Subiect delicat...
Raspunsuri - Pagina 7
dienuca spune:
Scarmanus, nu dispera. Trebuie sa rezisti. Este normal sa te simti asa, dar trebuie sa te tii tare. S-ar putea ca aceasta liberatate a ta sa-l incite. Faptul ca stie ca te-ar putea pierde, sau ca nu-i apartii in totalitate, s-ar putea sa-l stimuleze. Inceraca sa fii misterioasa in loc de trista. Nu-l face gelos ca s-ar putea sa-l pierzi. Sunt nebuni de gelozie oricum, dar daca-i mai dai si apa la moara atunci e cam nasol. Lasa-l in pace si vezi-ti de treaba ta. Daca deschide el subiectul atunci poti discuta, dar nu altfel. Ah, mi-a venit o idee: voi va uitati la filme porno? S-ar putea sa-l incite. A-i putea sa incerci si varianta asta. Fa-o sa para o gluma, regizeaz-o un pic. Si ti-am mai spus: lauda-l cat poti de mult in timpul actului. Are efect.
Succes si pupici
Diana
loremari2000 spune:
Incearca sa rezisti, e cea mai buna solutie momentan.Incearca sa fi mai destinsa cred ca cea mai buna solutie in cazul vostru este sa privesti lucrurile cu cat mai multa detasare sa nu le lasi sa te afecteze foarte mult pentru ca atunci vei claca.SA auzim numai de lucruri bune de la tine.
andana spune:
Hop si eu cu o parere!
Cred ca se simte pus la zid. Si un om care se simte pus la zid se apara cu dintii si cu unghiile. Cred ca discutiile pe aceasta tema ii aprofundeaza sentimentul de incapacitate de a ridica la nivelul asteptarilor. Si decat sa fie un nou esec mai bine nu incearca. Eu personal nu cred ca actul sexual este un tel, nici ca reprezinta satisfacerea unor necesitati fiziologice. Este ceva ce trebuie sa se intample de la sine, fara programari de genul "acum" sau "dupa ce se termina filmul". Sunt convinsa ca el este frustrat de tot ce vi se intampla. Iar frustrarea nu face decat sa inrautateasca lucrurile. In primul rand trebuie sa-si regaseasca increderea in sine si rolul de barbat. Nu trebuie sa-l fortezi cu nimic. Batalia o da cu el insusi. Sa nu se inteleaga de aici ca nu sunt de acord cu comunicarea in cuplu, doar ca eu cred ca atunci cand se discuta prea mult legat de incapacitatea unuia dintre parteneri aceasta incapacitate se amplifica. Proportiile devin distorsionate. Iau o amploare mai mare decat sunt in realitate. Gandeste-te mereu ca nu esti capabil sa faci ceva si dupa un timp chiar nu vei mai fi capabil.
De acord cu propunerea ca ar fi bine sa discuti tu cu un psiholog daca el refuza sa o faca. Cred ca in acest fel il poti ajuta.
Iti doresc multa putere si rabdare,
scarmanus spune:
Dragele mele,
Am ramas nitel in urma cu raspunsurile, macar de multumire, pentru tolba voastra cu gaselnite. Va dau dreptate tuturor in parte, ca doar am calatorit prin toata gama de ganduri. Nu o fi un tel sexul, adevarat, dar devine cu atat mai important cu cat e mai absent, cele trecute prin ce trec eu stiu despre ce vorbesc. Cele care nu stiu imaginati-va o situatie similara, in care un lucru nu era important cand il aveati, dar odata pierdut s-a aplificat insutit nevoia de el.
In timpul in care am lipsit am reusit sa ma relaxez eu in primul rand mai eficient ca pana acuma, si astfel am putut sa-l fac si pe el sa rada mai mult ca pana acuma. Mi-am cumparat o carte despre masaj si o sa incerc sa invat tehnicile de baza descrise acolo. In rest nimic deosebit.
Maine am sa va redau niste fraze pe care le-am primti de la sotul meu sub forma de scrisoare. Ca sa vedeti si voi de ca m-am casatorit cu el!
