|
|
|
Cele mai citite mesaje de blog
|
|
|
|
| |
olguta12
| Bilantz
Acest mesaj a fost trimis de
olguta12
pe data de 09/03/2008 la 10:16
.:. 51990 vizionari
.. Exista 309 raspunsuri la acest anunt
|
 |
Sint dezordonata de cand ma stiu. N-am fost niciodata omul care sa faca planuri, tabele, ordine in ganduri sau fapte. Parintii de multe ori mi-au spus ca sint haotica. Gluma familiei- care e mai mult adevar decat fantezie- e ca am fost "planificata" pe o furtuna la Snagov, si de aceea am "iesit" atit de furtunoasa. Tata mereu imi spune ca daca vreau sa vad cum e viata mea, nu am decat sa ma uit in posheta. Nu stiu cum sa-mi descriu geanta. E mai mult desaga, papornitza, geamantan. Colegii de servici m-au votat ca persoana favorita cu care sa fie naufagiati pe o insula. Nu, nu numai pt personalitatea mea superba(si modestia ce ma caracterizeaza ), si nu numai pt simtul umorului pe care il posed din abundenta(sanchi ), ci si pt simplul fapt ca am putea supravietui cel putin 2 luni cu continutul poshetei mele. Mai nou imi spun Mary Poppins, deoarece nu ar fi surprinsi sa gaseasca si o lampa in geanta mea poznasa .
Si cu toate astea, ma trezesc ca e prima data cand trebuie sa-mi planific viata...sau ce a mai ramas din ea. Nu din dorinta de a face asta. Doar din necesitate.
Nu mi-am batut joc de viata mea. Am fost "cuminte", prima relatie am avut-o la 25 de ani. Nu sint betiva- nici macar bautoare nu ma pot numi, de droguri nu m-am atins niciodata, de fumat m-am apucat - ca o tembela- la aproape 34 de ani. N-am facut rau nimanui, n-am inselat, n-am trishat, nu m-am bucurat de necazul altuia. Mi-am vazut de haosul meu, si mi-am facut deciziile, fie ele si pripite sau gresite, dar fara sa distrug viata altuia.
Am facut greseli destule, dar greseli pt care am platit eu. Nu mi-am inselat sotul niciodata, nu mi-am abandonat familia, nu am dat bir cu fugitii. De lashitate n-am suferit , chiar daca mi-a fost teama cateodata de ziua de maine.
Dar am devenit o mincinoasa. Din pacate, nu stiu cum sa fiu sincera cu sotul meu, cu familia mea. Colegii de servici stiu care e situatia, si nici eu nu inteleg de ce mi-a fost mai usor sa le impartasesc ceea ce se intampla cu mine, cand continui sa-mi mint familia, sa ocolesc adevarul, sa ma ascund de ei. Dar nu stiu cum sa stau cu ei de vorba, sa le spun ce si cum. Stiu sigur ca-mi e frica de reactia lor, de necazul si grija pe care le-as pune pe umerii lor. Mai usor e sa incerc sa o scot singura la capat...
Cred ca mai mult decat orice imi e frica de faptul ca adevarul i-ar distruge total, pe cand eu-de bine de rau- poate,poate pot sa vin de hac situatiei...
Inainte de Craciun, am fost la control, chiar la doctora care m-a ajutat la nasterea lui Alex. De cateva luni nu ma simt in apele mele... Analize peste analize, teste, si tot felul de "pareri"- las' ca totul e ok, dar ca sa fim siguri, hai sa mai facem o analiza." Si-nca una, si-nca una...
Si asa au gasit doua galme pe sanul stang.
-"Nu-s mari. Cate doua monezi de 25 centi"...
Pt. mine sant cat Casa Alba.
-Ce spuneti sa incercam tratament cu radiatii? "Chemotherapy?"
-"Cum sa nu?" Numai cheala nu ajunsesem.
-"Alt tratament mai putin drastic nu exista?"
- "Pai...exista... dar de ce sa luam o sansa?"
-"Pt ca asa sint eu, omul extremelor"
Si uite-asa m-au pus pe "pilule". Radiation pills. Adica..sint oleaca si radioactiva!!! Uite unde era Domnisoara Chernobyl!!! Cel putin nu imi va cade parul, nu voi varsa la ora fixa. Imi pot pastra slujba, viata mea va fi "normala"...pe cat se poate. Si nu trebuie sa spun familiei nimic...inca.
Tratament de 2 ori pe zi, dimineatza si seara, timp de 12 saptamani. Si apoi...cu Dumnezeu inainte.
Nu-mi e frica de moarte. Sincer nu-mi e. In comparatie cu soacra-mea, moartea cred ca ar fi floare la ureche. Dar imi e frica de ce as lasa in urma. Nu imi fac griji pt parinti. Chiar daca sint ingrijorata de faptul ca imbatranesc pe zi ce trece, si sint si bolnavi. O au pe Bleu, ea va avea grija de ei. Nici Bombonelu nu va ramane singur.Ii are pe ai mei, are familia lui. Mai devreme sau mai tarziu si-ar reface viata- dealtfel nici nu as accepta sa nu faca asta.
Singura frica pe care o am in suflet este pt Galusca mea. De ea mi se rupe sufletul, si ma trezesc noaptea plangand in pat. Am visat de-atitea ori prima ei zi de scoala, prima intalnire cu un baiat...ziua in care are sa fie mireasa. Si mereu am fost mai mult ca sigura ca voi fi si eu prezenta...
Nu vreau sa creasca fara mama, chiar daca va fi inconjurata de oameni ce o iubesc si au grija de ea.
