plange pana vomita! aveti solutii?
hello mamici...
fetita mea are acum 1 an si aproape 3 luni... din experienta voastra stiti probabil cat de des si mai ales in ce circumstante plang copiii de aceasta varsta! ei bine, Adeluta mea plange pana vomita daca o supar cu ceva gen: sting lumina cand mergem la culcare, si daca ea nu era pregatita sa fac asta (daca e s-o luam dupa vointa ei) atunci baga plansul acela monstru si nu se termina pana nu vomita! ...... alt exemplu: aseara ne intorceam din METRO si in parcare pana la masina impingeam carutul, ea fiind deja in brate, se tot intindea sa impinga ea carutul si pentru ca nu puteam controla si copil si carut, nu am mai lasat-o sa-l impinga drept pentru care iar m-a pedepsit cu un plans din acela si cu vomitatul din plin!
intrebarea mea este daca ati mai trecut si voi prin asta, cum s-a rezolvat, ce trucuri, ce metode, ce solutii ati incercat, ce-a mers, pana cand tine treaba asta.... orice idee mi-ar fi de folos daca e sa o pot opri acum sa incerc pentru ca nu e deloc confortabil sa planga cel putin o data pe zi asa si sa incep sa spal si copil, si mama, si covor, si gresie, si si si...... si in plus ma si enervez in sinea mea ca stiu sigur ca vomita, si nu mai am cum s-o opresc.... dupa ce vomita, ce sa mai fac? am treaba de curatat si ei nu ii este taman bine dupa vomitat, asa incat ce rost si-ar mai avea nervii mei dupa, iar de explicatii se alege praful pentru ca NU INTELEGE ea exact ce vreau sa-i spun! se uita, se mira, isi da seama ca sunt suparata dar data viitoare face la fel! probabil ca am intrat in micile ei santajuri deja asa incat trebuie sa schimb foaia, dar cum?
karligutza
sunt mamica Adelutei
Raspunsuri
ionica spune:
Pitica mea pe la aceiasi varsta a facut un fel de criza asemanatoare cu cea a fetitei tale.
la noi se manifesta inainte de culcare,vroia sa vina la noi in pat si plangea pana voma tot.
a fost infiorator, incepusem sa cred ca ma manipuleaza dar ea de fapt plangea fiindca ii era frica sa doarma singura .
am luato cu noi in pat pana la varsta de doi ani iar cand a inceput ea sa-si dea seama pe ce lume traieste, a cerut la ea in pat fiindca taicasu sforaia.
aum,vezi sa nu fie un fel de angoasa sau santaj sentimental.
Sophia 2ani
+15 
karligutza spune:
eu tind sa cred ca e mai mult "santaj" pentru ca situatiile nu impun neaparat frica de ceva anume; hai la culcare, ca sting lumina putem asocia si o frica, dar la impins carutul de exemplu? sunt clar "dracusorii" (adica "nervisorii") din cap
.... ce pot sa ii fac? incapatanarea trebuie sa isi aibe limitele ei, dar pana cand o intelege asta ma satur de atatea scene de vomat din partea ei!
karligutza
sunt mamica Adelutei 
doxinu spune:
La culcare poti sa-i cuperi o veioda de veghe care face foarte putina lumina si sa ramana in locul becului.Sunt cele ce reprezinta un animalut din desene foarte haioase.
Cu restul io ii distrag atentia cu altceva care stiu ca este interesat deobicei.Si STEFAN urla daca nu facem ce vrea el si cand ii iau din manuta ceva ce in mod normal nu ar avea voie,ii dau la schimb altceva "interesant".De obicei stimce il "deranjeaza" si evitam situatia.Adica tu la METRO de exemplu ai putea sa ramani la sectiunea jucarii(sau oricare alta unde ea se uita cu placere) pana ce sotul duce bagajele la masina.Asa eviti sa o "superi".