Multumesc frumos pentru tot si mai vorbim curand!
scarmanus
Crystinne spune:
Scarmanus... am citit aproape toate raspunsurile si sfaturile iar unele sunt chiar folositoare... Vibratorul ptr tine...sa-l lasi un timp in pace...
Desi e un subiect delicat si ptr mine ca sa-l discut asa in "public" indraznesc cu niste pareri ptr ca vad ca ai nevoie de ajutor ...
Iti spun asta pentru ca, intr-un fel am avut si rar mai am o situatie asemanatoare intr-o privinta...
Eu vreau sa fac sex mult mai des decat el 
Intre noi e o diferenta de 8 ani... iar el s-a simtit cam stresat de "poftele" mele...mai ales cand am inceput sa-i vorbesc mai des si sa-i reprosez ca nu e asa cum vreau eu...
Cand ne-am cunoascut (tot pe net) si ne intalneam la 2-3 luni "mancam jar". De cand suntem impreuna parca s-a mai racit jarul... Cine stie poate siguranta ca sunt langa el l-a mai domolit...
Am discutat si noi problema de atatea ori (si el este tandru, inteligent, openminded, etc) si am ajuns la urmatoarea conculzie:
- daca ii aratam ca vreau, se inhiba (asta nu inseamna ca daca il excitam nu avea erectie) si uneori chiar si cu o erectie incerca sa se eschiveze
- uneori ii era teama ca este "folosit"...
- ne-am ingrasat putin si amandoi nu ne mai simtim "sexi"
Oricum la mine a functionat bine urmatoarele:
- e mai bine sa ma prefac ca nu vreau nimic de la el; chiar si cand il excit ma joc si ii spun ca nu vreau mai mult ci doar ma "joc" iar de cele mai multe ori sfarseste el prin a "sari" pe mine...
- uneori doar il excit si ... il las sa termine... fara sa mai arat ca vreau eu ceva... sau uneori doar il excit si-l las asa... data viitoare el se simte si doreste din tot sufletul sa fie el "la rand" ca sa-mi ofere placere...
Oricum la mine a dat roade foarte mult si faptul ca nu am mai discutat atat si m-am prefacut ca "uit"...
Acum totul e ok...
Vezi daca poti aplica ceva... e pe probate ...hahhaha
Bafta multa !!! Si tine-ne la curent 
P.S. Partea cu a treia persoana si noi am discutat-o... dar el se cam inhiba ca nu va putea face fata ...
Aurelia spune:
scarmanus ultimul tau mesaj m-a itristat ,asteptam sa citesc astazi scrisorile de la sotul tau ,s-au ma rog frazele care vroiai tu sa ni le redai,la un moment dat credeam ca situatia se va schimba acum ma gindesc ca poate indiferent cit de va ameliora tot nu v-a fi la nivelul dorit de tine ,vezi si tu cum toate fetele te incurajeaza ,sincer ma bucur din suflet cind vad solidaritatea dintre noi si-mi scotocesc creieri sa ma gindesc la ce altceva poti recurge,nimic ce merita luat in seama nu-mi lumineaza mintea in acest moment decit sa-ti tin pumnii si sa ma rog ca o iubire adevarata sa fie salvata caci ar fi pacat,mare pacat......
AuraGalerne
scarmanus spune:
Dragele mele sfatuitoare,
Vedeti si voi ca nu e usor sa te deschizi asa cu tot sufletul unor aparent necunoscuti (spun aparent pentru ca odata ce vezi solidaritatea cu care esti inconjurata ei se transforma aproape instantaneu in prieteni), si va inchipuiti ce greu mi-a fost sa va vorbesc despre o problema asa de delicata. Asta va da un indiciu asupra starii in care ajunsesem...
Multumesc Aurelia si Crystine pentru caldura cu care mi-ati raspuns, si ca sa nu va dezamagesc va reproduc lista cu declaratii de dragoste a sotului meu:
I love you because you moved here.
I love you because you put up with things.
I love you when you sometimes get angry.
i love when you cry.
I love you when you smile.
I love you when you gudugudu with me. (gudugudu=ne giugiulim)
I love you when you gudugudu with cats.
i love you when you are down.
