Dar suportam. Poate ii trezim curiozitatea. Dar sa bage la ea in gura??? Nuuuu, n-ai sa vezi!
Deocamdata zic eu ca e o situatie acceptabila. Ia in greutate cam 100-150 gr la 2 sapt. Analizele sunt bune, copilul vioi si sanatos.
Am inceput sa citesc insa linkurile puse de Tania si m-am ingrozit! Doamne, sper sa nu fie cazul nostru. Mai bine mor incercand sa ma relaxez in privinta mancarii decat sa-i fac eu rau prin atitudinea mea! Sper sa gasesc in continuare puterea de-a rezista!
silvi_2005 spune:
Si eu sunt mama unui baietel mofturos, are la aproape 3 ani 104 cm si 15 kg la care stagnam de cateva luni.
Am avut probleme de cand am inceput diversificarea, a refuzat categoric orice mancare, nu vroia nici cea facuta de casa nici cea speciala de bebelasi, nici cu sare nici fara sare nimic pana la 1 an si cateva luni. Lapte cate un litru si jumate pe zi si in rest o lingurita doua, credeam ca innebunesc. Ii faceam analize si de scaun si de sange, toate erau ok, avea la un an si cateva luni 14 kg de la laptele praf si nimeni nu ma intelegea de ce ma ingrojorez.
Apoi a inceput incet incet, cu mii de insistente sa manace cate ceva, are si el mancarile lui preferate dar destul de multe in ultima vreme. De la 2 ani si 3 luni pana de vreo 2 luni a facut pauza de lapte insa, a luat ceva tratament antibitic care l-a asociat cred la culoare cu laptele si nu am mai reusit sa ii dau deloc acum rar de tot bea cu ciocolata.
Eu una am incercat chiar toate metodele si cu nemancat si cu fugit cu lingurita dupa el ca nu stiam ce sa mai fac si in momentul de fata il las sa manance si in sejur la desene daca vrea si la masuta lui si pe fotoliul am cocluzionta ca nu trebuie sa port o lupta cu el nici macar psihologica, ma bcur daca mananca o masa cat de cat normala, am grija sa fie alimente cu vitamine si imi zic ca in timp se va schimba, stiu copii care asa au fost si acum au 100 de kg .
Tania am citit si cat ceva de pe site-urile date de tine, nu stiu ce sa zic....e o linie asa subtire intre adevaratele pb de alimentatie selectiva si copii pur si simplu mofturosi ca sincer mi-ar fi greu sa cred ca se poate incadra acolo. Eu iti spun cu ce am avut eu succes cat de cat, cu oferte de multe alternative la o masa, cate putin din fiecare sa vad ce isi alege si cu gatul culoii preferate la mancare, al meu puiut iubeste verdele la mancare, daca e mazare, spanac, castravete...il mananca fara comentarii. In rest mai mananca peste, scoici, ceva supe dar primeaza cea de taietei si la noi, pui friptura si snitel si cartofi piure sau pai,rar de tot, in rest rara de tot incearca ceva nou. te inteleg perfect ca ajungi la captul puterilor dar uite am ajuns la 3 ani sigur in un an se regleaza mai mult...eu cu asta ma consolez. Eu ii dau si dulciuri dupa masa ca si premiul, daca nu vrea si nu vrea o masa accept si sa manance popcorn sau boabe de porumb care ii plac, sincer am ajuns sa prefer asta decat sa nu manance deloc.
Silvi si strumf mic Alain 19.01.2006
Elag spune:
Primiti si mame cu copii mai mari in "club"?
Ana mea are 9 ani jumate si 20 kg... Nu ii este NICIODATA foame, si masa este un cosmar pentru ea.
Sotul meu nu e ingrijorat deloc...cel mult il inerveaza ca sta prea mult in fata farfuriei. Desigur ca e super-rezistenta! Nu-mi raceste niciodata, a luat antibiotic in 9 ani o data, si face fata foarte bine la scoala!
Ca o mama panicoasa ce sunt i-am facut analizele, care i-au iesit mai bune ca ale mele! CONCLUZIE: incerc sa nu ma mai gandesc la cat de slaba e, si sa ma bucur mai mult de ea...dar imi este foarte greu! Si atunci ma uit la analize, ii mai dau o tura de vitamine...etc si asta de 9 ani!
M-ar ajuta mult si alte sfaturi legate de linistirea MEA, pentru ca pe fiica-mea sa o fac sa manance mai mult decat vrea...nu mai am sperante.
RAMONELLA spune:
Ade uauuu "grasilor" ne-ati intrecut!!!Noi avem putin peste 7 kile,nu stiu exact cat.
Dimineata i-am dat jumate de cremvusti si l-a mancat cu mareee palacere.Stiu ca nu e sanatos,dar am vrut sa vad daca-i place.O data la 2 saptamani pot sa-i dau ca n-are nimic.Apoi i-am facut pasta de ficat,am fiert un ficatel si l-am amestecat cu unt si lapte.I-a placut foarte mult,a papat cam o lingura cu paine.Asta e mult la noi.Ii place mult painea.Supica acum de 1 luna a inceput sa o pape,in special cea de gaina cu taietei.Aaaa,si pufuletii!!!Dar nu ii dau prea des.
Ma intreb,oare de ce la copiii mofturosi le plac cel mai mult alimentele nesanatoase???
Ramonel,mami de 
Bea(08.11.2007)
adelamaria spune:
Ramo, o sa fiu perfect sincera si o sa-ti spun (chit ca n-o sa sune bine!) ca m-am bucurat ca am "intrecut" si noi pe cineva , macar o data ...
Acum serios vorbind, nu cred ca ai de ce sa ma invidiezi pentru ca sunt convinsa ca metoda aplicata cu Ilana mea nu e recomandabila (asta e putin zis!) Adica mananca practic in mers, in timp ce se joaca sau ii arat diverse, ii distrag atentia...ma tin dupa ea, o fac sa rada ca sa deschida gura...Practic nu-si da seama ca mananca si in 90% din cazuri se opreste cand ma opresc eu. Adica jucandu-se si simtindu-se cat de cat bine nu mai are tendita sa refuze mancarea; ceea ce nu stiu cat de bine e pt ca nu constientizeaza cand ii e foame si cand e satula...Adica nu stiu, soro, cand se satura. 
Eu ii dau o anume cantitate, dar ea practic nu participa la procesul de hranire. Ceea ce stiu ca poate fi daunator pe termen lung ca si atitudine fata de mancare.
Din cand in cand incerc s-o tin in scaunul de masa. Functioneaza cam 10 minute. Teoretic ar trebui sa n-o mai hranesc si s-o dau jos; cand i se face foame, s-o pun iar si tot asa. S-o invat c-o anume disciplina. Teoria o stiu...
Iar luatul in greutate cred ca se datoreaza si faptului ca i-am bagat branza in fructe in fiecare zi, iar la pranz orez amestecat printre legume si carne. Din fericire a acceptat si tot din fericire, nu se constipa
Pupacim pe Bea sifliduta!