DECRETEII

Alinutza1979 spune:

bravo gabriella1 ce sa zic, dar oare a meritat sa-ti risti viata?!

tu ti-ai riscat viata iar un prieten de al tatalui "securist" -- a parasit tara!
Saptamana trecuta m-am intanlit cu fiicasa! Vrei sa-ti zic ce model de masina are? .

Hai ca sunt rautacioasa!
Iertare!
Gata nu mai zic nimik!

Stanescu spune:

Eu nu mai zic nimic, am senzatia ca vorbesc la pereti...

gabriella1 spune:

daca stateam ascunsi in debara toti,mai aveai tu gura mare acum?!

Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.

gabriella1 spune:

tatal meu a fost/este un om simplu,demn si cinstit ! n-a avut prieteni de care crezi tu,altfel nu mai invatam la lumanare si ma incalzeam la soba de teracota in conditiile in care locuiam la bloc. Tatal meu isi duce si azi demnitatea si simplitatea , cu o pensie cat juma din salarul meu, nu e suparat nici pe cei care au ,nici pe cei care n-au ,iar cei care AU FOST IN STRADA ATUNCI iti asigura tie confortul si traiul cat de cat bun, libertatea de a pleca oricand/oriunde doresti ! si cu asta am pus PUNCT!

Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.

Gretchen spune:

Imi amintesc de cele doua vecinute ale mele. Una e nascuta in 1979 (de-o varsta cu Alinutza), cealalta nascuta in 1982. Si prin 88-89 le-am povestit ca "pe vremuri", adica prin anii '70, cand eram eu mica, puteam sa cumparam la alimentara ciocolata. Si ca zaharul, faina, uleiul si untul nu erau pe ratie, ci le puteai cumpara la liber. Si lor nu le venea sa creada: "cum adica, si puteai sa cumperi ciocolata cata voiai? Si se gasea in comert?" Acum nu le mai vine sa creada ca nu le venea sa creada atunci. Au uitat. Erau copii.

Alinutza1979 spune:

...si nici tu! NU?
Sincer eu vroiam sa "lupt", vroiam sa mergem si noi in centru insa nu a vrut tatal meu!

spic de grau spune:

Am citit numai ultimele pagini..

Anyella: decretei nu sunt numai cei nascuti in 67-68. Sunt toti cei nascuti desi parintii nu i-au dorit. Cati dintre noi nu au mame si matusi, si surori mai mari care au murit sau poate au fst la un pas de moarte din cauza a ceea ce facusera? Si ajunse la spital securistul le urla: "spune cine te-a ajutat ca altfel puscaria te mananca!". (precizez ca sunt contra avortului, insa ptr libertatea de a decide "inainte", de a te proteja).

Se spune ca atunci se respectau profesorii. Ca elevii erau mai cuminiti. Baliverne. Exista respect ca nimeni nu zicea nimic cand copilul era burdusit la scoala. Cum sa nu fie cuminte copilul dupa ce spargea tabla cu propriul cap (evident cu ajutorul profesorului)?

(ca o mica paranteza: cnd mama a venit la scoala sa ceara invatatoarei socoteala ca ma luase de urechi, cine avea apoi dreptul la remarci de genu "iesi la tabla tu aia cu parinti "inteligenti si recalcitranti" ".)

Si cu toate astea - reuseam sa avem de mancare (chiar daca nu erau pui si erau tacamuri), uneori reuseam chiar eu sa "fentez" o coada la paine, ca mergeam in spate, la masina, si dadeam ciubuc la sofer si imi dadea paine "pe sub mana" (ce vreti - copil descurcaret).
Cati nu mai tinem minte de jucatul elasticului la coada "sa speram ca vine azi masina de paine".

Cat despre agresiuni: chiar nu tineti minte ca in Bucuresti prin anii 85_86 erau zvonuri de copii/fete, furate, violate, si omorate. Si totul se intampla in scarile de bloc cu 10 etaje.

Ah, si se spunea de "casatoria cu violatorul". Un var a fst denuntat la politie ca ar fi violat o "don'soara". Arestat - bataie cat cuprinde ca a recunoscut tot ce i s-a spus numai sa scape, si mariaj ptr "reparatii". Ce conta ca era nevinovat.


Voila amintirile mele.

maraki spune:

Tare de tot!!! mare dreptate ai

Monica
http://www.community.webshots.com/user/maraki36
mamica de bebe Angelo ( 29 Dec. 2005 )
Foto Angelo
Angelo1
Angelo2
Angelo3
Angelo4
filmulete maraki5

anyella spune:

Ai dreptate .Oricum tematica topicului acesta este:decreteii.Mie imi intrase in cap,de la mama ,ca decretei sint cei nascuti cind s-a dat decretul.Dar decretul a functionat pina la revolutie.Si eu am povesti multe.Si amintiri multe.Ca toate cele care am trait acele vremuri.Cele care "prestau" un avort se umpleau de bani in perioada aceea.Si daca ajungeai la urgenta,erai cu secu' linga tine:cine,unde,cum,cind.Pentru femeile din mediul urban mai gaseai o solutie,cu bani...cu multi bani!Dar am o matusa de la tara care a dat nastere unui copil chinuit si traumatizat pe viata.A incercat ceva cu o baba mult prea tirziu,sotul nu a stiu nimic.Ah...si profa de franceza,o admiram ca pe o icoana-:)).Plecata mult timp la Paris,stilata,finuta.La un moment dat s-a ingrasat brusc,se stringea cu niste curele dintr-alea late,cum se purtau(si cum se poarta acum)si apoi a lipsit mult.Nascuse un fat mort.Iarasi secu'...nu am mai auzit nimic de ea,decit la o intilnire dupa terminarea liceului ca a incercat orice sa scape de sarcina:de la mutatul mobilei prin casa pina la sauna si alte "tratamente".

Cit priveste violul cu o d-ra...pai v-am mai spus,unele ramase fete batrine recurgeau si la metoda aceasta.Ei batuti bine de secu' si inviati cu apa pe fata semnau orice li se cerea.

Alinuta,felicitari parintilor tai,cum mai spuneam PCR=...completeaza tu:))

Aniela

ari spune:

Ehei, Gabriella, eu mai la tara invatam seara la lampa cu petrol...

Fetelor, eu cred ca subiectul asta nu-i un subiect de cearta...E ca si cum ar muri cineva si noi ne-am certa peste mormantul lui/ei...

Cele care vorbesc din auzite pot sa faca afirmatii gresite, desigur. Dar merita, totusi, intelegere. Alinuta era prea mica, spune si ea ce i s-a spus. Noi, cele care am trait din plin *epoca de glorie*, suntem hipersensibile la acest subiect. Si e normal. Suferinta noastra si revolta e acolo in aminitire, dureroasa. Ne doare ori de cate ori nu ni se da crezare cand vorbim despre ea.

Singurele pe care eu nu le pot intelege sunt cele care vin cu afirmatii tendentioase de genul *las'ca puteati si sa nu avortati* sau mai rau, condamna fara sa aiba habar de context.

E foarte bine sa spui ceea ce gandesti, dar e si mai bine sa gandesti ceea ce spui!

Eu de fapt cred ca noi toate si toti, cei care am suferit ororile acelui regim si inca suntem in picioare, suntem niste puternici/puternice. Eu una ma simt ca si cum m-as fi vindecat de o boala cumplita!!!