Este greu ca nu inteleg ca sa le explici insa noi ca parinti ii putem "juca" daca in loc sa asteptam inevitabilul suntem smecheri![]()
Ioana mami de Stefan Bogdan 13.06.2007
POZE 1 AN
www.onetruemedia.com/my_shared?z=210f38dfc24c406f33fc4d&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">filmulete cu ingerasul nostru STEFAN
minunea noastra Stefan
karligutza spune:
multumesc doxinu.. lampita cu lumina slaba avem si noi, nu-i asta baiul... treaba e ca se mai intampla sa intru in camera cu ea cand e si becul de sus aprins, si iata micile mele scapari practic se soldeaza cu scene de acest gen... de foarte multe ori o truchez eu pe ea! dar sunt si dati cand scap fraul si ma supar si eu atat de tare incat imi zic "na, plangi... plangi pana nu mai poti!"........ stiti voi, sa o las sa planga pana se potoleste, ca se potoleste ea candva si singura; dar ea NU SE POTOLESTE, ea vomita!
karligutza
sunt mamica Adelutei 
adriana spune:
POate e modul ei de a rectiona, cu cat creste o sa inteleaga sa se abtina putin cate putin de la a-si varsa sufletul la fiecare suparare
.. Eu as incerca sa vad daca sufera de ceva, in principal de ne-intelegere din partea adultilor.
Incearca, aatunci cand o vezi ca se supara si da in plans s-o iei repede in brate, s-o strangi, s-o faci sa iasa din starea aia care duce pana la vomitat.. Du-o la baie si spal-o cu apica rece(calaie) pe fata, dar nu ca un soc, ci ca o inviorare.. adica sa nu fie socata de procedeu.. ii explici ce faci, spune ca "asa pleaca raul de la ea", fuge de apa rece..
doxinu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui karligutza multumesc doxinu.. lampita cu lumina slaba avem si noi, nu-i asta baiul... treaba e ca se mai intampla sa intru in camera cu ea cand e si becul de sus aprins, si iata micile mele scapari practic se soldeaza cu scene de acest gen... de foarte multe ori o truchez eu pe ea! dar sunt si dati cand scap fraul si ma supar si eu atat de tare incat imi zic "na, plangi... plangi pana nu mai poti!"........ stiti voi, sa o las sa planga pana se potoleste, ca se potoleste ea candva si singura; dar ea NU SE POTOLESTE, ea vomita! karligutza sunt mamica Adelutei ![]() |
Poate nu toata lumea o sa fie dacord cu mine dar parerea mea este ca nu trebuie sa ne facem si noi ambitia cu ei ci sa-i ajutam sa treaca peste "neplaceri" mai ales ca putem.Nu neg ca si rabdarea te lasa uneori stiu cum este ca inca nu am inceput serviciul,dar toate sunt trecatoare............niic nu se mai intoarce;asa vad io lucrurile si ma calmez
pentru mica ambitioasa
pentru mamica ei sa aiba mai multa rabdare si sa fie mai smechera ca puiuta eiIoana mami de Stefan Bogdan 13.06.2007

POZE 1 AN
www.onetruemedia.com/my_shared?z=210f38dfc24c406f33fc4d&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">filmulete cu ingerasul nostru STEFAN
minunea noastra Stefan
karligutza spune:
doamne adriana le-am incercat si pe astea, dar tot fara rezultatul asteptat!
si nu suntem noi adultii un fel de "bu-hu-hu" cu ea, nici eu, nici sotul, ba din contra, cred ca prea i-am suflat in **** ca deh' e bebelusul nostru mic si drag
........ am incercat sa nu ii cream frustrari din prea multe "nu"-uri sau "nu e voie" dar de-acu' incepe educatia nene!
insa ce e rau la noi e plansul asta tragic! ca doar toti copiii plang si sunt mofturosi cand si cand, dar mie nu prea mai imi vine sa o las sa planga atunci cand asta trebuie facut!
