Subiect delicat...
Raspunsuri - Pagina 8
Lauraa spune:
quote:
Originally posted by scarmanus
Fetelor, numiti-o egoism sau cum vreti voi, insa cred ca pentru cineva care tocmai s-a mutat intr-o tara straina este nevoie de mai mult timp pana sa se simta capabila sa faca un copil. Ma refer in special la mine, nu toate cred asa. Nu mi-am gasit inca nimic de lucru, nu ma simt complet relaxata in mediul in care traiesc din cauza neimplinirii pe care o in cuplu am si atunci ideea de a face un copil ca sa suplinesc o alta lipsa mi se pare un pic riscanta.
CORECT
Nici eu nu sunt de acord cu ideea ca un copil e solutia impotriva plictiselii, neacomodarii, o arma impotriva dezintegrarii cuplului sau o unealta pentru consolidarea lui.
LAURA
sasuke spune:
Lauraa : dar problema lui scarmanus nu e "plictiseala, neacomodarea sau ... dezintegrarea cuplului" ! La acestea da, nu rezolvi cu aparitia unui copil, dar la ceea ce traiesc ei ar putea fi. Spun ar putea, pt. ca ma feresc sa spun ca asta ar fi singura solutie...
Cu prietenie,
sasuke
Aurelia spune:
Sigur ca da,doar tu esti in masura sa decizi ,si te inteleg caci si eu am cazut din cer intr-o tara straina unde nu stiam sa scot o vorba(stiam italiana si un pic engleza dar francezii sint atit de ignoranti!!!!abia gasesti unul din 10 care s-o rupa un pic in engleza!!)asa ca timp de 8 luni am stat in casa singura (sotul lucra toata ziua) si am urlat !!!!i-mi era frica sa ies pe strada singura de teama sa nu ma intrebe cineva ceva!!!asta a fost primul soc ,al doilea a fost cind mi-am dat seama ca am 35 de ani si ca diplomele si experienta mea profesionala sint nule aici!!!!!!un gust foarte amar!!!!!dar uite ca dumnezeu mi-a dat putere sa fac un copil si acum cind el are abia 17 luni ,va merge la bona ,iar eu voi merge la scoala!!ei da! la 36 de ani o sa ma apuc din nou de invatat si de rereusit in viata ,si asta pt ca slujba de vinzatoare nu-mi ajunge!pe 15 septembrie incep scoala si la propiu si la figurat caci voi avea de invatat sa ma ridic intr-o societate cu alte mentalitati si cu alta scara de valori!e greu stiu ,dar nu ma las!mi-e greu si cind plec la serviciu si bebitul se agata de piciorul meu si striga "mama" mi-e greu si cind ma privesc in oglinda si-mi dau seama ca nu mai sint femeia de alta data ,dar vreau sa merg inainte si nu regret ca am facut copilul desi am prietene care-mi spun ca trebuia sa astept sa ma realizez mai intii,acum asta este doar povestea mea si gindurile mele ,nu ti-am povestit-o ca pe o pilda caci situatiile noastre nu se aseamna,tu poti s-o citesti si s-o uiti apoi s-au ea din ea doar partile folositoare tie,te inbratisez ,Aura,
AuraGalerne
Oana-Maria spune:
Draga Scarmanus,
Sunt mamica a doi copii, unul de 1 an si jumatate, iar al doilea de 5 luni. Recunosc ca dupa a doua sarcina nu prea am chef sa fac dragoste cu sotul meu, desi el tare isi doreste, insa problema mea este ca am avut doua sarcini una dupa alta, a doua a fost cu foarte multe probleme, am stat mult prin spital, am nascut inainte de termen, am mai sta doua saptamani la pat, deoarece am facut lombosciatica, iar acum ma simt super epuizata, obosita mai tot timpul - dar ma simt atrasa de sotul meu sio am momente in care reusesc sa inving aceasta oboseala si facem dragoste ca in vis. Ce am vrut sa spun cu asta? Parerea mea ca daca te iubeste pe cat pretinde, daca se SIMTE ATRAS DE TINE, DACA IL INCITI, atunci exista o rezolvare. Ma gindesc la ce ai spus: ca nu ai ajuns cu el la marele "O" niciodata, ceea ce inseamna ca nu te satisface si nu te-a satisfacut niciodata. Ti-ai pus problema ca poate si invers e la fel? Poate nu il satisfaci si atunci