I love you when you are "high".
I love you when you are too "high"!
I love you when you eat my icecream.
I love you when you eat all the icecream!
I love you when you look after me.
I love you more when you look after yourself.
I love when the lottery we buy doesn't win.
I love you and I love your food.
I love you when I cook for you.
I love you because you love books.
I love you becasue you love flowers.
I love you becasue you don't want to watch TV.
I love you for wanting me with you all day.
I simply love the way you love!
Semnat si datat, fetelor!
Nu stiu voi cum ati fi reactionat dar mie mi-au dat lacrimile. Trebuie sa mentionez ca eu i-am cerut sa-mi faca o lista care sa ma ajute pe mine sa stiu ce anume iubeste din lucrurile pe care le fac, in mintea mea gandindu-ma ca daca ii ofer o atmosfera asa cum si-o doreste el acasa atunci o sa scapam si de nefericirea care ne apasa. Si uitati-va ce mi-a scris! Cum sa nu-l iubesti? Cum sa nu te incarci de putere? Uiti de toate si te reindragostesti pur si simplu!
Am avut o asptamana linistita, nici mie nu mi-au dat demonii tarcoale, nici el nu s-a inchis in sine, am ras mult si am incercat sa uit. Pana aici a mers...
Abia a stept sa mai vorbim, Aurelia imi face o placere deosebita sa citesc mesajele tele!
Va pup pe toti!
scarmanus
Aurelia spune:
Buna seara ,am citit de doua ori si......m-am cutremurat!!!!!cum sa nu iubesti un astfel de om?!!!parca-ti percep mai bine frustrarea ,parca ...dar cuvintele sint de prisos!si daca totusi un copil -ar schimba situatia? la asta te-ai mai gindit?!Te pup si noapte buna!
AuraGalerne
sasuke spune:
scarmanus : dupa cum bine zicea cineva, in viata nu le poti avea pe toate... si parca-parca ideea Aureliei imi pare ca te-ar putea ajuta. Un copil ti-ar darui un alt gen de satisfactii, care ar compensa intr-o oarecare masura neimplinirile de alt fel.
scarmanus spune:
Fetelor, numiti-o egoism sau cum vreti voi, insa cred ca pentru cineva care tocmai s-a mutat intr-o tara straina este nevoie de mai mult timp pana sa se simta capabila sa faca un copil. Ma refer in special la mine, nu toate cred asa. Nu mi-am gasit inca nimic de lucru, nu ma simt complet relaxata in mediul in care traiesc din cauza neimplinirii pe care o in cuplu am si atunci ideea de a face un copil ca sa suplinesc o alta lipsa mi se pare un pic riscanta.Mi-am inchipuit intotdeauna ca trebuie sa ai un suflet impacat, sa fii implinita in casnicie din toate punctele de vedere, sa fi gustat din tot ce poate sa ofere o casnicie unui cuplu, pentru ca sa te gandesti ca e momentul sa...move on, intelegeti? Or, mie nu mi s-a intamplat inca asa ceva. Desigur, as putea sa ma multumesc cu statutul de housewife, asa cum fac multe femei in Occident, sa fac 3 copii si gata. Am muncit insa prea mult ca sa obtin toate dimlomele pe care le am. Nu e corect fata de mine si efortul meu si stiu ca mi-as imputa-o toata viata. Asadar pentru mine inca nu e momentul,chiar daca as face un copil acum ma inspaimanta gandul la ce as putea simti pe urma fata de situatia mea si fata de trasformarile din sotul meu. El isi doreste foarte mult copii, imi spune tot timpul ca o sa fiu cea mai rasfatat femeie din lume si ca o sa ma iubeasca de 1000 de ori mai mult, dar cred ca tocmai asta ma inspaimanta. De ce e nevoie de un copil care sa reglementeze viata noastra intima sau afectiva? Nu stiu daca ma intelegeti, poate sunt egoista, in mod sigur nu am experienta unui copil si poate de aceea vorbesc asa, nu stiu ce sa zic...
Uneori mi se pare ca ne complicam existenta pentru ca gandim prea mult...
Cu drag,
scarmanus