si cand simt ca plansul a luat-o pe curba ireversibila pot sa o iau eu in brate, s-o impac, s-o alin, sa ii arat purcelusu', iepurasu'... sa merg la baie s-o ating cu mana mea care a trecut prin apa rece... nu accepta nimic, plange mai departe pentru ca parca stie ca urmeaza sa vomite..
asta tind si eu sa cred ca va creste si ca va disparea aceasta forma de protest a ei.... dar pana atunci parca eu sunt cercetatorul si ea subiectul de analiza!
pentru ca incerc sa imi dau seama cum pot s-o fac sa nu mai faca asa!
karligutza
sunt mamica Adelutei 
adriana spune:
N-am zis ca sunteti buhuhu.. Doar ca trebuie multa dragoste.. Daca si ei ii face rau plansul asta, crezi c-o face doar asa.. ca sa va puna pe jar?
Cum poti sa faci educatie la un copil de 1 an jumate?
Rabdare , rabdare, si asa.. asta e varful aisbergului in cresterea unui copil![]()
danis spune:
fii-mea face si ea ceva similar dintotdeauna, plange rau de tot, o apuca tusea, si se "rasteste" aproape gata gata sa vomite, printre suspine; am observat ca face asta cand este foarte obosita, cand e bolnavioara si simte mare nevoie de atentie sau cand e de prea mult timp in toiul unei activitati din care nu vrea sa se desprinda
e oare posibil ca atunci cand Adeluta plange pana vomita sa fie si foarte obosita, eventual dupa o experienta cu multi stimuli, sau in toiul uneia cu multi stimuli, care ii place?
daca e prea obosita dupa o experienta care a durat mult, cum a fost incursiunea in Metro, poate reactiona exagerat si de oboseala - asta ar insemna ca poate ar trebui cumva scurtate experientele care o obosesc, ca sa se poata odihni... iar daca chestia care o infurie i se intampla brusc asa cum zici tu, ca nu era pregatita, poate ajuta ceva mai multa pregatire daca te astepti sa reactioneze rau... sa-i povestesti, sa-i explici, so o lasi sa apese ea intrerupatorul ca sa stingeti lumina cand este la tine in brate (daca nu ti se pare acceptabil asa ceva, poti cauta o alta solutie prin care sa aiba impresia ca este inclusa in decizie)
mai multe informatii aici:
http://www.desprecopii.com/info.asp?ID=1075
sper sa te ajute
danangie spune:
Buna, nu stiu cat de ajut asta...cca nu e ca am cine stie ce experienta....dar mi-am cumparat o carte de adormirea copilasilor. Si scrie in ea, ca trebuie sa facem copiilor un fel de ritual inainte de a merge la culcare. Adica, sa nu mergem la culcare brusc. Sa incepem sa facem baita, sa incepem sa ascultam o muzica lenta, sa citim o poveste, sa mangaiem sau sa facem un masaj usor pe spate....deci sa facem o atmosfera calma, linistita cam cu jumatate de ora inainte de ora de culcare. Mai scrie, sa nu facem jocuri foarte active. Ca adrenalina din corp creste si ca organismul sa o "curete" ii trebuie cam o ora. Dupa acesta jumatate de ora de alintari, de cantecele si povestioare, sa salutam toate jucariile. Sa zicem "noapte buna" ursuletului, catelusului, stelutei de pe tavan.....astefel....copilul daca se va trezi in mijlocul noptii si va vedea jucariile carora le-a spus "noapte buna" nu se va speria sau nu se va simti singur. Mai scrie multe in cartea asta......daca vrei mai citesc si-ti mai scriu. Oricum, ideea e ca...facand acest ritual in fiecare seara....copilul va percepe momnetul mersului la culcare o placere. Abia va astepta mangaierile, povestea, cantecelul,etc. Acu'....nu stiu cat e si de practic ceea ce scrie...dar mie mi s-a parut ok. Numai bine.
ALESSIO
comoara mea, 07.06.2008S-a mai nascut o stea: ALESSIO!