e vorba de o nepotrivire sexuala intre voi doi, iar aceasta nepotrivire, dupa mine, nu se poate remedia prin invatare. Din experienta mea - caci am mai avut prieteni inainte de a ma marita si am fost chiar si logodita o data - plus ca de fiecare data cind aveam probleme (de mica) vorbeam cu un prieten de familie, psiholog (chiar si acum o fac cind am anumite nelamuriri) - exista mai multe tipuri de relatii: relatii de prietenie - cind iti place sa vorbesti cu o anumita persoana, sa i te destainui si sa gasesti in ea toata intelegerea din lume, relatii sexuale - cand te simti foarte atras de o anumita persoana, te simti foarte bine in pat cu ea, dar nu va mai leaga nimic si acele relatii, nu stiu cum sa le denumesc, in care te simti bine cu o anumita persoana si fizic si psihic, cind nu exista nici o bariera intre voi. Si aceste relatii le vad eu ca finalizind prin mariaj. Ori, dupa cate spui tu, voi nu ati avut niciodata relatii sexuale axtraordinare. Iar dupa mine o casnicie trebuie sa aiba si prietenie si intelegere si sex cam in proportii egale pentru a fi un intreg. Cel putin la mine asa este.
Sper ca m-am putut face inteleasa.
biankita spune:
casatoria "ideala" este un concept pur subiectiv
fiecare trebuie sa simta ce vrea de la partener shi sa decida inainte de casatorie daca in conditziile date poate sa traiasca o viatza cu acea persoana
nu exista partener perfect din toate punctele de vedere, insa exista partener perfect adaptat la fiecare persoana
totzi suntem diferitzi din nashtere asha ca nu exista "retzete" ci doar trebuie sa te consultzi cu tine insatzi ceea ce vrei de la casatoria in care ai intrat.
e pacat totushi sa distrugi ceva ce nici nu a inceput bine
biankita
Mitzi spune:
Am incercat sa citesc TOT dar sunt la servici (ha, ha, ha) si ma cam tem.
Draga mea, lasa-ma sa-ti spun ce cred eu, oarecum de cealalta parte a mesei. Eu nu-mi doresc atat de mult, atat de des precum sotul meu. El mi-a spus din primele noastre momente intime ca i se pare normal sa faci dragoste zi de zi, noapte de noapte, 7 din 7 , moment in care eu am zis ca nu-i normal la cap. Ce cred eu ca e normal? Sa nu razi dar eu zic de doua ori pe saptamana e suficient si fiind doar atat poti pastra si magicul si lacrima si totul la intensitate maxima. Dar nu asta e important aici. Ce vreau sa-ti spun este ca atunci cand impinge prea mult lucrurile ma enerveaza, ma inhib si nu iese nimic. Am incercat sa mimez de cateva ori marele "O" dar sunt atat de iritata si frustrata de ceea ce fac ca esuez lamentabil. Atunci cand nu insista ma relaxez, atunci cand nu-mi cere ma intreb, atunci cand nu facem imi doresc! Nu stiu daca e normal dar iti scriu poate te ajuta.
Mitzi spune:
Si inca ceva, dupa primul copil, adica februarie 98, nu am folosit nici un mijloc de contraceptie si nu am ramas insarcinata. De aproape un an si-a schimbat jobul si pleaca 5 zile din 7 de acasa. Atunci cand vine totul e intens si aprins si furtunos si frumos. Si sunt insarcinata in aproape 6 luni. Se intampla!A trebuit sa fim dfeparte unul de celalalt?
scarmanus spune:
Dragele mele,
Cred ca am putea povesti la nesfarsit, de fiecare data apare o alta nuanta, o alta fateta, in sfarsit o alta dimensiune a vietii in doi, pentru ca, nu-i asa, suntem prin excelenta fapturi cu trairi complexe.
Oana Maria, marele "o" cred ca totusi se invata, e o chestiune de familiarizare cu corpul si dorintele celuilalt si viceversa. Unii nu au probleme pe cand altora le ia ceva timp. Daca ma intrebi o sa-ti spun ca il satisfac, daca citesti toate mesajele scrise de mine o sa intelelgi, am mai spus-o nu sunt o persoana cu complexe sau retineri.