Nu vreau sa creasca fara MINE. Eu i-am dat viata, eu am adus-o "aici", e de datoria mea sa fiu prezenta de-a lungul drumului. Eu sint "calauza" ei, bodyguard-ul, aghiotantul.
Cine o sa o ajute sa faca bastonashe? Cine o sa o invete alfabetul? Dar tabla inmultirii? Cand o sa urasca chimia- la fel cum a urat-o si mami a ei, cine o sa ii explice ce si cum???
Cine o sa-i stearga lacrimile cand o sa-i fringa inima primul baiat? Cine o s-o tina de mina prima data cand va pasi in societate? Cine o sa-i spuna despre "the birds and the bees"? Despre pasari si albine? Cine o sa-i explice de unde vin copiii? Cine o sa-i spuna adevarul, ca barza e doar de "umplutura"? Cine o sa o invete sa isi impleteasca parul? Cine o sa-i spuna ca nu e frumos sa dai in baieti- chiar daca e nevoie cateodata?
Si de aceea refuz sa mor. Sa ma las batuta.
Daca nu pt mine, daca nu pt sotul sau parintii mei, pt sora mea, pt EA. Pt bibica mea mica si furtunoasa. Ea are nevoie de mine mai mult decat am eu nevoie de viata mea...
Asa ca acum fac planuri. Nu neaparat de viitor. Dar totusi, planuri.
Bilantzul vietii mi l-am facut. Chiar daca e doar pe jumatate "rezolvat". Dar recunosc cu mana pe inima ca am avut o viata fericita, traita din plin, fara remuscari sau regrete.
Dar inca n-am terminat. Mai am multe de realizat. Si pina una alta, tre sa ma apuc din nou de chimie, ca-s cam uituca din fire. Si maine, poimaine vine Galushca la mine cu intrebarile de baraj...
olguta12
"Fear less, hope more;
Whine less, breathe more;
Talk less, say more;
Hate less, love more;
And all good things are yours."
 www.piczo.com/galushk?g=16686272&cr=5" target="_blank"> GALUSHCA IN ACTIUNE
POVESTEA DREI PISHCOT
Trimite reactia ta
|
|
|
|
|
DarkBendis
my other car is a broom
|
 Posted 20/12/08 @ 20:05
|
Olguta, draga mea *big hug*... offf... *te mai imbratisez o data* si iar zic offff... ca mai mult nu pot zice...ma bucur atat de mult pentru voi ... mai dau un pic la soricei... da' de bucurie si *te mai imbratisez o tura* si tot asa.
Spor la sarmale... si la prajituri... si la impachetat cadouri... si la ce vrei tu...it's almost Yule here... ma gandesc cu drag la tine si la ai tai
 
Dark Bendis
 37+ cu "Huckleberry" Baby
AMR 3 SAPTAMANI!!!!!
http://bd.lilypie.com/gSJep1.png
"Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law" |
 |
|
|
gabriella1
Ministru' de Razboi !
|
Posted 20/12/08 @ 20:26
|
Mi-a fost teama sa te "citesc "...Am stiut ca dincolo de cuvinte exista un OM care sufera dar INVINGE.
Sa-ti dea Dumnezeu SANATATE !
Gabriela
"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.
|
|
|
|
alegrutza
membru incepator
|
|
|
andata
membru junior
|
Posted 25/04/09 @ 18:37
|
olguta eu am curaj sa pun un pariu cu tine si cum stiu ca esti un om de onoare nu ai sa il incalci. VOI VENI LA MAJORATUL GALUSHTII SI TU VEI PLATI DRUMUL.
ASA SA DEA DOMNUL TE BAG LA CHELTUIALA. |
|
|
|
AngeliquedeS
Desteptul si Redusul
|
|
|
Lywh
membru incepator
|
Posted 25/09/09 @ 22:08
|
Lilianna
Omul poate să facă tot ce vrea, dar nu stie să vrea. (Etienne de Senancour)
|
|
|
|
My_Lady0091
THE EAGLE UPON THE LION
|
Posted 21/10/09 @ 21:01
|
VENI,VIDI,VINCI....ASTA AR TREBUI SA FIE MOTTO-UL TAU...ESTI O FIINTA BINECUVANTATA, PE CARE DUMNEZEU O IUBESTE MULT...SI MAI AI MULTA TREABA DE FACUT PE PAMANTUL ASTA..NU TE OPRI DIN ZBOR SI NU PERMITE CA CINEVA SA ITI TAIE ARIPILE.MA INCLIN IN FATA TA... 
__________________________
alina 34 saptamani marie rebecca ayanna |
|
|
|
ana_o
"my wish come true"
|
Posted 30/03/10 @ 17:03
|
Daca esti credincioasa si poti intelege o altfel de explicatie pentru cele intamplate, iti recomand din suflet o vizita la cabinetul dr. Dragos Argeseanu. El iti va spune ce sa faci si de ce s-a ajuns aici. In primul rand, ca iti vei gasi linistea.
In Bucuresti il poti gasi, cauta pe Google date despre el... daca ii "prinzi" si 2 carti, o sa te convingi singura de spusele mele. Oricum, totul e cu voia Domnului si asta poate e doar o incercare. Multa sanatate si te rog, fa tot posibilul sa ajungi la dr. Argeseanu. Numai bine!
P.S. Am omis sa spun ca Argeseanu e doctor... dar nu oncolog sau ceva asemanator. |
|
|
|
My_Lady0091
THE EAGLE UPON THE LION
|
|
|
|
 Mesaj nou
Raspunde la mesaj
|
|
|
|