Mitzi, despre felurile de casatorie pe care le-ai enumerat, sunt perfect de acord cu tine, poate ca noi nu stim inca sigur in ce categorie intram cu a noastra. Haideti sa fim sincere, cat de pregatita poti fi cand dai de toate care vin cu casatoria. Spunand asta imi amintesc ca am citi intr-o carte ca in momentul in care ne casatorim ne casatorim cu 6 persoane de fapt:
1. Cel care credeam noi ca e
2. cel care credea el ca e
3. Cel care e cu adevarat
(Celelalte 3 persoane sunt viceversa pentru el)
Daca mai adaugi si alte coordonate si incercari oferite generos de viata ai un tablou cat se poate de comlex al vietii in doi. Astfel ca iti raspund si tie, Biankita, cu care sunt iar cat se poate de acord. Perfectiunea nu ma atrage in nici un fel, asta in cazul absurd in care ar exista. Poti sa-ti pierzi mintile de atata perfectiune. Ce vreau de la casatorie stiu prea bine, doar ca in momentul de fata vreau in procent mai mare un segment din ea. Se poate la fel de bine sa se schimbe procentul sau chiar sa se intoarca roata. De aceea vorbesc cu voi, nu astept neapaprat retete, desi ajuta, vreau doar sa imi pastrez "my sanity" si sa nu fac ceva nesabuit, asteptand ca lucrurile sa intre pe un alt fagas...
Va imbratisez cu drag,
scarmanus
Aurelia spune:
Scarmanus ,citesc cu deosebita placere ce scrii nu numai pt ca ma intereseaza daca s-a schimbat s-au nu ceva in bine ci si fiindca ai un mod foarte ordonat si sanatos de a gindi ,te admir din tot sufletul si-ti spun ca acest ultim mesaj ma lamureste parca si mai pe deplin ,ai un mod foarte sanatos de a gindi si matur pot sa spun pt virsta ta,in concluzie cinste tie si jos palaria ,parca,parca incep sa regret ca m-am pripit si ti-am dat varianta cu copilul si ti-am insirat fara voia ta o poveste pe care nu aveai nevoie s-o asculti,ma bucur pt orce lucru bun care se intimpla si sper sa ti se intimple si tie in curind ,uneori sttii de cit timp avem nevoie ca sa ajungem sa cunoastem bine persoana de linga noi.......poate ca procesul tau de cunoastere este abia la inceput si ca vei mai avea multe de descoperit,important este ca flacara iubirii sa nu se stinga si sa nu se diminueze in timp ,in masura in care dincolo de "zid" ea este si mai mare si mai aprinsa!!!i-ti doresc sa se implineasca visul tau si asteptam vesti de la tine,Aura
AuraGalerne
scarmanus spune:
Draga Aura,
Ma flatezi prea tare cu ce-mi spui si chiar daca nu am meritele pe care le enumeri iti multumesc foarte pentru cuvintele intotdeauna calde si pline de intelegere pe care mi le adresezi. Sa nu-ti para rau ca-mi povestesti ceea ce tie ti se pare neimportant ulterior, sa stii ca intotdeauna este ceva de invatat de peste tot, din experientele altora, din trairile lor, din absolut tot. Daca ai ochii larg deschisi si urechile ciulite, c'est-a dire. Eu cu siguranta am luat cate ceva bun de la fiecare sfat sau parere ce mi-a fost adresata. Peu importe ca mi-am dezgolit asa viata intima. Nu sunt pudibonda si poate altele in situatii similare o sa gaseasca si ele ceva bun din toata povestea mea.
Nimic nou in labirint, daca nu puneti la socoteala ca ieri am izbucnit intr-o triumfala criza de nervi 
din cauza unui pix (fara pasta, dar la care se pare ca tinea foart emult) pe care i l-am aruncat la gunoi. M-am speriat de violenta reactiei mele si mi-am dat seama ca sunt intr-o stare mai rea decat mi-am inchipuit. Asta la capatul unei saptamani numai lapte si miere, fara asteptari sau dezamagiri, dar nici implinire. E absurd...
Daca am putin noroc poate se intrevede si o slujba la orizont, asa ca inca mai am nevoie de pumnii vostri stransi.
tuturor si pe curand!
scarmanus